Page 53 - Drumul_socialismului_1972_03

Proletari din foafe unlJI-vS'1 J
m ija r e m m v i

HIICOEAE CEAIIŞESCII ln ALGERIA

Convorbire între preşedintele Nicolae Ceauşescu

şi preşedintele Houari Boumediene

Miercuri, 15 martie, le vila Partidului Comunist Român, voluţiei, preşedinte al Consi­
Djenane El-Mabrouk din Ain preşedintele Consiliului de liului de Miniştri al Republi­
Benian, în apropierea Algeru­ Stat al Republicii Socialiste cii Algeriene Democratice ş'.
lui, a avut loc o convorbire România, Nicolae Ceauşescu,
între secretarul general al şi preşedintele Consiliului Re­ Populare, Houari Boumediene.
JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN A
Intllniri româno-algeriene

Miercuri au avut loc la Pa­ şi măsurile practice pentru re a cooperării bilaterale în
latul Consiliului de Miniştri dezvoltarea şl diversificarea domeniul industriei petrolului.
ANUL XXIV. Nr. 5 345 JOI 16 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI din Alger convorbiri între lor. De asemenea, au fost trecu­
Ion Păţan, vicepreşedinte al ★ te în revistă obiectivele mi­
Consiliului de Miniştri al Re­ Miercuri, 15 martie, tovară­ niere apărute ca urmare a ac­
publicii Socialiste România, şul Bujor Almăşan, ministrul tivităţii geologilor români ca­
ministrul comerţului exterior, minelor, petrolului şi geolo­ re lucrează în Algeria con­
Sarcinile majore din acest şi Layachi Yaker, ministrul giei, a avut o întrevedere cu form acordurilor existente.
S-au discutat măsuri practice
Belaid Abdessalem, ministrul
algerian al comerţului.
Intr-o atmosferă priete­ algerian al energiei şi indus­ pentru continuarea cercetărilor
nească s-a examinat stadiul triei. - geologice şi punerea în va­
actual al schimburilor econo­ Cu acest prilej, s-au discu­ loare a zăcămintelor desco­
an obligă la realizarea mice româno-algeriene, precum tat noi posibilităţi de lărgi­ perite.
L a m u z e u l „ B a r d o “

ritmică a producţiei şul Nicolae Ceauşescu, secre­ Inclusiv Ain Hanech, a cărui produceri după fresce rupestre
aceeaşi epocă, fresce şi re­
Miercuri dimineaţa, tovară­
vîrstă este estimată la peste
de la Tassili ş. Mertouter.
tar general al Partidului Co­
munist Român, preşedintele un milion de ani. Oamenii de Sînt vizitate apoi sălile ca­
ştiinţă algerieni apreciază că
Nota dominantă a econo­ nul de producţie netă s-a rea­ feră a judeţului — ramură pu­ Consiliului de Stat al Repu­ ţara lor a cunoscut primele ci­ re cuprind colecţiile de obi­
miei judeţului in onii cincina­ lizat în proporţie de 87,6 la ternic ancorată în angrenajul blicii Socialiste România, îm­ vilizaţi'. paleolitice cu aproa­ ecte ale aşezărilor preistori­
lului pe care , îl parcurgem sută şi respectiv 91,3 la sută, industrial al tării — trebuie preună cu tovarăşa Elena pe două milioane de ani în ce descoperite atît în zonele
este dată de creşterea produc­ în ultima decadă „era firesc" să fie imperativul zilnic al mi­ Ceauşescu, a vizitat Muzeul urmă. sahariene ale Algeriei, cit şl
ţiei sub aspectul cantitativ şi să se înregistreze depăşiri de nerilor din bazinul nostru de etnografie şi preistorie Muzeul „Bardo" reflectă în cele din nordul acesteia.
calitativ în toate ramurile in­ circa 13,7 la sută. Eforturile carbonifer. Pentru că aşa „Bardo- din Alger. lupta milenară a oamenilor Un viu interes stîrnesc să­
dustriale. depuse în ullima decadă pre­ cum sublinia tovarăşul Nicolae In cujsul vizitei, oaspeţii de pe aceste meleaguri împo­ lile în vitrinele cărora sînt
Dacă ne referim la sarcinile cum şi măsurile luate pentru Ceauşescu la Conferinţa pe români au primit explicaţii din triva unei naturi ostile, pen­ expuse renumitele bijuterii
care stau în fata colectivelor diminuarea planului pe luna tară a cadrelor de conducere partea profesorului universitar tru edificarea unor civiliza­ kalylienc, lucrate în argint,
de /huncă din industria cărbu- februarie şi mărirea acestuia din industrie şi construcţii, Mahfoud Kadache, cu privire ţii înfloritoare, considerate email şi onix : diademe, co­
rit.ui, se degajă cu pregnantă în luna martie nu au fost în ,,este necesar să se ia măsuri la principalele exponate, măr­ printre cele mai reprezentati­ liere, brăţări, cercei, centurî
faptul că minerii din bazinul măsură să anihileze minusuri­ tehnice şi organizatorice ener­ turii ale unei vechi civiliza­ ş.a.
carbonifer al Văii Jiului se le substanţiale înregistrate. Fi­ gice pentru ca fiecare între­ ţii şi culturi. ve de pe continent. O sală consacrată etnogra­
confruntă în acest an cu sar­ resc este ca fiecărei decade prindere, fiecare unitate de Muzeul „Bardo" are o va­ Oaspeţilor le-au fost pre­ fiei Africii oferă o imaginea
cini majorate cu 11 la sută producţie să-şi realizeze inte­ loare deosebită, Algeria ocu- zentate, astfel, mărturii de strălucitelor civilizaţii de pe
faţă de realizările anului tre­ gral sarcinile pentru care a pind, prin teritoriile sale din scamă ale civilizaţiei şi cul­ acest continent.
cut. Aceste sarcini — deter­ fost creată". Nu „plusurile" nord cît şi prin zona saha­ turii algeriene. In încheierea vizitării cele­
minate de nevoile crescînde La minele din de efective — măsură la or­ riană, un loc considerabil în Rînd pe rînd se vizionează brului muzeu din capitala Al­
ale economiei noastre de căr­ dinea zilei în practica Centra­ trecutul istoric al Africii. vitrine în care sînt expuse o­ geriei, preşedintele Nicolae
bune energetic şi cocsificebil lei cărbunelui Petroşani — vor In Algeria s-au descoperit biecte de artă sahariană din Ceauşescu şi tovarăşa Elena
•— cer eforturi deosebite pen­ asigura realizarea ritmică a unele dintre aşezările preisto­ epoca neolitică, obiecte cio­ Ceauşescu au semnat în car­
tru a scoate la zi o cantitate Valea Jiului sarcinilor de plan şi organiza­ rice cele mai vechi din lume, plite din piatră şi şlefuite în tea de onoare.
cît mai mare de cărbune. rea judicioasă a muncii în
subteran — măsură care, după
Din analiza sumară a modu cum arăta secretarul general
îui în oare s-au îndeplinit să-i corespundă o încărcătură al partidului, stă în pu­ Dineu oferit de tovarăşul Nicolae Ceausescu
sarcinile aferente primelor do­ de cel puţin 33 la sulă din
uă luni din acest an se des­ planul lunar. Realizările au tinţa directorilor, cadrelor de Miercuri seara, tovarăşul Democratice şl Populare. FIou- jor Almăşan şi celelalte per­
prind rezultate care nu sînt fost* de sub 30 la sută în pri­ conducere, specialiştilor din Nicolae Ceauşescu, secretar ari Boumediene. soane oficiale române care în­
în măsură să ofere un tablou ma decadă şi de 37,1 la sută întreprinderi, care trebuie să general al Partidului Comunist Au luat parte membri al soţesc pe conducătorul parti­
prea îmbucurător. In afară de (uneori mai mult) în decada a se apuce gospodăreşte şi să Român, preşedintele Consiliu­ Consiliului Revoluţiei, ai gu­ dului şi statului nostru în vi­
aceasta, respectarea angaja­ III-a. lui de Stat, şi tovarăşa Elena vernului, conducători ai orga­ zita sa în Algeria, precum şl
mentului minerilor, pentru ca­ Neîndeplinirii ritmice a pla­ pună ordine în funcţionarea Ceauşescu au oferit la Pala­ nizaţiilor de masă şi obşteşti.
re au subscris toate colective­ nului de producţie brută şi întreprinderilor respective. tul Poporului din Alger un De asemenea, au participat Ştefan Mihai, ambasadorul
le de muncă din Valea Jiului, netă de cărbune i se adaugă dineu în onoarea preşedinte­ şefi ai misiunilor diplomati­ României la Alger.
La Atelierele centrale Crisclo r, tlnărul sculier Nicolae Poenar
apare ca o problemă greu de însă şi depăşirea procentului EMILIAN ROVENJA este apreciat pentru calitatea seu lelor pe care le ascute. II ajulă lui Consiliului Revoluţiei, pre­ ce acreditaţi la Alger. Dineul s-a desfăşurat lntr-o
realizat. admis de cenuşă, ceea ce are şef de serviciu cunoştinţele dobindite in cadrul şcolii profesionale pe care a ab- şedinte al Consiliului de Mi­ Au luat parte tovarăş'.l Ion atmosferă de cordialitate şi
La sfîrşitul lunii februarie un efect necorespunzător asu­ la Direcţia judeţeană solvit-o anul trecut la Gurabarza. Foto: V. ONOIU niştri al Republicii Algeriene Păţan, Cornelii! Mănescu, Bu­ căldură.
de statistica
Centrala cărbunelui Petroşani pra realizării recuperărilor
a rămas datoare economiei planificate la preparaţii.
naţionale cu peste .30 000 tone Ca urmare a nerealizării
cărbune net (în prima decadă planului de producţie, numai PREZENŢI LA DATORIE '
a lunii martie s-au înregistrat în luna ianuarie cheltuielile
din nou substanţiale restanţe) de producţie planificate la In interiorul ziarului VREMEA
iar randamentele în subteran 1000 de lei producţie marfă D IN C I T E V A G E N E R A Ţ II . ’ ' H
au fost depăşite cu 75 lei, di-
dit şl productivitatea muncii PENTRU 24 ORE
minuindu-se astfel cu 65 la
pe salariat la nivel de centra­ sută beneficiul planificat. File din istoria de 5 decenii Despre acarul Josim Blaj din stafia Me- că el a slujit-o cru credinţă. Iar acum, cînd Vremea va fi frum oasă, cu
certitudinile i-au deschis poarta împliniri­
lă nu au fost realizate con­ Prezentarea acestor cifre şi rişor ziarele n-au scris. Nici despre mo­ lor, acarul pensionar poate să spună doar : cerul mai mult senin. Vlntul
dul cum a lucrat timp de mai bine de 34
va sufla slab din nord- «st.
form prevederilor. aspecte referitoare la activita­ de trăiri şi luptă revoluţionară de ani printre liniile staţiei, nici despre „Mi s-a împlinit visul. Băiatul meu a ter­ Tem peraturile m inim e vor fl
tea primelor două luni din an
Cu toate că producţia glo­ gîndurile ce i-au străbătut sufletul încă minat politehnica, n lucrat în producţie în- cuprinse între m inus 2 şi m i­
demonstrează că nerealizarea nus 5 grade, iar m axim ele In­
bală în perioada la care ne ritmică a sarcinilor de plan din prima zi cînd a devenit ceferist. tr-o uzină ceferistă, iar acum este direc­ tre 14 şl 18 grade.
referim a fost depăşită cu 0,3 asigurarea defectuoasă a liniei Hunedoara turistică L-am ales — pentru a scrie cîteva rîn- torul unei şcoli unde se cresc noi cefe­
rişti".
la sută, faptul nu oglindeşte de front necesară producţiei duri despre el — cu totul intîmplător. Dar N-o să-ti spună mai multe cuvinte. Nici PENTRU URMĂTOARELE
faptul de a descoperi la el, pe lingă o bio­
nici pe departe o situaţie sa­ se răsfrîng direct asupra indi­ grafie ce se contopeşte cu ale altor cefe­ despre nopţile nedormite, nici despre fap­ DOUA ZILE
catorilor de eficientă a extrac­ CURIER
tisfăcătoare. Depăşirea planu­ ţiei. Fără îndoială aspectul rişti, elemente inedite ale unei personali­ tul că a evitat un accident de circulaţie, Vremea continuă să se În­
lui la numărul de salariaţi es­ dăunător al muncii în salturi, tăţi bine conturate se datoreşte acestui nici despre pensia îndestulătoare pe care călzească. Cerul va fi mai
Vlntul
va aufla
mult senin.
o are ca răsplată a muncii.
om pe care sătenii din Merişor îl strigă
te superioară prevederilor, re- folosirea incompletă a forţei simplu : „Baci Josim". Rămîne un anonim, la fel ca milioanele slab din nord-est. Tem peratu­
de muncă şi a utilajelor din rile m inim e vor fl cuprinse
prezentînd o creştere de 0.9 A devenit ceferist pentru că tatăl său de anonimi care şi-au legat existenţa de Intre minus 1 grad şi m inus
subteran trebuie să constituie
la sută, fapt care a condus ne­ fusese ceferist. Şi-a educat băiatul in spi­ luciul şinelor, de simţul datoriei, de a 4 grade, iar m axim ele Între
prilejul unor analize temei­
mijlocit şi la diminuarea cu nice, bine aprofundate la care L ritul dragostei faţă de calea ferată, pentru munci aşa cum o cere mîndria de ceferist. 16 şl 20 grade.
0,5 la sută a productivităţii conducerea Centralei cărbune­
muncii. Sporul de producţia lui Petroşani să antreneze în­
globală s-a realizat deci pe deosebi factorii hotăritori ai
producţiei: şefii de schimburi Maşinile şi tractoarele sint pregătite.
se ma creşterii numărului me­ şi de brigăzi, maiştrii, cei mai
diu scriptic — situaţie necon­ destoinici mineri.
formă cu cerinţele de ansam­ Găsim oportun să reamintim
blu ale perfecţionării activită­ sarcinile ce revin industriei
în cincinalul actual în ceea Dar cei care le vor conduce ?
ţii productive.
ce priveşte creşterea produc­
Analiza ritmicităţii în înde­ tivităţii muncii ca izvor prin­
plinirea planului de producţie, cipal al acumulărilor socia­ Obţinerea unor producţii cîmp se amplifică, ceea ce o­ să fi luat măsuri, în spiritul
pe fiecare decadă din primele liste. Va trebui să se asigure sporite şi constante la hectar bligă la folosirea cu randa­ sarcinilor reieşite din cu- gurarea întregului număr de
ridicarea productivităţii mun­ mecanizatori nu a existat su­
două luni ale anului, confirmă la toate plantele de cultură — ment maxim a tuturor trac­ vîntarea tovarăşului Nicolae ficientă preocupare din partea
cii, pe ansamblul industriei,
o activitate de producţie în cu 37—40 la sută şi, pe aceas­ cerinţă esenţială pentru creş­ toarelor şi maşinilor agricole. Ceauşescu la prima Conferin­ factorilor răspunzători pentru
a­
dezideratului
Înfăptuirea
ţă pe ţară a secretarilor co­
salturi, cu efecte negative in tă cale, să se realizeze 72—77 terea contribuţiei unităţilor a­ mintit ridică însă în unele mitetelor de partid şi a pre­ a-i califica pe unii coopera­
gricole la ridicarea nivelului
utilizarea raţională a forţei şi la sută din sporul producţiei de trai al poporului — este localităţi serioase semne de şedinţilor consiliilor populare tori care să poată suplini lip­
globale industriale. Acest de­ sa mecanizatorilor. La S.M.A.
a timpului de muncă. Cum în nemijlocit condiţională de ri­ întrebare. Cauza? Nu peste comunale, pentru pregătirea Haţeg cooperatorii care se
ziderat cu semnificaţii pro­
primele două decade ale luni­ funde şi pentru colectivele de dicarea gradului de mecani­ pregătesc să devină mecani­
lor ianuarie şi februarie pla­ 1 muncă din industria carboni­ zare a lucrărilor agricole, de zatori pot fi număraţi pe de­
aportul mecanizatorilor la e­ Cooperatorii se pregătesc cu încetinitorul gete, iar la S.M.A. Ostrov nu
fectuarea în condiţii ireproşa­ s-a recrutat nici un coopera­
bile a pregătirii şi fertilizării să devină mecanizatori tor pentru a mînui mijloacele
iterenului, a întreţinerii şi re­ mecanizate.
coltatului culturilor. Recolte­
Cercetarea ştiinţifică studenţească se le de 3 000—3 200 kg grîu, tot s-a asigurat numărul ne­ de mecanizatori din rîndul co­ diţii a lucrărilor agricole pune
Desfăşurarea în bune con­
3 300 — 4 600
kg
porumb,
15 000—18 000 kg cartofi sau cesar de mecanizatori. Să nu operatorilor, astfel incit aceş­ atît în fala conducerilor
consiliilor
22 000—25 000 kg sfeclă de za­ mai vorbim despre faptul că tia să poată mînui, oricînd S.M.A., cit şi a conducerilor
desfăşoară in strinsă legătură cu producţia nut în anul trecut la coope­ rat condiţii pentru desfăşura­ este nevoie, mijloacele meca­ C.A.P. sarcina de a asigura
unităţile în care s-au asigu­
populare şi a
hăr la hectar, care s-au obţi­
nizate. Din discuţiile purtate
rea lucrului în două schim­
din
Foit,
rativele agricole
te a tractoarelor şi maşinilor
rul S.M.A. Cirncşti, şi ing.
Geoagiu, Simeria, Brîznic, Os­ buri pe ogoare — cerinţă im­ cu ing. Ioan Bogdan, directo­ folosirea cu întreaga capacita­
aparatelor, utilajelor, mache­ trov, Toteşti, Haţeg etc., o­ perioasă pentru terminarea în Ioan Medreo, directorul S.M.Â. agricole, de a realiza eficient
1 Pilon al cercetării ştiinţifice glindesc în mare măsură şi e­ timp scurt a semănatului — Haleg, nm reţinut că, deşi la producţia agricolă, ceea ce in­
miniere, al formării de cadre Convorbire cu prol. dr. ing. ARON POPA, telor existente s-au realizat forturile mecanizatorilor pen­ pot fi numărate pe degete. C.A.P. Toleşli, Densuş, Riu fluenţează hotărîtor progresul
necesare industriei extractive rectorul Institutului de mine Petroşani prin autodotare. Aş cita în tru a valorifica superior po­ Intr-o asemenea situaţie firesc Alb, Silvaş, Unirea şi în alte unităţilor agricole şi satisfa­
acest sens laboratoarele
de
româneşti, Institutul de mine tenţialul economic al satelor era ca consiliile populare co­ unităţi se ridică probleme pri­
din Petroşani urmăreşte, pe spre o muncă de creaţie, de preparare gravitaţională, de şi comunelor. munale şi conducerile C.A.P. vind permanentizarea şi asi­ cerea cerinţelor populaţiei cu
lingă transmiterea cunoştinţe­ cooptarea studenţilor îndru­ concepţie. sfărîmare-clasare, de electro­ Dezbaterile adunărilor ge­ produse agroalimentare.
lor teoretice, şi formarea de­ maţi spre culegerea de date, — Ce aşteptaţi de la cer­ tehnică, exploatări miniere, cel nerale ale cooperatorilor au a­
prinderilor de muncă, cultiva­ interpretarea lor şi pentru e­ cetarea ştiinţifică studenţeas­ de determinare a rezistenţei preciat că, muncind de ani de
rea în rîndul studenţilor a pa­ xecutarea experienţelor. De e­ rocilor la tăiere, de geologie, zile cu conştiinciozitate şi răs­
siunii pentru studiu creator, xemplu, catedrele de maşini că ? mineralogie şi zăcăminte. pundere pe ogoarele aceloraşi
— Cît mai multă autonomie,
pentru cercetarea ştiinţifică. miniere exploatări miniere, putere de concepţie. In cerce­ — Perspective ? unităţi, mecanizatorii s-au a­
Pentru o caracterizare a vieţii săpări şi susţineri, tehnică tare nu ne-ar deranja nici a­ — In prezent se finalizează chitat cu cinste de sarcinile
ştiinţifice actuale a institutu­ minieră generală urmăresc ca numite polemici student-ca- o acţiune privind perspectiva, ce le-au revenit, situîndu-se
lui ne-am adresat prof. dr. acele teme ştiinţifice a căror dru didactic, în măsura în ca­ dezvoltării laboratoarelor care în fruntea acţiunilor între­
ing. Aron Popa, rectorul insti­ rezolvare cere o perioadă în­ re disputele pentru susţine­ cuprinde şi elaborarea unor prinse pentru realizarea unor
planuri de autoutilare diferen­
delungată de timp şi un vo­
tutului. randamente cit mai ridicate
lum mare de mancă să fie a­ rea unui punct de vedere ar ţiate pe laboratoare.
An de an, în domeniul cer­ tribuite studenţilor ca teme antrena solide argumente şti­ înfiinţarea în cadrul atelie- la hectar. Asemenea caracte­
cetării ştiinţifice preocupările de cercetare finalizabile în inţifice. rului-şcoală a unei secţii pen­ rizări au putut fi auzite la a­
cadrelor didactice, ale cercetă­ proiecte de diplomă. — Care sînt cîştigurile cer­ tru producţia de piese şi a­ dresa lui Petru Evi, Vasile
torilor au crescut. Ei s-au an­ cetării ştiinţifice pentru baza paratură ştiinţifică proiectată Pienar, Miron Costea, Gheor-
grenat în rezolvarea proble­ — Se poate vorbi de o prac­ materială a institutului ? de studenţi şi cadre didactice, ghe Vlăs.ccanu, Acs Feri, Ni­
melor de actualitate pe care tică de cercetare In institut ? — Cercetarea ştiinţifică a soluţionarea problemelor apro­ colae- Stanciu, Ion Ilieşi, Ioan
le ridică producţia unităţilor — Multe lucrări ale cercu­ cadrelor didactice şi studenţi­ vizionării cu materiale, ca şi Căleală, Adrian Şerban, Si-
miniere. Care este modalita­ rilor ştiinţifice din institut au ale generalizării aparatelor şl rnion Moraru — să amintim
tea de lucru adoptată în cer­ un pronunţat aspect de cer­ lor, proiectele de diplomă, ac­ utilajelor realizate vor îmbu­ doar cîteva nume de mecani­
tivitatea de doctorat
contri­
cetare ? cetare. Acest fapt a fost evi­ buie din plin la acţiunea de nătăţi simţitor activitatea de zatori care, alături de coope­
— Lucrările se execută fie denţiat în confruntările ştiin­ autodotare a institutului. Nu­ autoutilare. Este o consecin­ ratori, au dovedit multă hăr­
ţifice studenţeşti naţionale un­
în colective numai ale insti­ de participanţii noştri an ob­ mai în ultimii ani în institu­ ţă şi In acelaşi timp o premi­ nicie şi pricepere în aplica­
tutului, fie în colective unite tul nostru s-au realizat prin să a cercetării ştiinţifice. Sub­ rea tehnologiilor înaintate în
cu cadre din producţie, ceea ţinut premii apreciindu-se ca­ autodotare 45 utilaje, aparate, liniez şi cu acest prilej spri­ vederea creşterii recoltelor la
ce permite un larg schimb de racterul de noutate al teme­ dispozitive ş.a. care servesc jinul real al orientării, al in­ unitatea de suprafaţă.
păreri, informare reciprocă, lor abordate. Interesul pentru atît pentru scopuri didactice, dicaţiilor date de Ministerul Acum se află în actualitate
folosirea mai pronunţată a cercetare, evidenţiat prin cît şi pentru cercetare. Marea Educaţiei şi Invăţămîntului pe cerinţa pregătirii temeinice a
practicii şi a bazei teoretice. preocuparea mai susţinută a majoritate a realizărilor au la baza măsurilor stabilite de producţiei actualului cincinal,
— In ce măsură îşi exerci­ studenţilor pentru documenta­ bază idei originale. O parte conducerea superioară de par­ mecanizatorii găsindu-se în
tă aceste activităţi inîluenţa re, prezenţa în bibliotecă, nu­ însemnată dintre ele au obţi­ tid pentru dezvoltarea învăţă- fata unui serios examen —
asupra formării studenţilor mărul de cărţi consultate, de nut certificate de invenţii şi mîntului în patria noastră. realizarea însămintărilor de
pentru cercetare ? reviste de specialitate din ţară inovaţii. Elocvent e faptul că primăvară la un nivel agro­
şi străinătate' toate confirmă în institutul nostru avem la­ Convorbire consemnata de Echipa condusă de cooperatoarea Gizan Maria de Ia C A D «simbria „
— (Lel ced ru l fiecărei cate­ tehnic superior. Cu fiecare zi dului de varză timpurie care se află pe o supraafaţă de 152 m.p. , ' cxecutA răw -
dre e crescut Interesul pentru efectul pozitiv a! îndrumării boratoare în care majoritatea I. USC U ce trece volumul lucrărilor în