Page 54 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 54
rwnvîw ■gyvjmmmugrc
KgBiiMinBBiapsaBrgEMgtaaB«BaM«wap~ ;h h s k b :i
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 345 © JOI 16 MARTIE 1972
vrea
Muscalagiu Marin, Gemea V a- voluţionare. Prezenţa acestora mân, populaţia hunedoreană a în noaptea de 27-28 septem
sile, Gali Moise şi alţii. In în rîndul tinerilor localnici a manifestat — timp de trei zi brie a.c., în localiIătile : Si
Valea Jiului, 1* Petroşani, îl fost urmată întotdeauna de ac le — împotriva odiosului act. meria, Peşlişu Mare. Cristur şi
regăsim pe Iosif Hablik şi ţiuni concrete: răspîndirea de Amploarea şi intensitatea n- Colonia ciangăilor din oraşul
Vertes Ladlslau, iar la Lupeni manifeste, • demonstraţii, adu cestor manifestaţii au deter Hunedoara". Potrivit altor do
pe Alexandru Sencovlcî. nări. Din această cauză au fost minat prefectul judeţului Hu cumente, în acelaşi timp au
In rîndul tinerilor ute- urmăriţi mereu de agenţii sigu nedoara ca, la data de 2 sep mai fost răspîndite manifeste
clşti desfăşoară o activitate ranţei burgheze. „Individul cu tembrie 1940, să publice un în Valea Jiului, la Deva
intensă Ion Patilineţ, Anton nume conspirativ „Nicolae", în comunicat precizînd : „Am ho- Ghelar.
Scolnic şl alţii. In raza ora etate de 24-25 ani, venit din tărît să opresc de astăzi îna La 11 septembrie 1940, poli
şului Hunedoara slnt cunoscuţi Cluj..." „...Numitul este frun inte orice manifestaţie publi tia judeţului Hunedoara era
uteciştii Govaci Pius, Ilie tea mişcării Tineretului Comu că, iar acelora care caută să alarmată că „activitatea comu
Stan şi Daradics Franciea. De nist, în calitate de secretar organizeze asemenea manifes- nistă a pătruns şi în rîndurile
tineretului" de la Atelierele
C.F.R. Simeria. In ziua de 9
septembrie 1940, aceştia „s-au
fost introdus în birouri de un
File din isto ria de 5 decenii de tră iri şi Suptă re vo lu ţio n a ră de au dat jos diferite tablouri
n primul său număr
fără ştirea şi aprobarea şefi
I apărut la 15 martie lor care privesc cu îngrijora
1940, ziarul „Lupta ti
re asemenea acte".
organ al G.G. al
nerelului'',
In urma acestor acţiuni, or
U.T.C., sublinia în editorialul ganele de politie continuau
,.Drumul luptei revoluţionare" să-şi informeze forurile supe
că : „reclădit cu ajutorul par rioare că „mişcarea comunis
tidului comunist, partidul lup tă este tot mai pronunţată în
tei revoluţionare a celor ce Cetăţenii din comuna Baru găsesc In libr&rio oartea proferată. Foto! I. LEHOCZKY
muncesc, U.T.G. îşi reia lo localităţile din Valea Jiului ş.
cul la luptă în fruntea mase în special la Lupeni, Vulcan,
lor tineretului muncitor". Con pentru pace Aninoasa, Petroşani şi Petri-
dusă şi îndrumată de partid, la. Membrii mişcării comunis
Uniunea Tineretului Comunist te mai activează destul de
a fost prima organizaţie de intens şi printre lucrătorii de
tineret care, în condiţiile crun la Atelierele C.F.R. Simeria şi
tei ilegalităţi din acea peri Petroşani, precum şi In Uzi
oadă, a tinut sus steagul lup
tei revoluţionare, mobilizînd asemenea, în centrul feroviar al Comitetului regional U.T.G. taţii şi să atlte spiritele, să nele de fier Hunedoara. In uns
masele tineretului la lupta din Simeria s-a creat un nu din Banat”... „Individa cu nu li se aplice cele mai aspre concluzie se constată că miş
clasei muncitoare pentru răs cleu uteclst din tinerii Con me conspirativ „Manczl", în sancţiuni prevăzute de legile carea comunistă clandestină în
turnarea dictaturii militaro- stantin Dumitru, Francisc Ba- etate de 25-30 de ani..." — în vigoare". cursul anului 1940 a progresat
fasciste, pentru pace, libertate log, Anton Serven şi Pavel glăsuiau notele organelor de La sfîrşitul lunii septembrie,
şi o viată mai bună. Hofer. Legătura organizaţiilor siguranţă. la numai trei săptămîni după mult atît la oraşe cit şi la sa
U.T.G cu G.G. al U.T.G. se te".
La începutul anului 1940, In acea perioadă, Partidul Co instaurarea dictaturii milita-
faptul cel mai semnificativ din făcea prin centrele din Ti munist Român desfăşura o acti ro-fasciste, uteciştii din jude Măsurile teroriste n-au reu
mişoara, Braşov şl Gluj.
viata tineretului hunedorean a vitate susţinută pentru întărirea ţul Hunedoara- au răspîndit şit însă să stăvilească lupta
Fată de aceste împrejurări,
fost refacerea organizaţiilor autorităţile oficiale din ju organizaţiilor sale. Pe măsură manifeste contra regimului le- revoluţionară a muncitorimii Judeţul Hunedoara are, pe lingă alte multe bogăţii, şi confluenţa Văii Valereasca cu
U.T.G. In această nouă etapă, deţ sînt nevoite să recunoas ce organizaţiile locale ale gionaro-antonescian în toate hunedorene, condusă de Par o inestimabilă comoară turistică. Peisajele de neegalat din Valea Ştevia, direct pe cul
aria organizării şi activităţii că : „Agenţii comunişti tri P.G.R. se consolidau, acestea, localităţile muncitoreşti mal tidul Comunist Român, îm Munţii Şurianului, Paringului, Vilcanului sau Retezatului mea Lolaia (1750 m) şl de
U.T.G. este mult mai vastă. Ea mişi de la centru au înceout împreună cu organizaţiile importante. In darea de seamă — ca să ne referim doar la partea montană a ţinutului hu aici la cabană.
cuprinde majoritatea centre o acţiune de reorganizare a U.T.G., au trecut la acţiuni. asupra stării de spirit a popu potriva regimului militaro- nedorean — sint căutate pentru odihnă şi recreere dc un nu Acest drum se recomandă
lor muncitoreşti din Judeţ: cadrelor şi de acaparare de Astfel, In august 1940, o laţiei pe luna septembrie fascist şi a pregătirilor de măr tot mai mare de turişti. turiştilor fotoamatori şi celor
noi elemente". război, luptă care a continuat care doresc să nu plece din
.Valea Jiului, Hunedoara De manifestaţie de amploare îm 1940, politia oraşului Deva a Totuşi, mai există multe de făcut pentru a lărgi şi di
Tinerii comunişti, veniţi din în tot timpul acestei odioase Retezat fără a vedea Valea
va, Găian Simeria. La Deva, potriva Dictatului de la Viena răta că „Mişcarea comunistă versifica baza turistică de care dispunem şi pentru a ofe
alte centre, au dat un ajutor dictaturi. Rîului Mare, principala lui ar
în fruntea uteciştilor Si aflăm de necontestat uteciştilor hu- a cuprins judeţul Hunedoara. s-a manifestat prin răspîndi ri, implicit, oamenilor tot ce-i autentic, frumos in munţii teră hidrografică. Vîrful Picui
pe Alexandru Grun zis Pisu, nedorenl în acţiunile lor re Alături de întregul popor ro rea de manifeste subversive NICOLAE WARDEGGER judeţului nostru. Ex'istă posibilitatea descoperirii şi amena (Piscului) de 1 830 m (nou
jării unor noi trasee, a unor noi obiective turistice etc. Por punct turistic pe care îl pro
nind de la această idee, ziarul nostru iniţiază rubrica „Hu punem) este acoperit cu pă
duri încheiate de molid, caz
nedoara turisticău, fn cadrul căreia îi invită să-şi spună pă
rar în Carpatli româneşti, o
rerea pe membrii cluburilor de turism din judeţ, pe toţi cei dovadă a puterii de urcare a
îndrăgostiţi de drumeţie. Propunerile făcute vor fi anali pădurii spre înălţimi. In plus,
zate de către comandamentul judeţean de turism, O.J.T. şi chiar pe vîrf s-a identificat o
nouă staţiune cu ,,pin silves
Biroul de turism pentru tineret, şi se vor lua măsuri în con
tru" de altitudine, cu mare
secinţă. Dintr-o amplă confruntare de opinii, ale specialiş valoare ştiinţifică ş1* turistică.
tilor şi nespecialiştilor, vor rezulta cu certitudine soluţii e Al doilea drum turistic la
ficiente pentru ridicarea valorilor turistice din judeţ la ni care ne refeream leagă caba
velul celor mai de preţ comori ale noastre. nele Pietrele şi Baleia şi es
te accesibil tuturor categorii
La o primă analiză a hărţii tografiate j altă caracteristică lor de turişti, fiind uşor de
INTIMPI turistice a Munţilor Retezat, se este aceea că drumurile de străbătut şi pe timp nefavora
bil. Parcurglndu-se în 6-7 ore,
pot desprinde cu uşurinţă u
legătură dintre cabane sînt
nele caracteristici dintre care foarte lungi, aproape toate noua potecă ce-o propunem
amintim : cel mai uşor drum sînt cărări de creastă. Or, se scurtează cu 2-3 ore drumul
de acces se găseşte pe versan ştie că drumurile de creastă de creastă şi elimină riscu
de felicitările colegilor de dului slavă", nedeia dacică
Vor creşte brazii muncă şi ale organizaţiei şi dansurile celor şapte for tul nordic, prin Nucşoara spre devin periculoase pe timp ne rile accidentelor pe timp ne
favorabil. De la cabana Pie
U.T.C. pe uzină, de premiile maţii de căluşari) a încheiat cabana Pietrele. Aceasta face favorabil. trele acest drum are acelaşi
să
ca majoritatea turiştilor
Aceste trei consideraţii şi
Mai e puţin pînă cînd pă în obiecte, fac acum, în cu succes marea manifestare
durile îşi vor primeni straiul preajma sărbătoririi semi de la Piatra Roşie, la a cărei vină şi să plece din Retezat altele ne-au condus la unele traseu cu cel care duce spre
şi vor cunoaşte zvonul ve centenarului U.T.C., conclu reuşită şi-au dat un meri prin punctul turistic Pietrele; propuneri de îmbunătăţire a lacul Galeş, de care se des
sel al iubitorilor naturii. Şi, dente dovezi ale hărniciei şi toriu concurs cadrele didac toate căile care leagă cabana reţelei de drumuri turistice parte însă după circa o oră
totuşi, pe dealurile din îm abnegaţiei.’ tice din satele Boşorod, Chi- Pietrele cu creasta principală din Retezat. de mers, continuînd apoi că
prejurimile Haţegului acest tid, Cioclovina, Alun şi a Retezatului sînt drumuri de Este vorba de deschiderea şi tre est pînă ia piciorul Ga
zvon s-a şi auzit. L-au adus IZIDOR GILCOI Tîrsa. vale (Stănişoara, Pietrele, Ga marcarea unui nou drum de leşului. In ultima sa parte de
cei peste 350 de utecişti — leşul), cu orizont limitat, din culme între Pietrele şi vîrful pe această porţiune, drumul
muncitori, cooperatori, meş Pe vafra ION RESIGA care cauză frumoasele per Retezat şi de un altul care să străbate o întinsă suprafaţă de
teşugari dc la fabrica de spective nu pot fi fructificate. realizeze 0 legătură mai scur jneapăn. De pe piciorul Gale
conserve, cooperativa „Rete Concursul „Pagini Cel mai adesea se întîmplă ca tă şl mai sigură, pe timp ne şului cărarea continuă către
zatul" şi de la I.I.L. — care strămoşească turiştii să plece cu timp fru favorabil, între cabanele Pie răsărit coborînd în valea
au ţinut să fie părtaşi entu mos de la cabană, iar după trele şi Baleia. Cheagului şi ureînd apoi în
ziaşti la acţiunea de împă Manifestarea de la ceta din lupta şi munca 3-4 ore de urcuş, cînd au a Pentru a lega cabana Pie Vîrful lui Pătru. De aici, di
durire. Intr-o singură zi, fie juns sus, totul să se învăluie trele cu vîrful Retezat, pro recţia se schimbă spre sud-
tea dacică Piatra Roşie a
care din cei 350 de tineri au căpătat dimensiunile unei în ceată şl nori. Nu s-au vă punem culmea Lolaia. De la est, către piciorul Văsielului,
dăruit cîte 6 orc din timpul lecţii de patriotism. Venise uteciştilor" zut prea multe lucruri pe dru cabana Pietrele drumul por trccînd pe lîngă un frumos lac
lor de răgaz muncii de plan mul ce însoţeşte valea şi prea neşte spre vest, perpendicu glaciar de baraj morenic (La
tare a puieţilor. Bilanţul a ră la „întîlnirca cu istoria" La sala „Arta* s-a desfăşu lar pe valea Stănişoara şi, cul Căprioarei), aflat într-o
fost meritoriu: tinerii de la aproape 700 de locuitori ai rat faza judeţeană a concursu puţine peisaje au putut fi fo- după mai puţin de o oră de pădure de molid la circa 1680
cooperativa „Retezatul", în comunei Boşorod. Tinerilor lui „Pagini din lupta şi mun mers, ajungem pe culme.
fruntea cărora se aflau Petru li se alăturaseră şi vîrstnicii. ca uteciştilor pentru constru Drumul continuă pe culme pî 1700 m altitudine. Lacul Că
Ilioni, Ton Murgoi, Ficn Io- Si acolo, lingă zidurile cetă irea societăţii socialiste în nă în vîrful Lolaia, de unde prioarei, nementionat pînă a
nescu, Ana Vlad, cei dc îa ţii, sutele de localnici au patria noastră". Au participat coboară in diagonală la lacul cum pe hărf.le turistice şi to
printre care Ion Prej- fost martorii unei emoţio şase echipaje ale şcolilor ge Ştevioara şi de aici merge pografice, are o suprafaţă a
ban, Jan leva sau Gaşpar nante lecţii de istorie. Petru nerale nr. 4 Deva, nr. 4 Hu spre piciorul Coltului, unde se proximativă de 1800 mp şi se
Ungur, Livia Stănimircscu Rusu, secretarul comitetului nedoara, nr. 1 Petrila, ale li ramifică spre vîrful Retezat şi găseşte spre obîrşia rîului Pă
de la fabrica de conserve au comunal de partid, Ieronim ceelor din Haţeg, Ilia şi Gu spre vîrful Picul. Nu insistăm rosului. Prin poziţia sa, la'<? I
plantat 4 hectare dc pini. Grecu, primarul comunei, ra barza. asupra frumuseţilor ce ni le poate fi considerat o raritate
Smaranda Trit, secretara co Inglncru] Sclm crcam i Liviu
însoţite de entuziasmul nu
ROMULU5 DRAGOŞ mitetului comunal al U.T.C., meroşilor susţinători veniţi şl profesorul Prcrta Constan dezvăluie acest traseu, a pri a Carpatilor noştri. De la pi
profesorul Constantin Cini din toate localităţile, echipa tin din Capitală sînt autorii veliştilor ce se deschid pe ciorul Văsielului. drumul con
„Olimpiada că au fost „dascălii" acelei jele şcolilor generale nr. 4 unui brevet pentru noua In Jos firma şi pune rachiul unităti, mai mulţi locuitori culmea Lolaia sau pe vîrful tinuă pe valea Rîului Alb şi
lecţii desfăşurate în aer li Deva, Liceului Gurabarza si stalaţie pentru verificarea si din Baia de Criş şi satele a Picul (cele de pe vîrful Re iese aproape de Cleantul Coz-
turnătorului" ber, din care sutele de lo Şcolii generale nr. 4 Hune m ultană a unei Întregi clase alb în vînzare I propiate ne scriau că vor tezat fiind şi aşa cunoscute). mei, iar de aici, pe o porţiune
calnici au aflat nu numai doara s-au situat pe primele de elevi. Această Instalaţie e- Din mai multe scrisori pri besc urit cu cumpărătorii, Cei care doresc pot să ajun de drum cunoscut, ajunge la
De curînd, uteciştii din fapte inedite despre istoria locuri, obtinînd frumoase pre lectronicâ denum ită „Vcrifix" mite d? la cititorii noştri vînd uneori cu suprapret. gă de la bifurcaf.a amintită în cabana Baleia.
secţia turnătorie I a Uzinei aşezării, ci, mai ales, pagini mii. perm ite participarea activă a din Baia de Criş am reţinut Noi am asistat la o discuţie circa 2 ore — mergînd pe Va Aceste propuneri, de reali
„Victoria" Călan, au făcut de eroism, de luptă şi mun Acţiunea a fost completată tuturor elevilor, iar profesorul că la cofetăria din localita edificatoare în acest sens în lea Zlătuia — la cabana Gu zare a unor noi poteci turis
o nouă dovadă a dragostei că duse de tinerii ţării de-a de un reuşit program artistic arc posibilitatea să sesizeze te în loc de produse specifi tre gestionarul Cornel Ioni- ra Zlata. In total, drumul în tice în Munţii Retezatului, le
lor pentru meseria aleasă. lungul celor cinci decenii de prezentat de corurile liceelor răspunsurile eronate urmărind ce cofetăriilor se extinde tot tre cele două cabane. Pietre facem în speranţa că ele vor
Antrenaţi în întrecerea existenţă a organizaţiei re pupitrul cu sem nalizare lum i mai mult vînzarea băuturilor tă şi un cetăţean... le şi Gura Zlata, poate fi par găsi un ecou favorabil printre
„Olimpiadei turnătorului" ei voluţionare de tineret. Acolo, pedagogic şi „Decebal“ din noasă dc Ia catedră. De cu- alcoolice, dintre care rachiul — Tablă neagră aveţi? curs în 5-6 ore, pe varianta amatorii de turism de pe me
au dat un exigent examen pe loc de istorie, a fost în- Deva, de taraful Liceului pe rlnd aparatul a Intrat în fa alb este la loc do mare — Este. propusă de noi. leagurile Hunedoarei.
al meseriei. Dovedind o bună mînat tinerilor din „gene dagogic Deva şi brigada ar bricaţie de scrie la o unitate La întoarcere spre Pietre
pregătire profesională şi, raţia semicentenarului" — tistică de agitaţie a Liceului a cooperativei m eşteşugăreşti le, drumul poate fi mult scur Prof. univ. GRIGORE POSEA
totodată, pasiune pentru elevi şi cooperatori — car nr. 2 Hunedoara. de la Constanţa. In cadrul li tat. Din înşeuarea care există Asist. univ. MIHAI GEANANA
muncă, tinerii Vasile Cozac, netul roşu de membru al nul sim pozion organizat do între vîrful Picui şi Piciorul de la Facultatea de geologie-
Mihai Dragomir şi Ludovic U.T.C. Un program artistic MIRCEA DUMITRAŞ Ministerul Lnvăţămîntului s-a Colţului se poate ieşi pe la geografie Bucureşti
Suciu au ocupat, cu prilejul vicepreşedintele Consiliului discutat generalizarea acestei
concursului, primele trei lo (din care s-a detaşat mon instalaţii in procesul de Invâ- cinste. — Cu cît e kilogramul ?
curi. Câştigătorii, stimulaţi tajul literar muzical „Parti judeţean al elevilor ţămînt. Jală-ne Ia fata locului, as- — 11 lei şi 80 de bani.
cultînd de la factorii de răs — Nu se poate. Eu am mai
pundere depanarea poveştii cumpărat. Este cu cî ii va bani
care a transformat cofetăria sub 10 lei.
în birt. losif Rusu, merceo — Pe mine mă înveli pre
logul cooperativei dc con turile? Iţi spun că atita c,
sum : „Unitatea nu era prea atîta e...
LA UNITĂŢILE T.A.P.L. DEVA rentabilă. Ne-am tot între — Vă rog mai uitati-vă o
bat şi ne-am frămînlnt cum
să facem s-o rentabilizăm. Şi dată în acte. Eu
— Lasă-mă în pace.
am găsit soluţia : băuturi. ştiu preţuriie... Consfătuire de lucru
Apoi am luat jos firma pe — Vă rog...
care scria : „Cofetărie". Lu- Pînă la urmă gestionarul
cretia Giurgiu, şefa unităţii: se uită. In urmă cu cîteva zile, la mişti, ingineri, medici etc.) o
,,A fost cofetărie cîndva. Au — Da, dom'le. Ai drepta Haţeg a avut loc o şedinţă de acordă organizării dctivităţ’.i
spus că o vor schimba. Să te. Face 9,85 lei kilogramul lucru a colectivului de condu acestui important mijloc al
meargă mai bine. Am început — se înmoaie gestionarul. cere al cabinetului pentru şti muncii politico-ideologice.
cu băuturile". Contabilul şef Dacă omul nu ştia preţul ?! inţele sociale de pe lîngă co Cu acelaşi prilej au fost
al cooperativei nu ne-a pu mitetul orăşenesc de partid. stabiliţi tovarăşii care răspund
tut spune nici ce ne-au spus Cam, cam... Discuţiile purtate pe marginea de organizarea unor manifes
Reţeaua comercială a T.A.P.L. şedinte este tovarăşul Iusti- locurile de evacuare tn caz za Instructaje practice cu ges cei doi. Doar că „vom ridi programului cabinetului au tări şl acţiuni de populariza
Deva cunoaşte o permanentă nian Barzu, s-a întocmit un de incendiu, s-au procurat ma tionarii unităţilor unde, cu ca problema la Deva". iar Şeful restaurantului clin subliniat importanta pe care
extindere. Se construiesc noi plan de măsuri în oare s-au terialele necesare stingerii u sprijinul grupului de pompieri, preşedintele este nou, doar Baia de Criş, Iacob Rusu, membrii colectivului (profe re a documentelor expuse
unităţi, iar altele, mai vechi, prevăzut sarcini concrete, re nui foc. In scopul prevenirii se vor prezenta filme cu con de cîteva zile numit în func gestionează şi un bufet, pe sori de ştiinţe sociale, econo aici.
se renovează. Fiecare unitate partizate pe membrii comisiei. unui Incendiu din cauza in ţinut educativ, vor fi amena ţie. Aşa că... care l-am găsit închis.
este dotată cu mobilier nou, Aşa se face că pînă în pre stalaţiilor electrice, electricia jate fotogazete şi expoziţii Dar povestea nu se înche — Ce orar are bufetul ?
aparate de cafea, frigidere zent s-au remediat o mare nul T.A.P.L. verifică zilnic în p.c.i. la care vor fi prezenta ie aici. O vom mai com — Cam pînă la 11 sau 12. Un reuşit simpozion
pentru păstrarea produselor. parte din neregulile existente depozite, magazii sau unităţi, te materiale, caricaturi şi fo pleta cu cîte ceva. In noiem — Precis ?
Toate acestea concură la o la instalaţiile electrice de ilu circuitele electrice şi înlătură tografii menite să popularize brie 1971, inspecţia comerci Comitetul comunal de par au liwrt cuvîntul şi au vorbit
bună servire a consumatorilor. minat şi forţă, la sistemele de operativ deranjamentele. Me ze măsurile bune iniţiate şi ală de stat a făcut un con — Cam pînă la 12. tid din Sălaşu de „ Sus a or despre poBtica partidului şi
PJstrarea şi îngrijirea bunuri încălzire etc. Totodată s-au rită a fi scoasă în evidentă să combată unele nereguli ca trol la această unitate, un — Ştiti că e închis de mult? ganizat la cinematograful să statului nostru, despre pres
lor materiale aflate în dota făcut instructaje gestionarilor, activitatea depusă pînă acum re se mai fac simţite în une de a găsit o seamă de ne In loc de răspuns, o ridi tesc din localitate un simpo tigiul României pe arena in
rea unităţilor comerciale este iar în scopul educării tuturor de membrii comisiei pazei le locuri de muncă. De fapt, reguli şi a dat indicaţii obli care din umeri. zion pe tema „Politica inter ternaţională tovarăşii Ion A
în centrul atenţiei conducerii salariaţilor în spiritul răspun contra incendiilor M. Pădu- măsurile întreprinse pînă a gatorii pentru rezolvare. — O pereche de virşli ce nă şi externă a partidului şl lexandru, secretarul comitetu
T.A.P.L., a fiecărui gestionar derii şi grijii fată de bunu reanu şi I. Tomeşan, care de cum la T.A.P.L. Deva privind Conducerea cooperativei n-a gramaj trebuie să aibă ? statului nostru". In cadrul lui comunal de partid, Ion
şi lucrător. rile existente în nnităţi, se pun mult interes şi strădanie respectarea regulilor de pre mişcat un deget in acest — Cam 100 de grame. simpozionului a fost prezentat Marica, directorul căminului
In anul trecut au fost cîte- duce o susţinută muncă de în aplicarea şi respectarea re venire a Incendiilor au fost sens. — Cîntărim *10 perechi. filmul „Vizita delegaţiei de cultural şt Victoruţ Goroiescu,
va cazuri cînd au izbucnit in propagandă în privinţa respec gulilor privind p.c.î. înţelese de majoritatea lucră Lipsă 200 de grame, adică partid şi guvernamentale, con profesor de istorie.
cendii ca urmare a unor ne tării cu stricteţe a regulilor Din discuţiile avute cu con torilor şi gestionarilor. La bo Noroc câ oamenii cunosc două perechi. Dar consuma dusă de tovarăşul Nicolae Manifestarea se înscrie în
glijente în serviciu. Acestea privind paza contra incendi ducerea T.A.P.L. Deva, cu dega „Mureşul", barul „Bule preţurile torii dau 3,20 lei pe pere Ceauşescu, în R.P. Chineză şl planul de acţiune al comite
au determinat conducerea ilor. Ca urmare a unei preo membrii comisiei tehnice a pa vard", restaurantul „Transilva Ceva mai jos de cofetărie che, ei ştiind că fiecare es R.P. Mongolă".
T.A.P.L. să întreprindă o serie cupări continue a comisiei zei contra incendiilor a reie nia" etc. s-au luat toate măsu este o librărie în care se te de 100 grame. Unde s-or La manifestare au luat par tului comunal de partid pen
do măsuri care să ducă la li p.c.i. a fost întocmit un plan rile pentru a preveni orice fo vînd... mai multe produse fi ascunzind perechile plăti te ţărani cooperatori, intelec tru transpunerea în practică a
chidarea completă a neajunsu cu sarcini concrete, specific şit că şi în viitor se va acor car de incendiu. Aici, atît lu casnice, metalice etc. Firma te şi... ncmîncate?! tuali din cadrul comunei, programului educaţional ela
rilor privind paza contra in fiecărui Ioc de muncă, la fie da toată grija şi atenţia res crătorii cît şi responsabilii de însă e categorică : Librărie. borat de conducerea partidu
cendiilor. Astfel, cu sprijinul pectării întocmai a regulilor unităti manifestă multă grijă La adresa lucrătorilor acestei GH. I. NEGREA membri ai cooperativei de lui.
comisiei tehnice a pazei con care unitate comercială sau privind prevenirea incendiilor. pentru îngrijirea şi păstrarea consum din localitate, depu
tra incendiilor, al cărei pre depozit, magazie, s-au stabilii In acest scop se vor organ1 • bunurilor materiale. tat1., elevi. In faţa acestora PETRE FARCAŞ1U