Page 57 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 57
Proletari din toate tarile, unlfl-văl
VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI
DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE
ROMÂNIA iN REPUBLICA AFRICA CENTRALĂ
BANGUI 16 (Agerpres). — La coborlrea din avion, pre taţi de zeci şi zeci de mii de
Preşedintele Consiliului de şedintele Nlcolae Ceauşescu locuitori ai oraşului Banguî.
Stat al Republicii Socialiste şl tovarăşa Elena Ceauşescu ★
România, Nicolae Ceauşescu, au fost salutaţi cu căldură de In cursul serii, preşedintele
împreună cu tovarăşa Elena preşedintele Bokassa şi Chate- Republicii Africa Centrală,
Ceauşescu, au sosit, joi, într-o rine Bokassa. Şefului statului Jean Bedel Bokassa şi soţia
vizită oficială de stat în Repu român 1 s-a. făcut o caldă ma sa, Chaterine Bokassa, au ofe
blica Africa Centrală, la Invi rit în onoarea preşedintelui
taţia preşedintelui acestei ţări, nifestaţie de simpatie din par Consiliului de Stat al Repu
generalul de armată Jean Be- tea a mii de locuitori prezenţi blicii Socialiste R o m â n i a ,
Nicolae Ceauşescu, şi a tova
del Bokassa. pe aeroport. In drum spre re răşei Elena Ceauşescu o re
Avionul prezidenţial a ate şedinţa oficială, preşedintele cepţie oficială.
rizat pe aeroportul M'Poko, al Nlcolae Ceauşescu şl tovarăşa Cu acest prilej, cei doi şefi
jammnaasm
oraşului Bangui. Elena Ceauşescu au fo*t salu de 6*at au rostit toasturi.
ANUL XXIV. Nr. 5346 VINERI 17 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
zzxzr VisaassstassE
ÎNCHEIEREA VIZITEI TOVARĂŞULUI
i m m m b e n e f i c i a r
din planul NICOLAE CEAUŞESCU IN ALGERIA
In primul
& anual
ALGER 16. — Coresponden tei naţionale de eliberare pre lui Frontul de Eliberare Na
trimestru » de invesfifti tul Agerpres, C. Benga, trans zintă onorul. de ţională, pe membrii guvernu
lui algerian. oficialităţile al
Sînt Intonate imnurile
mite : Joi dimineaţa, secretarul
general al Partidului Comu stat ale Republicii Socialiste geriene.
nist Român, preşedintele Con România şi Republicii Alge La pasarela avionului, pre
siliului de Stat al Republicii riene Democratice şi Populare. şedintele Nicolae Ceauşescu
Socialiste România, Nicolae Se trece apoi în revistă de şi preşedintele Houari Bourae-
Ceauşescu, împreună cu tova taşamentul de onoare. diene îşi strîng, încă o dată,
răşa Elena Ceauşescu şi per O baterie de artilerie trage cu căldură mîinile.
soanele oficiale care l-au în
PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI PROPUS soţit, şi-a încheiat vizita ofi 21 de salve de tun. venit să-l ducătorul statului român, to
De Ia uşa aeronavei, con
Pe aeroport au
cială de partid şi de stat e salute pe conducătorul ţării varăşa Elena Ceauşescu fac
fectuată 1n Algeria, la invita noastre membri ai Consiliului
Echipa de l&cătuşl condusă de Alexandru Săbău, de la Fa încă un semn de salut nume
brica de stilpl hidraulici de mină din Vulcan, execută numai lu ţia preşedintelui. Consiliului Revoluţiei, precum şi celelal roaselor personalităţi venite
M U N C A S T Ă R U IT O A R E , crări de bună calitate şl tntr-un timp record. Foto: V. ONOIU Revoluţiei, preşedinte al Con te persoane oficiale algeriene să-i conducă la aeroport, după
»
care au fost de faţă şi Ia sem
rare Iau loc la bordul avionu
siliului de Miniştri al Republi
cii Algeriene Democratice şl narea declaraţiei comune ro- lui prezidenţial, care se în
Populare, Houari Boumediene. mâno-algerîene. dreaptă spre Bangui, capitala
A S ID U Ă , NU E X P L IC A Ţ II Palatul Poporului, situat în lor Sînt prezenţi şefii misiuni Republicii Africa Centrală.
Pe întregul parcurs de la
Conducătorii celor două t&ri
diplomatice acreditaţi la
Tineretul hunedorean intimpină inima Algerului, pînă la aero Alger. şi-au exprimat satisfacţia faţă
de evoluţia relaţiilor priete
port, se aflau arborate drape
Membrii ambasadei, colonia
neşti şl de colaborare, stator
Ş l JU S T IF IC Ă R I! lele de stat ale României şi română — ingineri, tehnicieni, nicite între Republica Socia
Algeriei, iar pretutindeni pu
numeroşi
specialişti aflaţi în
listă România şi Republica Al
teau fl văzute portretele celor
Algeria în cadrul acordurilor
semicentenarul U.T.C. doi conducători de partid şî de colaborare existente între geriană Democratică şi Popu
lară.
Investiţiile, noile capacităţi ria, atelierul de producţie din de importante In economia Ju de stat. cele două ţări, familiile aces
productive trebuie realizate 1- Călan, dezvoltarea şi moderni deţului. Cred că, deşi vom Oaspeţii români sînt con tora — fac o entuziastă mani Aşa cum se subliniază şi în
reproşabil I — sună unul din zarea capacităţilor productive primi în următoarele luni une de a realiza plnă In luna mar duşi de preşedintele Houari festare de profundă preţuire Declaraţia comună semnată în
cursul dimineţii de ieri, vi
tre Imperativele primei confe de la „Viscoza“, nu avem a* le proiecte (mă refer la cele tie, prin muncă patriotică, 40 Boumediene, de personalităţi şi stimă conducătorului parti zita preşedintelui Nicolae
rinţe pe tară a cadrelor de sigurat nici un proiect. Pentru preconizate a se executa în Ia sută din planul economic. algeriene. dului şi statului nostru. Ceauşescu şî convorbirile ro-
conducere din întreprinderi, amplasarea rezervoarelor de 1972), noi vom rămîne restan- In abatajele 311 A şl 312 A, După un scurt popas în sa In marşurile fanfarei, în de mâno-algeriene constituie un
minei
centrale Industriale şl de con apă privind alimentarea mu tieri Ia unul dintre cele mai dc la orizontul IX al brigăzi lonul oficial, cei doi pre corul aeroportului, pe clădiri pas foarte Important pe ca
Glielar lucrează două
strucţii. Ansamblul de relaţii nicipiului Deva şi oraşului Si- importante capitole ale activi dc tineret conduse de uteciştii şedinţi se îndreaptă — în su le căruia se află arborate tri lea consolidării raporturilor de
care se stabilesc — şi trebuie meria nu s-au rezolvat încă tăţii noastre — respectarea Constantin Trlfan şl Luchlan colorul românesc şi steagul prietenie şi colaborare dintre
să funcţioneze perfect — In problemele legate de expro termenelor de punere în func Radu. Ele s-au afirmat de la netele unei fanfare care into alb-verde algerîan, tovarăşul cele două ţări, precum şi o
tre beneficiar, constructor, prierea terenurilor, iar pentru ţiune — fapt pentru care nu început ca fiind brigăzi de mi nează marşuri militare — spre Nicolae Ceauşescu salută pe nouă contribuţie Ia întărirea
neri destoinici şl harnici. In ce
proiectant, reprezintă una din extinderea canalizării pe stră de puţine ori am fost şi sîn- le două luni care au trecut de podiumul de onoare în fata membrii Consiliului Revolu cooperării internaţionale şi t
condiţiile hotărîtoare ale în zile 23 August, Zarandului, zo tem traşi la răspundere. la înfiinţarea lor, brigăzile de căruţa un detaşament al arma ţiei, pe conducătorii Partidu păcii In lume.
tineret — ne scrie Nlcolae Stoi
deplinirii programului de In na raicroraionulul 15 A din Din cele relatate de con ca — nu extras peste plan 1 416
vestiţii. Deva n-a fost deschisă finan structor apare clar că finaliza tone de minereu de fler. Adău
găm — subliniază coresponden
In Judeţul nostru constatăm ţarea. rea în bune conditiunl a unor tul — că de la începutul anu Semnarea declaraţiei comune româno-algeriene
încă suficiente carenţe care Lista rare însumează astfel obiective nu depinde doar de lui, tinerii din organizaţiile
n-au nimic comun cu ceea ce de situaţii — şl ne referim capacitatea sa. Beneficiarul (şl U.T.C. ale E.]\I. Gholar au efec
numim... conlucrare fructuoasă numai la un anume gen de acesta îşi ştie — sau ar tre tuat peste 380 de ore muncă Joi dimineaţa, la Palatul Po jor Almăşan, membru al C.C. de stat însărcinat cu transpor
patriotică Ia curăţarea galerii
a partenerilor de Investiţii. obiective — ar putea continua bui să-şi ştie — obligaţiile) lor, amenajarea incintei minei, porului din Alger, Nicolae al P.C.R., ministrul minelor, turile, Belaid Abdessalem, mi
Primele date care ne argu cu prezentarea şi a altor „ne trebuie să asigure toate con transportarea diferitelor mate Ceauşescu, secretar general petrolului şi geologiei, Ştefan nistrul energiei şi Industriei,
mentează afirmaţia le desprin cazuri" la care este supus diţiile pentru demararea lucră riale la locurile de muncă, pre al Partidului Comunist Român, Mihai, ambasadorul României Layachi Yaker, ministrul co
dem de la Trustul de con Trustul de construcţii, datori rilor, începînd de la asigura cum şl Ia executarea a 50 de preşedintele Consiliului de la Alger, precum şi alte per merţului, Mohamed Ben-Yahio,
perforatoare.
lnjectoare pentru
strucţii Deva, organizaţie an tă „operativităţii de melc" ni rea constructorului cu proiec Hărnicie şl Stat al Republicii Socialiste soane oficiale, care l-au înso ministrul învăţămîntuluî supe
grenată la un important volum care unii beneficiari îşi achi te, rezolvarea problemelor pri Emojlonanfe România, şt Houari Boume ţit pe tovarăşul Nicolae rior şi cercetării ştiinţifice,
de Investiţii prevăzut pentru tă obligaţiile. Fiindcă, de li vind amplasamentul, aprovi abnegaţie în diene, preşedintele Consiliului Ceauşescu în vizita oficială e Boualem Benhamouda,' minis
acest an. chidarea acestora răspund în zionarea cu utilaje, maşini şî Revoluţiei, preşedinte al Con fectuată în Algeria. trul Justiţiei, Abdelkader Zal-
— Pentru foarte multe din primul rînd ei. Instalaţii necesare obiective muncă evocări siliului de Miniştri al Repu Au fost prezenţi Kaid Ah- bek, ministrul lucrărilor pu
tre obiectivele ce le avem de — In planul de măsuri pri lor. blicii Algeriene Democratice med, membru al Consiliului blice şi construcţiilor, Abdal-
Pline de conţinut emotiv şi e-
construit nu dispunem de vind activitatea de Investiţii, La Direcţia de gospodărire Din mulţimea de scrisori ce duraţional sînt lntîlnlrile şl e şl Populare, au semnat decla Revoluţiei, responsabilul apa lah Fadei, ministrul tineretu
proiecte — mărturiseşte Si- elaborat în septembrie 1971 comunală şi locativă solici ne sosesc la redacţie in aceste vocările ce au Ioc în aceste zile raţia comună româno-alge- ratului de partid al Frontului lui şi sportului, Abdelaziz
ralon Marton, şeful serviciului de către Comitetul Central al tăm explicaţii în legătură cu zile premergătoare sărbătoririi — ne scrie eleva Marla Angliei, rlană. de Eliberare Naţională, Abde- Maaoui, ministrul turismului,
cele
semicentenarului U.T.C.,
relaţii şl devize al T.C. Deva. partidului, se trasa ca sarcină modul de desfăşurare a lucră care vorbesc despre hărnicie şl de la Liceul din Certeju de La ceremonia semnării au laziz Bouteflika. membru al Mouloud Kassem, ministrul
Sus. „Recent, aproape 100 de u-
Pentru alte obiective, benefi primordială ca pînă la 30 Iu rilor privind alimentarea cu abnegaţie In muncă, despre teclştl ne-am Inttlnlt cu tova fost de faţă Elena Ceauşescu, Consiliului Revoluţiei, minis cultelor, Larbi Demaghlatrous,
ciarii n-au rezolvat probleme nie 1972 să fie asigurate pro apă a Simeriei, inginerului participarea In masă la acţiu răşul Ioan Bozeşan, fost briga precum şl Ion Păţan, membru trul afacerilor externe, Che- ambasadorul Algeriei la Bucu
nile de Interes obştesc ocupă un
le legate de amplasamente, iectele de execuţie pentru fi Paul Demea — şeful serviciu Ioc central. Pasiunea şl Intere dier pe şantierul Bumbeşti— al C.C. al P.C.R., vicepre rif Belkacem, membru al Con reşti, prefectul Algerului, alte
Livezenl, care a derulat in faţa
sau n-au deschis Încă finanţa nul viitor — arăta inginerul lui tehnic. sul cu care tinerii ţin să răs noastră un emoţionant film al şedinte al Consiliului de Mi siliului Revoluţiei, ministru de persoane oficiale, ofiţeri su
rea. Situaţii de această natu Alexandru Lugojan, directorul — Deşi investiţiile nu sînt pundă faptic angajamentelor muncii şl dăruirii pe frontul niştri, ministrul comerţului stat, Tayebi Larbi, membru al periori al armatei de elibera
luate oînt confirmate prin re
ră stnt semnalate în cazul n- trustului. Or, noi nu didspu- resortul meu, vă pot spune că zultatele Înscrise. construcţiei socialiste. întrebă re naţională.
rile pe care 1 le-am pus au pri
nor lucrări pe care Ie execu nom încă de proiecte pentru studiul tehnico-economic pen Numeroşi tineri din comuna mit răspunsuri care pentru noi, exterior, Corneliu Mănescu, Consiliului Revoluţiei, minis După semnarea declaraţiei
Pul — ne scrie Florin Drăgu-
tăm Consiliului popular al Ju obiectivele care au termene tru această lucrare a fost ela Ilcl — mobilizaţi de secretarul elevii, au însemnat adevărate membru al C.C. al P.C.R., mi trul agriculturii şî reformei a comune, cel doi preşedinţi
deţului, Directei agricole, de finalizare în trimestrul III borat, iar proiectul de execu organizaţiei U.T.C. pe comună, lecţii de educaţie cetăţenească, nistrul afacerilor externe, Bu grare, Rabah Bitat, ministru s-au îmbrăţişat cu căldură.
do dragoste faţă de muncă1*.
Trustului I.A.S., Uniunii Jude sau IV al acestui an. Aspectul ţie se află în lucru la I.P.J.H. Ioan Rosetti, au amenajat prin La clubul din Călan — ne
ţene a cooperaţiei meşteşugă ne provoacă greutăţi din cele Termenul de primire a aces muncă patriotică un teren de scrie Traian Trie — peste 200
şl baschet,
handbal
iar
în
reşti, întreprinderii „Vîscoza" mai mari. M-aş referi doar la tuia este stabilit pentru sfirşi- preajma căminului cultural o de tineri din uzină, din şcoli
şl instituţii s-au Intilnit cu to
'upeni, Direcţiei de gospodă- unul singur. Lipsa proiectelor tul lunii martie. Documentaţia suprafaţă de peste 500 mp a varăşul Vlorel Jianu, secretar
' re comunală şi locativă etc. nu ne permite aprovizionarea de expropriere se află în lu fost pregătită pentru spatii al Comitetului judeţean al DECLARAŢIE algeriaiuA
verzi. Din aceeaşi localitate am
(Jlteva exemple sînt edifica tehnico-materială necesară, e cru, şi în Jurul datei do 20 primit vestea că tinerii din or U.T.C. şl cu Ioan Andrea, acti y
vist al Comitetului orăşenesc de
toare. Pentru executarea ma xecutării unor obiective. In martie aceasta va fi înche ganizaţia U.T.C. a şantierului partid Călan. Intllnirea a prile
gazinului fito-sa ni ta r de la mod deosebit se pune proble I.P.E.G. Ponor au rolectat şi juit celor prezenţi o retrospec Intre 11 şi 16 martie 1972, al Partidului Comunist Român, reciprocă, au prilejuit un
predat peste 700 kg fler vechi,
tivă prin cele cinci decenii de
Haţeg, trecerea pe baterii a ma pentru „Avicola" Mintia, iată. împreună cu uteciştii din şco munră şi luptă ale organizaţiei Nicolae Ceauşescu, secretar consilier al preşedintelui Con schimb de păreri aprofundat
complexului de tineret la „A alimentarea cu apă a Simeriei, IL1E COJOCARII lile generale de la Rîu Bărbat. revoluţionare de tineret, un ve general al Partidului Comunist siliului de Stat, Ştefan Andrei, asupra stadiului actual şi
vicola"’ Mintia, complexul de lucrările de la „Vîscoza"" Lu- Pul, Bâleştl şl Ponor, tinerii ridic popas în istoria încărcată Român, preşedintele Consiliu membru supleant al Comitetu perspectivelor de dezvoltare
din comuna Pul şi-au îndepli
porcine de la Orăştie, alimen penl, complexul de porcine de nit cu răspundere angajamentul de fapte şl glorii a Uniunii Ti lui de Stat al Republicii So lui Central al Partidului Co a relaţiilor bilaterale, precum
neretului Comunist.
tarea cu apă a oraşului Sime- la Orăştie, obiective deosebit (Continuare în paa. a 2-a) cialiste România, împreună cu munist Român, prim-adjunct al şi asupra problemelor inter
tovarăşa Elena Ceauşescu, a şefului Secţiei internaţional© naţionale şi, In mod deosebit,
efectuat o vizită oficială în a Comitetului Central al Parti asupra chestiunilor definteres
li
Algeria, la invitaţia lui Houari dului Comunist Român, Con comun.
In cursul convorbirilor, cef
Boumediene, preşedintele Con stantin Mitea, membru su doi preşedinţi au procedat, d©
siliului Revoluţiei, preşedinte
pleant al Comitetului Central
Timpul este favorabil intensificării lucrărilor al Consiliului de Miniştri al consilier al preşedintelui Con asemenea, la o informare re
al Partidului Comunist Român,
ciprocă asupra dezvoltării e
Republicii Algeriene Democra
tice şi Populare. siliului de Stat, Vasile Răuţă, conomice, sociale şi culturale
In cursul şederii sale în adjunct al ministrului comer a celor două ţări.
ţului exterior, Emilian Man-
Partea română se bucură de
Algeria, secretarul general al
agricole. Toate forţele să fie mobilizate în cîmp! Partidului Comunist Român, ciur, director în Ministerul A realizările remarcabile ale po
facerilor Externe, Sergiu Ce-
porului algerian prieten, sub
preşedintele
Consiliului
de
Stat al Republicii Socialiste lac, director a.i. în Ministerul conducerea Frontului de Elibe
România, şi personalităţile ca Afacerilor Externe, Florian rare Naţională, pe calea con
re îl însoţesc au vizitat com Stoica, director general ad strucţiei socialiste, în recu
Datele meteorologice indică cultură căreia îi sînt repar loacelor la finalizarea grabni plexe industriale, instituţii de junct în Ministerul Comerţului perarea şi valorificarea resur
o creştere accentuată a tem tizate aproape 500 hectare. că a măsurilor ce garantează Mai este vreme de aşteptat ? învăţămînt şi cultură din ora Exterior. selor şi bogăţiilor naţionale,
peraturii în zilele următoare, Lucrările au demarat promi obţinerea unor recolte sporite şele Alger, Constantine, Skik- — din partea algeriană : în înfăptuirea revolutei agra
ceea oe creează premise favo ţător, culturile din prima ur la hectar. întrebarea o adresăm conducerilor cooperativelor da şi Hassi-Messaoud, luind Kaid Ahmed, membru al Con re, în dezvoltarea învăţămîn-
rabile intensificării ritmului gentă fiind însămînţate, cu La cooperativa agricolă din agricole şi cadrelor tehnice din unităţile care nu s-au cunoştinţă cu mult interes şi siliului Revoluţiei, responsabil tului şî culturii. Aceste suc
de efectuare a lucrărilor agri excepţia trifoiului la C.A.P. Romos lucrările de sezon sînt învrednicit încă să ridice de la bazele de recepţie admiraţie de succesele obţi al aparatului Frontului de E cese întrunesc simpatia şi
cole. Sarcina de căpetenie a din Aurel Vlalcu, unde nu s-a în plină desfăşurare. Ingine dantităţlle de seminţe repartizate. Situaţia preluării se nute de poporul algerian, prin liberare Naţională, Abdelaziz înalta apreciere a poporului
organizaţiilor de partid de la putut intra cu semănătoarea rul şef Eugen Lăzărescu ne minţelor este deosebit de îngrijorătoare dacă avem în hărnicia şl talentul său, în Bouteflika, membru al Consi român.
sate, a consiliilor populare pe tarlaua stabilită. spunea că la culturile de vedere că nu s-au procurat încă unele seminţe care construcţia economică şi socia liului Revoluţiei, ministrul a Partea algeriană se bucură
comunale şi a conducerilor u Acum, remarca, interlocuto sfeclă furajeră, ovăz şi trifoi Ia această dată trebuiau să germineze în pămînt. Este lă a patriei — expresie eloc facerilor externe, Larbi Tayebi, dc succesele importante obţi
nităţilor agricole o constituie, rul, tractoarele se folosesc la s-au depăşit suprafeţele pla vorba despre ce'Ie peste 10 tone seminţe de ovăz, ma ventă â capacităţii sale de membru al Consiliului Revo nute de poporul român prie
dat fiind faptul că perioada pregătirea terenului pentru nificate. S-a rămas însă în zăre sau sfeclă furajeră — seminţe care îi aşteaptă pe a-şl făuri, în mod liber, o via luţiei, ministrul agriculturii si ten, sub conducerea Partidului
afectată însăraînţărli culturi plantatul cartofilor şi la în întîrzlaţi ca : C.A.P. Sălaşu de Sus, Sălişte, Foit, Clul- ţă de bunăstare şi fericire. reformei agrare, Rabah Bitat, Comunist Român, în opera de
lor timpurii s-a redus mult, treţinerea arăturilor pe tere restanţă la cultura de lucernă păz etc. înalţii oaspeţi români s-an ministru de stat însărcinat cu făurire a societăţii socialiste
mobilizarea susţinută a coo nurile ce se vor cultiva cu deoarece nu s-a primit încă Rămîneri în urmă sînt şl la asigurarea seminţei de bucurat pretutindeni de o pri transporturile, Belaid Abdes multilateral dezvoltate, în
peratorilor şi a mecanizatori porumb. S-a stabilit ca în zi sămînta (trimisă din 5 februa- porumb, cooperatorii din Peşteana, Sălaşu de Jos, Şe- mire călduroasă, mărturie a salem, ministrul energiei şi crearea unei economii moder
lor la realizarea în condiţii lele următoare să se treacă i rel, Nucşoara, Turdaş şi alţii situîndu-se printre cei sentimentelor de prietenie ca industriei, Layachi Yaker, mi ne şi a unei culturi avansate.
Ireproşabile a acţiunilor de la plantatul cartofilor, dar la N. T1RCOB care, deocamdată, consideră probabil că nu au motive re animă cele două ţări şi po nistrul comerţului, Smail Ham- S-au relevat Interesul şi a
sezon pe ogoare. C.A.P din Aurel Vlalcu nu ifi se grăbească I... poare. dani, secretar general adjunct precierea deosebită a poporu
la preşedinţie, Larbi Demagh
lui algerian fată de aceste rea
Secretarul general al Parti
Pe agendă se află un vo sînt asigurate condiţii ca lu ) (Continuări in pag. a S.a) dului Comunist Român, pre latrous, ambasadorul Republi lizări.
lum apreciabil de lucrări, nu crarea să fie terminată cu ra şedintele Consiliului de Stat cii Algeriene Democratice şi Cele două părţi, procedtnd
mai printr-o organizare te piditate, deoarece lipseşte o al Republicii Socialiste Româ Populare în România, Driss la examinarea relaţiilor bila
meinică a muncii este posibil cantitate apreciabilă de să- nia, Nicolae Ceauşescu, şî Djazairi, consilier la preşedin terale, şî-au exprimat profun'
să se evite pierderile din re sămîntă. Semne de întrebare, preşedintele Consiliului Revo ţie, Abdelhamid Adjali, direc da satisfacţie faţă de evolutiv
coltă. efectuarea mai devre în cazul cooperativei agrico luţiei, preşedinte al Consiliu tor al afacerilor politice în raporturilor de prieteni© şi co
me, într-un timp scurt şi de le din Geoagiu, se ridică şi lui de Miniştri al Republicii Ministerul Afacerilor Externe, laborare dintre Republica So
calitate a Snsămîntărilor fiind în privinţa primirii îngrăşă- Algeriene Democratice şi Nacereddine Haffad, şef a.i. cialistă România şî Republica
o condiţie esenţială în vede minlelor chimice, nefiind încă Populare, Houari Boumediene, al diviziei pentru ţările socia Algeriană Democratică şî
rea materializării acestui dezi livrată întreaga cantitate de au avut convorbiri Ia care au liste din Ministerul Afacerilor Populară, relevînd în mod
derat. Rău este însă că în care unitatea are nevoie şi participat: Externe. deosebit amploarea contacte
calea pregătirii producţiei vii pentru care s-a făcut plata. — din partea română : Ion Convorbirile, care s-au des lor politice, creşterea schim-
toare mai sînt unele obstaco Unele rămîneri în urmă se Păţan, membru el Comitetului făşurat într-o atmosferă de
le care trebuie grabnic înlă constată, de asemenea, la ac Central al Partidului Comunist sinceră prietenie şi înţelegere (Continuare în pag. a 4-a)
turate. Cîteva dintre ele ţiunea de înfiinţare a noilor Român, vicepreşedinte al Con
ne-au fost reliefate şi în dis livezi, pentru plantaţia inten siliului de Miniştri, ministrul
cuţia purtată cu tovarăşul sivă de măr nefiind încă fă comerţului exterior, Corneliu România va acorda Algeriei un
cute gropile (?). Mănescu, membru al Comite
Ioan Buciuman, secretarul Co tului Central al Partidului Co
Prin intervenţii prompte şl munist Român, ministrul afa împrumut de 100 milioane dolari
mitetului comunal de partid
energice, organizaţiile de par
Geoagiu. Unităţile agricole tid din C.A.P. şi consiliul cerilor externe, Bujor Almă Ca urmare a convorbirilor ţări, s-a stabilit acordarea de
cooperatiste din comuna res popular comunal, cunoscînd şan, membru al Comitetului care au avut loc cu prilejul către România a unui credit
Comu
Central al Partidului
pectivă au planificat să însă deficienţele care impietează nist Român, ministrul minelor, vizitei în Algeria a preşedin de 100 milioane de dolari în
mânţeze peste 800 hectare în desfăşurarea din plin a lucră petrolului şi geologiei, Ştefan telui Consiliului de Stat al Re livrările de instalaţii şi utilaje
această primăvară, ponderea rilor agricole de sezon, pot Mihai, ambasadorul Republicii publicii Socialiste România, pentru construirea unor obiec
Nicolae Ceauşescu, în legătu
Pe ogoarele cooperativei agricole din HA tău, mecanizatorii Aurel Oprea şl Adrian Cflnija lu
în structura supraieţelor cul ş‘. trebuie să asigure mobili crează de zor Ia pregătirea terenului pentru fnsâmlnţărl. Socialiste România în Algeria, ră cu dezvoltarea cooperării tive economice în Republica
şi
Democratică
Gheorghe Oprea, membru su
Algeriană
tivate ocuplnd-o porumbul — zarea tuturor forţelor şl mij pleant al Comitetului Central economice între cele două Populară.