Page 58 - Drumul_socialismului_1972_03

ţ^TZTSSSESTZSS E 33
...... __ Lgg'.JtJL1.^
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 346 ® VINERI 17 MARTIE 1972

In fiecare zi
turn

Cadrele fehnico-Ingiitereşti - Ajutor permanent fu din^ viaţa de

„...trebuie să înţelegem că ridicarea nivelului general de simtă cetăţean răspunzător da
■* d a n ■ fi cultură al satelor, educarea socialistă a ţărănimii presupun nivelul de cultură şl bunăsta­
angajate activ şt eficient activitatea de propagandă pionier-o faptă o largă participare a Intelectualităţii noastre la această mun­ orice prilej de întîlnire cu lo­
transforme
satelor, să
re a
că. Este neefesâr ca fiecare să înţeleagă că are obligaţii fa­
ţă de pbpor, faţă de părinţii săi plnă lâ urmă, de a se în­ cuitorii satelor în directe co­
toarce în comună, de a merge acolo pentru a ajuta la dez­ locvii educative.- Să fie deose­
bit de receptiv la tot ceea ce
m m ea politica la îRvâfamîntu; de partid demnă de un voltarea şl înflorirea satului românesc". înregistrează nou drumul e-
(N. CEAUŞESGtf — Din cuvintarea la prima
manoipărli satelor şl să se gă­
Conferinţă pe ţără d secretarilor comitetelor de sească mereu în primele rîn-
partid şi a preşedinţilor consiliilor populare duri ale acestei nobile meniri.
In contextul făuririi societă­ cuprinşi în diferite forme ale La eficienţa muncii de pro­ colae Floca a prezentat tenia viitor comunist comunale)
ţii socialiste multilateral dez­ învăţămîntulul de partid şl pagandă de la C.S.H., la biiiia * Ridicarea nivelului de trai al Petru Selagea 1 Fireso e ca
voltate, munca politico-ideolo- U.T.C. Noi ne-am orientat du­ desfăşurare a învăţămîntului întregului popor — ţelul su­ Magistral definit de Secreta­ face un pas important în a­ Intelectualul să facă totul pen­
gică şi cultural-educatlvă, de pă o opinie proprie, aş zice î de partid îşi aduc o substan­ prem al politicii P.C.R.", iar propierea spre oraş. Intelec­ tru ca oamenii din sat să ctş-
ridicare a nivelului general al fiecare intelectual din combi­ ţială contribuţie şi cadrele economistul Tiberiu Frankfurt Intîlnire rul general al partidului, tova­ tualului i se cere să grăbeas­ tige de pe urma prezenţei lui
răşul Nicolae Ceâuşescu, rolul
cunoaşterii primeşte noi va­ nat să aibă o sarcină de par­ tehnico-inginereşti. Mulţi in­ a vorbit în faţa propagandiş­ sooial al intelectualului pri­ că dorinţa de cunoaştere a în comună. Atît prin acţiunile
lenţe, capătă o tot mai mare tid şi să fie cuprins într-un telectuali urmează cursurile tilor despre conducerea poli­ profunde valenţe săteanului, să depună în a­ culturale organizate cît şi prin
însemnătate. Atenţia ce I se comitet, într-o comisie sau universităţii serale de mar- tică de către P.C.R. a întregii meşte în viate sâtelor hune- ceastă direcţie muncă, pasiu­ relaţiile zilnice cu oamenii,
acordă în toate organele şi altă formă de organizare şl xlsm-leninlsm, unii participă activităţi economice ŞI sociale. educative doreiie valenţele împlinirii, ne, dăruire, mai puţin nave- Intelectualul trebui© să fie un
organizaţiile de partid atestă cercetare ştiinţifică a proce­ la diferitele forme ale învă- Mulţi propagandişti, care CERTEJU DE SUS. In cin­ prin reprezentanţii care îş!» o­ pedagog. El e dator să cu­
tocmai această însemnătate sului de producţie. Peste pu­ ţămîntulul de partid, alţii sînt conduc diferite cercuri de în- stea sărbătoririi semicentena­ norează locul de muncă, me­ tism. noască foarte bine specificul
pe care o are, rolul de com­ ţin timp, noi avem planificat lectori şi propagandişti. „Din văţămînt de partid, sînt ac­ rului organizaţiei de tineret nirea lor. Incercind să des­ Angela Balacl: Intelectualul satului, cerinţele ce se Impun
ponentă esenţială în opera de chiar să organizăm o dezba­ cel 185 de propagandişti care tivi şi Interesaţi, asigurînd în- din România, la căminul cul­ cifrăm, alături de el, oîtevâ contribuie la emanciparea sa­ 1a o anumită dată şi, în func­
tural din Certeju de Sus, pio­
construire a noii societăţi. Re- tere, la combinat, tocmai pe a­ conduc cercurile de lnvăţă- văţămîntului eficienţă — prin nierii liceului de culturA gene­ din coordonatele realizării in­ tului nu numai prin transmi­ ţie de acestea, să acţioneze,
ferindu-mă la modul în care ceastă temă a modulul în oare mînt din cadrul combinatului buna pregătire şi prezentare a rală s-au lntflnlt cu Emilian telectualului în atmosfera de terea efectivă de informaţii, să cultive dragostea de mun­
sînt angrenate în munca po­ cadrele tehnico-inginereşti îşi — ne spunea tovarăşul Gheor- ex/punerilor, prin exigenţa se- Boidor, activist aii Comitetului puternice transformări ale sa­ (particlpînd la colective de că, demnitatea omului care-şi
litică de ia Combinatul side­ mlharlilor, prin competenţa şl judeţean al U.T.C., oare a tului socialist, am surprins, conferenţiari, brigăzi ştiinţifi­ ciştigă cinstit existenţa. Din
vorbit despre activitatea orga­
rurgic Hunedoara cadrele teh- operativitatea de câre dau do­ nizaţiei U.T.C. de la Înfiinţa­ alături de drumul emancipării ce, forme de învăţămînt, ci clipa în caid te-al stabilit In­
mioo-inginereştl trebuie să a- vadă. Pot fi date numeroase re şi pin A In zilele noastre. aşezărilor rurale, pe cel al u­ şl prin flecare trăsătură de tr-un. sat, tu, Intelectualul, eşti
cfirm că ele ne sînt ajutoare exemple pozitive i Ing. Ioan DOREL MURAR nor aspiraţii împlinite. Ne-au comportament, prin puterea e- obligat să acţionezi în sensul
preţioase în întreaga noastră Rădoi (furnalul 7-8), Ing. clasa a Vll-a însoţit, în consemnarea aces­ ocempluiul propriu. Dacă inte­ ridicării lui, să nu fii doar un
activitate. Nu există nici un Gheorghe Păun (05.M. I), ing. Certeju de Sus tor fapte, profesorul Gheor­ lectualii sînt participanţi ac­ locuitor anonim, ci să trăieşti
comunist din rîndul acestor Dan Petresou (bluming), Ing. ghe Medrea din Rapoitu Ma­ tivi la viaţa socîal-cuiturală şl frămîntat de fiecare proble­
cadre care, pe lîngă importan­ Nicolae Ciorogaru (direcţia Angajament re, profesoara Angela Balacl, economică a comunei, exem­ mă a satului.
tele sarcini de producţie, să C.T.E. II), ing. Daniel Doboiy i directoarea căminului cultural plul lor va fi, cu siguranţă, 1
nu aibă şi sarcini concrete în (laminorul de 800 mm), ing. FOLT. NoJ, pionierii detaşa­ din Pui, medicul Dumitru Iu­ urmat şi de ceilalţi cetăţeni.
munca de partid, să nu par­ Gheorghe Iacob (termo tehni­ mentului nr. 3 de la Şcoala lian Gontrea din Vorta, pro­ an
ticipe efectiv la această mun­ îndeplinesc sarcinile de partid ghe Moldovan, care răspunde că). Ultimii doi, mal ales, îşi generalft din satul Foit, Jude­ fesorul [Petru Selagea din Diiifiitm Iulian Contrea 1
că. derivate din Programul P.C.R. cu munca de propagandă în pregătesc cu spirit de răspun­ ţul Hunedoara, ajutăm zJJnlo Bulzeştiî de Sus. Primul contact cu locuitorii Părerile exprimate de Inter­
două femei In virstă din sat.
pentru îmbunătăţirea activită­ cadrul comitetului de partid satelor — şi pentru medici locutorii noştri privitoare 1a
Un mare număr de Ingineri pe C.S.H. — un mare număr dere temele ce urmează să le De asemenea, he-am angA- Gb. Medrea j Intelâctuâlul îndeosebi e valabilă această rolul social al intelectualului
şi tehnicieni fac parte din or­ ţii ideologice, ridicarea nive­ sînt cadre tehnico-inginereşti, expună în faţa propagandişti­ jât ca In acest an şcolar să este dator să simtă pulsul vie­ afirmaţie — îl ai prin exerci­ în viaţa satului marcheăză ac­
colectăm sticle, borcane, plan­
ganele de conducere ale mun­ lului general el cunoaşterii şl lor, consultă, pe lîngă biblio­ te medicinale, hlrtle, deşeuri ţii satului şi, în funcţie de a­ tarea meseriei la înălţimea cepţiunile active, militant©;
cii politice din combinat, unii educaţia socialistă a maselor, iar din corpul de lectori ai grafia Indicată, diverse alte textile şl fructe de pădure, ceasta, să-şl facă simţită pre­ ale acestei meniri. Ele defi­
comitetului de partid pe com­
sînt chiar secretari de comite­ pentru aşezarea relaţiilor din materiale, pentru a se face cît pentru ca, prin valorificarea zenţa în viaţa politică, econo­ menirii tale. De alcî începe
acestora, s& contribuim la con­
te de partid sau ai birourilor societatea noastră pe baza binat fac parte 90 de intelec­ mai bine înţeleşi, pentru a fi struirea taberei pioniereşti de cîştigarea încrederii, audienţa nesc profiluri caracteristice
tuali. El desfăşoară o rodnică
organizaţiilor de bază, fiind, principiilor eticii şi echităţii activitate : ţin expuneri pe di­ cît mai convingători. la Costeştl, tn apropierea ce­ mică şi culturală ă comunei. largă în mase. Intelectualul, Intelectualilor noi al satelor
în secţiile de producţie res­ socialiste şi comuniste. — Eu aş vrea să adaug — tăţilor dacice. Aşa cum în şcoală profeso­ ca clement nou In circuitul socialiste, dornici să-şi aducă
pective, nu doar conducători Mulţi dintre cei mal buni ferite teme economice, de po­ a Intervenit tovarăşul Florian VIORICA INDREI rul te ce educaţ.e elevului, în tradiţional al vieţii satului, e întreg prinosul de cunoştinţa
economici, dar şl conducători ingineri şl tehnicieni ai noştri litică internă şi internaţională, Stauciu, membru în comitetul pionier paralel intelectualul trebuie dator să facă totul pentru a profesionale, (politice, de cultu­
politici. In multe din secţiile fac parte din activul comite­ Ideologice, în faţa oamenilor de partid pe C.S.H. — că ma­ comandant de detaşament să desfăşoare o activitate la se Integra ei, şl aceasta pirin- ră generală la emanciparea ra­
cu pondere în combinat se­ tului de partid pe combinat. muncii, pregătesc şl dau con­ joritatea comuniştilor intelec­ fel de intensă în ceea ce pri­ tr—o cît mai bună cunoaştere pidă a comunelor 'noastre. Şfy
sultaţii în cadrul cabinetului
cretari ai comitetelor de Noi i-am repartizat pe comi­ tuali sînt şi agitatori activi» Popas veşte educaţia adulţilor. Din­ a oamenilor, prin înţelegerea din acest punct de vedere,
partid sînt cadre tehnlco-îngi- tete şl organizaţii de bază, îl de ştiinţe sociale caie func­ participă prin competenţa lor tre toate categoriile de in­ lor. O dată realizată această Iniţiativa intelectualilor din
nereşti, cu o bună pregătire trimitem în mijlocul comuniş­ ţionează la clubul „Siderurgis­ politică şi profesională la pro­ STREI. Unitatea de pionieri telectuali cadrele didactice, apropiere — punte sufletească Buceş, de a susţine fiecare
tul", transmit în mase hotărî-
politică şl profesională, com­ tilor ori de cîte ori este ne­ rile partidului, sarcinile ma­ blemele majore ale muncii de din satul Strei a poposit de mei numeroase în comună, clădită din încredere şi înţe­ cel puţin cîte o acţiune cul-
petente şi autoritare, care des­ voie, cu sarcini precise, ca jore ce se pun în faţa oame­ agitaţie. I-aş numi, în treacăt, curlnd in satul Valea Slngeor- trebuie să-şi adiică o contri­ legere reciprocă — drumul tural-educativă pe săptăinînă,
glulul, reallzlnd aici una din
făşoară o rodnică activitate. activişti obşteşti, pentru a da nilor muncii în actuala etapă pe inginerii Cornel Gherghel, cele mai frumoase acţiuni buţie însemnată la ridicarea spre o Influenţare în bine de vine să ofere cadrul propice
Mi-aş permite să-î numesc ajutor efectiv în muncă : La de edificare a societăţii socia­ Ioan Cioroinnu, Cornel Revi- pioniereşti ale unităţii noas­ nivelului politic şi cultural al către intelectuali a climatului desfăşurării unei activităţi con­
aici pe Ionel Clndea, secretar pregătirea adunărilor genera­ liste multilateral dezvoltate". tea, autoritari şi cu putere de tre. Am prezentat pentru pu­ satelor. Prin activitatea, desfă­ social-cultural, economic al tinue, a permanentei sale In
blicul din sat un frumos pro­
al comitetului de partid de la le, la stabilirea temelor ce ur­ Cadre de conducere cu im­ convingere, iau parte la toa­ gram artistic pentru care am şurată la instruirea formaţiilor satelor e netezit. Rămîne o viaţa socială a satului hune-
laminorul de 650 mm, Mihai mează a fi puse în dezbatere, portante fiincţii economice gă­ te instruirile, la transmiteri de fost aplaudaţi cu c&ldurft. In de teatru, a brigăzilor artis­ permanenţă necesitatea ca în dorenn.
Dron, secretarul comitetului la popularizarea documentelor sesc timp pentru a desfăşură sarcini şi ia schimburile de program am avut recitări şl tice sau a brigăzii ştiinţifice, fiecare zi intelectualul să se I. LASCU
clntăce. Spectacolul a Început
de partid de la direcţia co­ partidului nostru şi transmite­ şi o susţinută muncă politică, experienţă între agitatori, duc cu corul „ Tricolorul % apoi prin contactul cu o mare ma­
mercială, Tiberiu Frankfurt, rea unor sarcini, la elucidarea făcînd parte din comitete de în masă politica partidului, „Clritec pionieresc", »Dnag să de cetăţeni, Intelectualul
secretarul comitetului de par­ unor probleme. N-aş vrea să partid şi din birouri ale orga­ problemele stringente ce se mi-e clntecul şl Jocul", „Sfcre- de la sate trebuie să contri­
tid de la cercetare-dezvoltare, supraestimez activitatea poli­ nizaţiilor de bâză, fiind lec­ pun în faţa muncitorilor. Poa­ iul nostru-J rîu bătrln" eto. buie la cunoaşterea de către
Aurel Molotcov, secretarul co­ tică a intelectualilor din Com­ tori şi propagandişti, agitatori te nu-i lipsit de interes să ă- Am recitat poezii despre pa­ fiecare cetăţean a realizărilor
mitetului de partid de la la­ binatul siderurgic Hunedoara activi. Aşa sînt directorii Io­ răt că ingineri ca Nicolae trie şl partid şi am prezentat societăţii noastre» expresie a
minorul de benzi, Vasile Său- — pentru că mal sînt şl une­ nel Dobrin, Remus Păţan, Iri- Renţea şi Nicolae Gheorghidnl montajul literar „Luminile politicii partidului nostru. A­ Muncă stăruitoare,
ca, locţiitorul secretarului co­ le aspecte negative — dar, în mie Mîica, Constantin Noglii, fac parte din corul combina­ Iul August". In Încheiere, ti­ propierea satului de oraş ar
mitetului de partid de la la­ marea lor majoritate, sînt pă­ inginerii şefi Gheorghe Pavel, tului, că inginerii Ioan Gio- nerii din echipa artistică a sa­ putea fi intensificată şi prin
minorul de 800 mm. trunşi de responsabilităţile pe roianu şi Vasile Săucă se ocu­ tului au susţinut un concun asiduă, nu explicaţii
care le au în această Latură a Oleg Bublic, Iosif Pîrvu, Mir- utilizarea aparaturii moderne
De asemenea, multe cadre cea Penescu. Lista ar putea pă de repertoriile şi pregăti­ „Cine ştie, răspunde". a laboratoarelor şcolilor în
tehnico-inginereşti din com­ activităţii lor şi se achită de continua cii inginerii Pavel rea unor brigăzi artistice de munca de răspîndire a cunoş­
binatul nostru fâ.c parte din ele cu perseverenţă $i con­ Perpcgel, Eugen Păcuraru, ion agitaţie, că alţii se îngrijesc MIRELA TAMBUŞ tinţelor ştiinţifice la sat. şi justificări!
corpul de lectori şl propagan­ ştiinciozitate. Se pot da şî alte Golomboş, Aurel Molotcov, cu perseverenţă de agitaţia Vi­ clasa a !V-a Obişnuit cu citirea zilnică a
dişti, din comisiile pe proble­ exemple din munca politico- Constantin Răileanu. zuală sau participă efectiv la Şcoala generală Strei ziarului, cti ştirile de te radio
me, sînt agitatori energici, fi­ ideologică a cadrelor tehnico* Directorul Remus Păţan, de alte treburi obşteşti.' şi televizor, omul de te sat (Urmare din pag; 1) Dar aspeetni poate ’fl ihtăr-
gurează în colegiile de redac­ inginereşti de la G.S.H. exemplu, â susţinut de curlnd pretat şl inverŞ. Cine a Co­
ţie ale gazetelor de perete ş! la cabinetul de ştiinţe sociate Deci pînă Ia finele anului mandat aceste grătare şi de ce
satirice, activează în formaţii­ PETRE LUNGU expunerea „Importânţa şl căi­ trustul de construcţii trebuie de abia după ce ele au fost
le de artişti amatori de pe secretarul comitetului le reducerii cheltuielilor mate­ să execute lucrarea, dar pro­ executate de întreprinderea
lîngă clubul „Siderurgistul" şi, de partid al Combinatului riale de producţie şi a preţu­ iectul acesteia se află încă... de industrie locală din Orăş­
Inutil să mai spun, toţi sînt siderurgic Hunedoara lui de cost“, economistul Ni- în lucru. Aspectul — care în­ tie s-a ajuns la concluzia că
calcă principiile corelaţiei în nu ar fi bune şi că, din acest
construcţii — nu este generat motiv, nu pot fi omologate ?
decît de pasivitatea cu oare Aşadar, tabloul pe căra ni-l
beneficiarul îşi priveşte con­ oferă perimetrul conlucrării
Spripn concret tuturor organizaţiilor H i ; M I I Î M I struirea propriului obiectiv. factorilor ce concură la fina­
Pentru că din cete constatate
(Mi'/-
m m ,, i
'.4 ,' ...
' - ' -X-
^ v ..W v v • K ••••.• • v I.P.d.H. (şi © firesc să fie aşa) lizarea unor obiective de o
deosebită Importantă economi­
II întrebăm pe tovarăşul Ni- alte ocazii, ei se deplasează exemplul bun al celor mulţi. execută proiectele în ordinea că şi socială în judeţul nostru
colae Nandrea, locţiitorul se­ cu plăcere în mijlocul comu­ De bună seamă, în marele i j i j i i l i i i i în care acestea au fost solici­ este încărcat de explicaţii şl
cretarului comitetului de par­ niştilor de la secţia aer-gaz combinat huned'orean, muncă tate, în funcţie de importanţa justificări, dar mal puţin de
tid al C.S.H. — de modul în ca­ (Pavel Perpegel), fabrica de politică i-â cuprins în angre­ lor. Şi nu putem arăta că în­ fapte merituoase.
re intelectualii din combinat oxigen (Constantin Noghi), najul ei pe toti comuniştii, treprinderea de proiectări nu „Există condiţii ca printr-o
îşi onorează în bună măsură
ajută birourile organizaţiilor U.C.C. schimbul A (Cornel între care intelectualii au sar­ strînsâ conlucrare între pro­
de bază în munca lor politică. Gherghel), se Interesează de cini majore de care se ocupă ' | comenzile privind execuţia de iectanţi, constructori şi bene­
proiecte.
— O ajută foarte mult pen­ munca lor, ÎI îndrumă cu o cu înţelegeri, competenţă po­ ficiari să se realizeze cu suc­
tru că, aşa cum afirma şi to­ vorbă bună, cu un sfat, ajută litică şi profesională, respon­ ,y*-£ — încetineală cu care be­ ces investiţiile planificate" —
varăşul Lungu, mulţi sînt se­ la pregătirea adunărilor gene­ sabilitate. Acest proces nece­ t ' . m â ' - y - ^ neficiarul rezolvă problemele sublinia tovarăşul Nicolae
cretari de partid ori fac par­ rale, la elaborarea unor hotă- sar şi obiectiv al construirii sal© nu scuteşte însă pe con­ Ceâuşescu 1a Conferinţa pe
te din comitetele de partid, rîri şl măsuri. Sînt, desigur, şi noii societăţi, ăl formării omu­ structori de răspunderea lor ţară a cadrelor de conducere
din birourile organizaţiilor de alte cadre tehnico-inginereşti lui înaintat al epocii noastre — ne declară Cornel Chirilă, din industrie şi construcţii.
bază. Aş insista, în cîteva cu­ în combinatul nostru care aju­ nu poate fi realizat fără apor­ din cadrul serviciului investi­ Spre materializarea acestora
vinte, asupra preocupării ac­ tă şi îndrumă cu pricepere şi tul conştient al tuturor comu­ m " ' ’ * ......... ţii al Direcţiei agricole. De trebui© să se îndrepte şi acti­
tive, perseverente şi compe­ răspundere organizaţiile de niştilor, al tuturor membrilor pildă, Trustul de construcţii
tente pe care o manifestă in­ bază de care au primit sarcina k y r t ţ-, * £.w .v. a . .sy. . Deva execută complexul de vitatea beneficiarilor, con­
ginerii Pavel Perpegel, Con­ să se ocupe. Evident că mai societăţii. Iâr în societatea îngrăşare a tineretului taurin structorilor şi proiectanţilor
stantin Noghi şi Cornel Gher- noastră, intelectualitatea ocu­ te * ; de la Orăştie. Deşi lucrările din judeţ, şi nu pe găsirea u­
ghel, faţă de organizaţiile de sînt şi „uscături", dai nu ele pă un loc Important. se execută conform graficului, nor motive care să scuze ne-
bază de care răspund. Ori de caracterizează munca politică Echipa d« modelor! din Sec ţla tlmplărte a U.V. Câlan, con dusă de Viorel Burduş (In fcen- constructorul a trecut la mon­
cîte ori este nevoie, dar şi în din C.S.H., ci /aptele pozitive, DUMITRU GHEONEA trul imaginii), se recomandă prin conştiinciozitate şl hărnicie, dînd lucrări de buriâ oaUtate şl tn tarea grătarelor fără ca aces­ finalizarea în primul trimestru
timp optim.
Foto. v# ONOIU
a 25 Ia sută din planul anual
tea să fie omologate. de investiţii.
„Nu m-am glndlt"... „Nu să lege începutul cu sfîrşi- le creatoare. Acest proces
mi-âm dat seama ce fac"... tul", sau, cu alte cuvinte, nu de perfecţionare, de săvîr- ori de cîte ori aceşti tineri
O scuză clasică pentru cei sînt în stare să gîndească Ia au fost atraşi şi mobilizaţi
In multe şcoli din judeţul sum Balşa, Petru Tomotaş, ş! te" şi-a spus cuvîntul. Şl to­ Idee ? 1" — se miră tovarăşul şire şi desăvîrşire umană, la acţiuni importante, de na­
nostru atelierele ş>au ocupat pe secretarul comitetului co­ tuşi... Noja. care, oomiţînd un act repro­ consecinţele faptelor lor» să nu se poate realiza, însă, tură să Ie solicite din plin
locul cuvenit în procesul in- munal de partid şi primarul — N-aţi încercat o „sursă" — Dar Iepurii nu se trese babil, se trezesc chemaţi la gîndească la ziua. de mîine, decît prin chibzuinţă, prin energiile, pasiunile, setea de
structiv-educativ. Aici, elevii comunei, Gherosim Ciucean, pentru ca să realizaţi un ate­ oricum, trebuie să te pricepi... răspundere, chemaţi să dea pentru a lega de ziua de raţiune, prin cugetare. a se afirma, ori de cîte ori
socoteală, dacă nu în faţa
deprind tainele unor profesii, cărora lc-am solicitat păreri­ lier prin autodotare? — Intr-âdevăr. N-avem spe­ propriei conştiinţe, cel puţin azi şi a le da un sens uni­ «Şi aş mai adăuga la asta li s-au dat, cu alte cuvinte,
tar, o arhitectonică spiritua­
muncesc efectiv, creînd bunuri le. Directorul şcolii răspunde cialişti, cade replica. în faţa altora... O scuză „cla­ lă armonioasă, in consens ceva" — ne declara, solici­ „subiecte de meditaţie", pre­
materiale utilizate în şcoală — Există, e adevărat, un a­ surprins : — Dar profesorii de natura­ sică", vehiculată frecvent, tat să^şi spună părerea de­ ocupări serioase» comporta­
ori destinate valorificării. Suc­ telier la Poiana, spune tova­ — Ce sursă ? Trebuie fon­ le ? Şi-apol să creşti nişte ie­ punc-t final al atîtor fapte mentul lor s-a schimbat. Să
cesele obţinute, pentru că în răşul Ciucean, dar nici acolo duri.. puri nu trebuie să fii doctor, nechibzuite, certate cu nor­ vă dau un 'exemplu. In iar­
numeroase şcoli de la oraşe nu se face nimic. De cîhd a — Eu am o soluţie — In­ Lăsaţi copiii să-I crească. Dar mele eticii, ale vieţii, ale na asta, deşi timpul ne-a
şi sat© s-au obţinut rezultate fost amenajat, elevii tot re­ tervine în discuţVe preşedinte­ organizaţi-I bine, să vedeţi ce societăţii noastre. Dar o scu­ fost împotrivă, am organizat
deosebit© privind autodotarea, cunosc la unelte, lâ piese şi le cooperativei. Copiii ar pu- specialişti Ies I Cît despre i! ză care, chiar atunci cînd e CM RAJ activitatea montorilor în
sînt urmarea firească a pre­ şi cămăşi. Daţi-mi cît mai sinceră, nu poate şi nu va două schimburi. „C© ziceţi,
ocupării susţinute pentru ca multe, pe toate la vindem. putea niciodată să . ne tre­ băieţi — m-am adresat tine­
munca să devină un obiect la învătămint modern Intervenţia preşedintelui coo­ zească alt sentiment decît — rilor — vă încumetaţi să lu­
care să nu existe corigenţi. v invăţămînt practic perativei dărîmă cu totul pe iertată fie-ne brutalitatea ex­ craţi sub viscol pînă noap­
Am căutat asemenea pre­ acel „nu se poate" afirmat presiei ! — dispreţul. [ mmm a tea tîrziu ?". S-au antrenat
ocupări şi la Şcoala generală clar şi categoric la începutul Nu e nevoie, credem, de cu toţii la această treabă,
din Balşa, una din comunele la metale. La Balşa se duc la tea creşte Iepuri. Noi oferim discuţiei care n-a durat decît o prea mare risipă de argu­ inclusiv cei certaţi cu bunul
cete mai mări din judeţul tîmplărie şi cojocărie. Se uită. matca, adăposturi, furaje. Ei 5 minute, dar în care s-au mente pentru a conving© pe comportament, şi, pe încetul,
toţi aceşti băieţi au
prins
nostru. Unii mai şl ajută. Dar secţiile să-i îngrijească. Iepurii se va­ desenis două căi de acces spre cei ce au nevoie de asta că gustul muncii eroice, îndrăz­
— Elevii tfau o zi pe săptă- sînt la domiciliul celor doi lorifică prin cooperativă şi activitatea practică a elevilor : abandonul (fie şi temporar!) neţe, desfăşurate la cea mai
mînă în care se duc la tîm- meseriaşi, care lucrează cu banii s^ar putea folosi pentru creşterea iepurilor şi contrac­ a ceea ce ne-am deprins să înaltă incandescenţă"...
plăria şi cojocăria cooperati­ materialul clientului. Ei nu-şi amenajarea unui atelier. tarea lor cu cooperativa de numim conştiinţă nu poate cu legile, cu principiile cele spre aceste lucruri, un vechi
mai avansat© al© umanităţii
vei de consum. Ii ajută pe pot permite să piardă timp, să • — Da, e o soluţie, aprobă consum şi cusutul iilor şi al fi, pentru insul sau inşii în din epoca respectivă. şi binecunoscut constructor, Revenind la propoziţiile
meşteri. Ei au confecţionat •irosească material. Ba se tem directorul şcolii. cămăşilor populare - bărbăteşti cauză-, decît simptomul unei maistrul Teodor Malancea, cu care am deschis aceste
de pe şântierul
furnalului
rînduri, vom observa că ni­
lăzi pentru lemne şi cuiere şi de accidente. Copiii se uită, „Nu se poate" începe să care să fie contractate tot cu maladii subumane, accepta­ Din nou, credem, acest a­ nr. 9, prih mîinile căruia au mic nu este mai tragic pen­
de perete necesare şcolii. asta fac, şi-i ascultă pe mese­ se clatine. cooperativa. Este doar un în­ bilă, în cel mai bun caz, devăr nu mai are nevoie de trecut, în ultimii ani, nu­ tru existenta umană, existen­
Avem un lot agricol lucrat de riaşii care le dau unele ex­ — In sat sînt mulţi oa­ ceput „descoperit" în cîtevâ doar la alte specii de pe demonstraţii şi argumente în meroşi tineri constructori, ţă raţională prin definiţie,
plus... Cu cît se găseşte în­
elevi, lot de pe care am re­ plicaţii, îl maî pun la pregă­ meni care cresc pe lîngă casă minute. Dacă asemenea cău­ scara zoologică... Nu sînt proaspăt angajaţi pe şantier. decît neputinţa de a raţiona
coltat zarzavaturi şi cartofi, titul materialului. iepuri. Fiecare ar da cîte unul. tări s-ar fi întreprins de la decît vreo 25 de veacuri de tr-o fază mai avansată a e­ „Omul se ridică La demnita­ Intr-o societate cum este ă
produse valorificate în Inter­ — Şcoala a Încheiat cu Matca se rezolvă. Adăposturi­ începutul anului şcolar, di­ cîrtd un mare savant al an­ voluţiei sociale, a progresu­ tea, la înălţimea cugetării noastră, aflată sub semnul
lui istoric, cti atît omul be*
tichităţii, Âlcmaion din Qro-
nat __ ne spune tovarăşul Ro­ cooperativa, care o şi patro­ le ? Avem destule crengi din rectorul şcolii ar fi âvut mul­ neficiază mai intens de con­ adevărate, doar âtunci cînd creaţiei conştiente a milioa­
man Noja, directorul şcolii. nează, un contract. Cum aju­ care să confecţionăm, pentru te de spus despre activitatea tona, descoperitorul funcţii­ diţiile de a stăpîni nu nu- îşi leagă destinul, faptele ne de oameni. „Scuze" de
lor creierului in geneza şi
— Şcoala nu are un atelier tă cooperativa de consum început, nişte adăposturi, apoi practică a elevilor din Balşa, desfăşurarea proceselor psi­ mşi istoria, dezvoltarea ei, vieţii, de un ideal, de un ţel genul celor reproduse mai
propriu ? şcoala la desfăşurarea practi­ vom vedea. Furaje ? Dacă la despre eficienţa educativă şi hice, arăta că omul se deo­ ci şi pe sine însuşi. Privită major. Am avut şi noi (şi, sus — degradante pentrfc cel
— Deocamdată nu ne-am cii elevilor? Balşa nu-s, atunci unde? Pre­ economică din care primii cîş- sebeşte de celelalte vieţui­ din acest unghi, autoeduca- din păcate, mai avem şî azi, ce le formulează — sînt tot
pus problema. De fapt nici nu — Da, am încheiat o con­ ţul de achiziţie ar creşte mult tigaţi ar fi fost tot etevii, şcoala toare prin gîndire („numai el ţia-, completare obligatorie a pe ici, pe colo) tineri care atît de stridente ca şi o flu­
sc poate. Nu avem condiţii venţie cu şcoala — răspunde pentru că nu mai face ebope- şi, desigur, cooperativa. Acum singur gîndeşte"» nota sa­ educaţiei sociale, devine for­ îşi pierdeau, cum se zice, ierătură într-o partitură sim­
la Balşa. Avem în satul Poia­ tovarăşul Tomotaş. S-a pre­ rativa cheltuieli. Primăria va se aşteaptă concretizarea lor. Cu vantului), deci prin capacita­ ma cea mai înaintată a per­ minţite, se-mbătau, făceau fonică. Ele dezvăluie — mai
na un atelier mecanic. Dar la văzut practica la secţiile noas­ sprijini această acLilne. Pînă alte cuvinte, e aşteptată ini­ tea selecţiei între bine şi fecţionării umane, dat fiind acte nesăbuit©, pe care în­ e oare nevoi© s-o spunem?
noi nu se poate. tre, dar fără .-pretenţii, date fi­ la urmă vom face şi atelier. ţiativa în locul acelui îm- rău. Cu toate acestea, scria că acţiunea ei se desfăşoară cercau să şi le „scuze" ulte­ — carenţe de ordin educa­
aceleaşi „justifi­
rior prin
Clar şi categoric 1 La Balşa ind condiţiile de lucru ale ce­ Fetele ar putea coase ii, că­ bătrînit „nu se poate", pen­ aceiaşi, oamenii adeseori se dinăuntrul, din însuşi mie­ cări" : „Nu m-am gîndit“... tiv, incompatibile cu mersul
zul fiinţei noastre, antrenîn-
„nu se poate" amenaja un a­ lor doi meseriaşi. Copiii au măşi ţărăneşti. Se caută... tru că faptele dovedesc con­ pierd, şi aceasta — cităm — d-o complet şi fără rezerve, „Nu mi-am dat seama ce nostru spre viitor...
telier pentru şcoală. Să fie făcut practică aşa cum s-a Deci „se poate" I trariul. Şi, s-o spunem deschis, „deoarece nu sînt capabili mobilizîndu-i toate resurse­
oare adevărat ? Invităm în ca­ spus aici. Şi directorul şcolii e de a­ iniţiativa trebuie să aparţină fac"... Am observat, însă, că I. PETRIMANU
binetul directorului pc pre­ Dacă aceasta se numeşte ceeaşi părere: „Cum nu ne-a şcolii.
şedintele cooperativei de con­ practică. Evident, „nu se poa­ trecut prin minte ăserctenea S. POP