Page 6 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 6
m
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 5333 ® JOI 2 MARTIE 1972
Fiul plaiurilor hunedorene
(Urmare din pag. 1)
oameni pasionaţi depun un
efort în plus. Sint in cor
Ca forme eficiente de in- mitete de partid, care au tinut Cum s-a ajuns la aceste re Rezultatele bune, aprecieri reprezentate toate întreprin ...Era un tinăr vioi, de o fascişti, Filimon Sîrbu a „Primesc moartea cu o-
fluei. are a conştiinţei, gaze să-şi însuşească din experien- zultate ? le elogioase la adresa colec derile şi instituţiile oraşului, inteligenţă nativă, cu un fost pus sub urmărire, iar c.hii deschişi — a spus el
tele de perete şi oale satirice ta altora, s-iu angajat într-o Din copul locului, colectivul tivelor de redacţie ale multor toate categoriile de cetăţeni spirit realist, un tinăr cin in cele din urmă arestat la cind călăii voiau să-l lege
cîştigă teren în aria de pre discuţie libera cţespre activita de redacţie al gazetelor de gazete din Valea Jiului, întră ai Orăştiei — muncitori, stit şi cu o voinţă de re vîrsta de numai 20 de ani. la ochi şi apoi să-l impuşte.
cauză
Mor doar pentru o
ocupări a comitetelor de par tea lor, împărtăşindu-şi reci perete şi satirice de la mină care le înscriem pe cele de tehnicieni şi maiştri de la voluţionar consecvent. S-a Poziţia l\ii fermă şi-a eta dreaptăM. Şi a murit de
tid, care au pătruns rostul proc preocupările actuale şi — din sinul căruia o eventua la E.M. Petrila, E.M. Lupeni, fabrica chimică, „Vidra \ născxţt aici, pe meleagurile lat-o la proces spunind răs gloanţele trase de un plu-
lor. Şi, ca efect, tot mai mulţi viitoare, dovedind o matură lă enumerare trebuia să în E.M. Aninoasa, E.M. Lonea şi unitatea de exploatare şi noastre hunedorene, în co picat „A fi antifascist în tonier-major beat, cu un
cititori, real interesaţi de a înţelegere a utilităţii unei a- ceapă cu însuşi responsabilul altele, sînt argumente certa industrializare a lemnului, muna Vcţel, intr-o familia seamnă a-ţi iubi cu adevă o strigăt răspicat „Trăiască
rat ţara, şi
nu-i
asta
cunoaşte evenimentele pro somenea dezbateri. Atit discu colectivului, Eugen Strikber- din cooperaţia de consum, de oameni modeşti. România liberă! Moarte
priului lor loc de muncă, fil ţiile purtate cu acest prilej, ger, membru al comitetului de ale faptului că, atunci cînd întreprinderea de gospodă Cînd tînărul Filimon Sîrbu vină*. fasciştilor!“ Era tot ce a
trate printr-o optică obiecti dar mai afes eficienţi deja partid pe mină, şi continuată comitetele de partid se preo- rie comunală şi tocativă, avea numai 10 ani, taţql i liJ iJI iiiMUl'ili1! mai putut spune tînărul u-
vă, competentă, le urmăresc e- dovedită a celor mai active cu Eliodor Mihăilescu, Ernest • cupă de activizarea acestora, cadrele didactice, cadrele lui a fost concediat pentru tecist, care încă nu împlini
ditiile şi articolele. Interesul colective de redacţie ne-au Kiss, Vasile Biter, Eugen Di<et- de promovarea în colectivele medicale, funcţionarii, pen participare la luptele mun Pilde vii pentru se 25 de ani dar care ştia
sionarii şi gospodinele
—
citoreşti. Apoi s-a oprit şi
de redacţie a elementelor ta
$cu care sînt urmările, eficien prilejuit şi nouă cîtăva con- rich, Susana Hpdeşan şi al- lentate şi pasionate, se obţin reuniţi sub bagheta profeso stabilit tocmai la Constanţa, ce înseamnă lupta, cauza
ţa lor evidenţiază raţiunea ca rezultate bune. Puse fată în rului Ion Popa care de ieri, unde nu după mult timp generafiile pentru care s-a dedicat.
re a stat la baza revitaliză- 1 martie, a păşit in al şi-a pierdut viaţa intr-un El, ca şi alţii ca el, nu a
îii acestor forme ale muncii faţă, gazete şi gazete, apare 22-lea an de activitate la accident. viitoare putut vedea cu ochii zorile
politice de masă, ca mijloace şi mai umbrit şablonismul la Rămas orfan, Filimon in socialismului. Regimul crunt
puternică de acţionare în mo care au rămas unele gazete, tră ca ucenic la Direcţia de atunci i-a pus capăt zi
şi de neînţeles faptul că li lelor.
bilizarea colectivelor pentru nele colective de redacţie tră Porturilor Maritime, unde A fost, totuşi, condamnat
îndeplinirea sarcinilor de plan, iesc o viaţă formala, lipsită Corul de a cunoscut greul vieţii şi al şi întemniţat. ...Eroi! Eroi!
Ei şi alţii ca ei sint înain
pentru popularizarea fruntaşi tot ii d2 eficientă. muncii exploatate; acolo a După eliberare de la în taşii vrednici ai generaţiilor
lor şi a experienţei lor sau sa dat cu ochii de operele lui chisoare, nemaiputind ocupa noastre. Prin noi şi prin re
tirizarea abaterilor de orice Desigur, discuţiile purtate Marx şi Engels; acolo l-a alte servicii, a lucrat ca ha alităţile zilelor noastre, tră
natură d-e la normele de com cluzii ce se ccr — socotim —. ţii — şi-a propus să atragă cu prilejul încheierii fazei mu la Orăş citit pe Gorki, formindu-şi mal in port. Dar nici in a iesc şi ei, ii simţim aproa
portare în producţie şi în so împărtăşite maj pe larg, toc atenţia cititorilor foloşindu-se nicipale a concursului ar fi convingeri progresiste, re ceste condiţii nu a încetat pe pentru că le cunoaştem
cietate. mai pentru bunele refprinţş a de largile posibilităţi ce le are cîştigat un plus de valoare da- voluţionare. Şi tot acolo a să activeze. Difuza manifes lupta, tot ce ei au făcut
cordate acestora din partea pă sugestiile, propunerile fă intilnit organizaţia U.T.C. te şi ziare ilegale ale parti
Acolo unde s-a minifestat la îndemînă. de izvoarele vie cute de Eugen Strikbsrger, de în care s-a încadrat, deve dului, demasca războiul co pentru ca noi să le purtăm
îndeajuns preocuparea de a oamenilor muncii. ţii de fiecare zi, capabilă să la mina Petrila, Mircea Suba, pupitrul corului din Orăş nind un ostaş devotat al a tropitor care începuse. respectul şi să-i admirăm.
le folosi, cu scopul de a in Li mina Petrila, printr-o alimenteze cu promptitudine responsabilul colectivului de tie. Sint aici 11 familii — cesteia, un tinăr in persoa O împrejurare neaşteptată Ei au fost ostaşi de seamă
fluenţa şi nu ca decor, întîl- convergentă determinată de fondul de idei neepsar orică redacţie al gazetelor de la mi soţi şi soţii, ori tată şi fiică na căruia colegii lui, iar i-a fost fatală. Tocmai cind ai partidului. Partidul i-a
nim gazete de perete ieşite din însăşi activitatea gazetelor de rei gazete. Grafica reuşită, — ce de mai mulţi ani, în mai tirziu membrii partidu punea la cale, împreună cu crescut in spiritul luptei re
şabloanele care le-au dimi perete, publicul a devenit un prezentarea echilibrată, cu ni Lupeni, Avram Mica, de zilele de repetiţii şi specta lui, vedeau pe revoluţiona alţi tineri, un plan tactic, voluţionare pină la sacrifi
nuat sau uneori chiar le-au factor a^ctiv, cu o diţblă cali gust, a articolelor şi carica la aceeaşi mină, Ioan Marcu, cole, îşi petrec ore de plă rul dedicat cauzei comune a fost trădat şi prins o da ciu. Şi ei au ascultat cuvin-
redus, total, eficienta. Aceis- tate : de lector şi comentator turilor au completat armonios secretar al Comitetului orăşe cută destindere în mijlocul a tinerilor muncitori. tă cu alţi utecişti şi tova tul partidului, i-au urmat
nesc de partid Lupeni, Iosil
tă „ieşire" din tipare a adus competent, iar apoi de parti conţinutul acestora. Adăugăm, Tellmann, artist plastic, in- acestei mari familii. Pentru In acţiunile organizate de răşi de luptă. Patru din ei sfaturile părinteşti pină la
cu sine noi formă de expri cipant plin de iniţiativă la ca o explicaţie a reuşitei, par că „munca făcută cu pasiu partid împotriva fascizării au fost condamnaţi la în sacrificiu. Un sacrificiu e
mare, fiecare subiect sau edi viata gizetelor. Nu este o e leta largă a problematicii cu structpr la Casa de cultură a ne este o adevărată destin ţării (in anul 1935 Filimon chisoare intre 15—20 de ani, roic, patriotic, de înaltă ţi
ţie îmbogătindu-se in conţi xagerare. ci o realitate. A prinse în articole, competen sindicatelor din Petroşani, Va dereM. Sirbu terminase şcoala de iar Filimon Sîrbu a fost nută revoluţionară.
Intilneşti in corul de la
nut. proape în fiecare zi din căsu ta dovedită în tratarea subiec sile Chirculescu, directorul Ca Orăştie pasiunea pentru ucenici) şi pentru demasca condamnat la moarte. Ştia Şi de aceea rămin pentru
nepieritoare,
noi o pildă
Ca o finalizare, prin ea în ţa poştală amenajată în acest telor, atentia pentru o esteti sei de cultură din Petroşmi, muzică, pentru cintec, dusă rea celorlalte uneltiri ale ce înseamnă asta şi lotuşi un exemplu pe care nu tre
săşi eficientă, a activităţii de scop colectivul de redacţie că cît mai deplină — nu nu Tiberiu Svoboda, membru al de-a lungul a patru decenii. burghezo-moşierimii, tinărul nu s-a umilit în faţa auto buie să-l uităm niciodată.
ansamblu a gazetelor de pe scoate rodul acestei partici mai a formei — ca şi grija comitetului de partid al mi Şqfica Andrei şi Gheorghe nostru compămintean se a rităţilor care-i p*rop;uneau
rete şi a celor s\tirice asis pări : aprecieri referitoare la pentru cunoaşterea şi popu nei Petrila, ar fi fost asculta Nicoară sint adevăraţi de fla în primele rînduri. să-şi facă cerere de graţie I. 5.
tăm la o utilă întrecere între unele articole sau caricaturi, larizarea elementelor pozitive te şi de membrii colectivelor cani de vîrstă ai corului. Ca şi alţi luptători anti re.
colectivele lor de redacţie, scrisori prin care minerii îşi că caracterizează activitatea de redacţie ale numeroaselor „Cind eram în clasa a IV-a
desfăşurată într-o atmosferă exprimă dorinţa de a partici colectivului minei. Dar, pen igazete de perete din oraşul — spune actualul dirijor —
de emulaţie, de stimulare a pa mai activ la viata colecti tru a cîştiga cititorii nu tre Petroşani. Dar, de neînţeles, din tovarăşul Nicoară cînta in
fanteziei creatorilor. La Petro vului lor, sugestii- * Luată în buie negiij at nici un amănunt. partea acestora (amintim doar cor de mai mulţi ani". Şi-au
şani, momentul care a marcat ansamblu această participare Un fapt care vorbeşte de la cîteva pentru a avea o imagi dat parcă intîlnire aici, sub fchitate şi conduită cetăţenească
încheierea uneia din fazele ne cît de multe sînt — C.C.P., îndemnul pasiunii şi dra
concursului — cea municipilă întruneşte toate calităţile unui sine despre maturitatea colec T. C.M.M., T.C.H., C.F.R-, gostei de cintec ce se trans
dialog permanent între oame tivului de redacţie de aici şi
— a prilejuit desfăşurarea u nii munci şi comitetul de par despre experienţa acumulată U. U.M.P., I.G.C.L., I-G.C, Co mite din generaţie in ge (Urmare din pag» 1) integrantă a programului fău care fiecare o aduce la pror
nui bogat schimb de idei pe tid, comitetul sindicatului, con îl constituie, pe un alt plan, merţ, Spital etc.) s-a prezen neraţie, de la o virstă la ririi societăţii socialiste mul greşul societăţii noastre. O
tema experienţei acumulate. ducerea exploatării, purtat punctualitatea apariţiei fiecă tat o singură tovarăşă (de la alta, oameni de toate virste- ficative au fost acordate aces tilateral dezvoltate, echitatea mare importantă pentru înr
Numeroşi responsabili şi rei ediţii, înţeleasă c\ serpn U.U.M.P). le. Este perpetuarea în tui cuvînt din plenara Comi a fost aşezată pe cea mai înal făptuirea principiului echită
membri ai colectivelor de re prin intermediul gazetei de de respect fată de cititorii Cu toate acestea, întîlnirea timp, ca într-o armonie tetului Central din 3-5 noiem tă treaptă i existentei noas ţii sociale o are atragerea în
dacţie şi membri ai unor co perete. săi. de la Petroşmi a responsabi perfectă, aşa cum „sună" brie 1971. care a dezbătut si tre sociale. Numai în condi procesul muncii a tuturor per
lilor gazetelor de perete ră- corul acum in prag de con aprobat, în lumina expunerii ţiile socialismului, unde in soanelor capabile de muncă.
mîne o acţiune care şi-a atins fruntare. Şi, dacă se mai secretarului general al parti teresele statului reprezintă in De aici decurge, aşa cum s-a
scopul, mareînd o creştere a repetă încă pe comparti dului, tov arăşul N i c o 1 a e teresele generale ale cetăţe subliniat la plenara Comitetu
mente, dac$ se insistă asii-
lui Central al PC.R. din 3-5
preocupării pentru continua pra fiecărui detaliu, diri Ceauşescu, Programul Parti nilor, spiritul de echitate îsi noiembrie 1971, necesitatea e-
poate găsi o reală şi efectivă
îmbunătăţire a activităţii co
drenajul de suprafaţă - metodă eficace lectivelor de redacţie din mu jorul o face pentru a spori dului Comunist Român pentru transpunere în viată. ducatiei prin muncă a tinerei
îmbunătăţirea activităţii ideo
cu fiecare repetiţie „greu
generalii.
Intrucît legile reflectă vo
nicipiu, pentru folosirea ga
neral al cunoaşterii şi educa
zetelor de perete şi a celor tatea specifică44 a prezenţei logice, ridicarea nivelului ge inţa şi interesele vîtale ale O cerinţă importantă a echi
hunedorene pe scena aces
tăţii este şi aceea ca fiecare
satirice ca puternice arme de tei impresionante întreceri : ţia socialistă a maselor, pen poporului, multe din regulile cetăţean să răspundă pentru
etice au fost prevăzute în legi
de combatere a excesului de umiditate dnfluentirea conştiinţei socia întrecerea valorilor artisti tru aşezarea relaţiilor din so-r noi, cum sînt cele adoptate faptele sale, să suporte urmă
liste, de activizare şi dinami
pietatea noastră pe baza prin
ce corale de pe meleagurile
rile craunătoare ale activităţii
de Măreţ Adunarea Naţională
zare a colectivelor de muncă-
cipiilor eticii şi echităţii so
României socialiste.
cialiste şi comuniste. Prin a în recenta sa sesiune pentru sale. Cei care nu-şi îndepli
M. ICNESC J cest istoric document, parte n mai bună protecţie a lor. nesc îndatoririle, care aduc
(Urmare din pag. 1) Avantajele drenajului de su tudinală a rigolelor să nu de Alte legi au suferit modificări daune avutului obştesc este
prafaţă prin modelarea tere păşească 1,3-1,5 la sută. De a subştantiale tocmai pentru a firesc să suporte direct, per
Rezultatele de producţie ob nului în benzi constituie ar semenea, lungimea cea mai fi sancţionate prin ele şi une sonal, şi nu pe seama avuţiei
ţinute după doi ani de expe gumente care pledează în fa bună a benzilor este de 400r le fapte care încalcă regulile societăţii, urmările neglijente
rimentare evidenţiază faptul că voarea extinderii pe o scară 600 m, o lungime prea mare de convieţuire socială sau lor şi lipsurilor de care dau
cheltuielile în cazul drenaju mii largă a acestor amenajări, favorizînd eroziuni pe rigole. contravin bunei cuviinţe în re dovadă.
lui prin aplicarea măsurilor lucrările putînd fi executate TOate amenajările drenaju laţiile dintre cetăţeni. Toile a Principiul echităţii sociale
de suprafaţă sînt mai mici de cu deosebit succes înainte de lui prin modelarea terenului ceste măsuri converg spre rea ogilindeşte cerinţele societă
5-6 ori decît cele la drenajul începerea lucrărilor de pri în benzi trebuie să se spri lizarea principiului echităţii în ţii noaştre, de asigurare a or
de adîncime, investiţia speci măvară. jine pe o reţea corespunză viaţa socială. Aceasta este în dinii şi disciplinei conştiente,
fică ridieîndu-se la aproxima Prima măsură ce trebuie a toare de cănile cu adîncime că o dovadă a umanismului formează parametrii de bază
tiv 1 600 lei pe ha. Modelarea plicată în teren este nivelu- de 0.6-0,8 m, care să asigure societăţii socialiste, a grijii ai conduitei cetăţeneşti. Dez
terenului în benzi cu coame rea microreliefului, respectîn- evacuarea apelor colectate în- permanente a partidului şi voltarea continuă şi traduce
transversale prezintă şi avan du-se însă microdepresiiţnile tr-un pîrîu natural. In toate statplui nostru fată de om, rea în viată a «acestui princi
tajul incontestabil al posibili unde se strînge apr din pre amenajările se urmăreşte îm pentru respect irea individua piu face parte integrantă din
binarea lucrărilor de amena
tăţilor de realizare a amena cipitaţii. Pe terenul nivelat se jare prin model ire, care aui lităţii fiecăruia, a aptitudini îndatoririle omului nou, con
jării în timp de 2-3 ani oda delimitează benzi cu lăţime rolul de a colecta apa din lor, însuşirilor care particula structor activ al socialismului
tă cu lucrările de pregătire a de 20-25 m, care voj fi ara teren, cu lucrările de cana rizează pe fiecare individ şi şi comunismului In patria
terenului, în acest caz lucră te la cormană pentru form î- lizare care au rolul de a eva fac să difere contribuţia pe noastră.
rile de investiţii fiind mult rea pantei transversale d* cua apa colectată, Se preci
mal reduse. circa 2 la sută. Această pan zează însă că numai traserea
Drenajul de suprafaţă pen tă se realizează după 5-6 ară unor. canale pe terenurile cu Pe urmele materialelor publicate
tru eUipinarea excesului tem turi. E recomandabil ca benzi permeabilitate redusă şi cu
porar de umiditate asigură le să fie profilate prin ară_ microdenivelări nu asigură e
sporuri însemnate de produc turi în 2-3 ani pentru ţ so liminarea excesului de umidi Din nou despre insuficienţa
ţie. Li C.A.P. Beriu sporurile face deplasarea solului trep tate din cauza inflgenţei li
de producţie pe terenul ame tat de Ia margine spre mij mitate a acestor canale asu
najat prin modelare în bonzi locul coamei. Se evită astfel pri terenurilor din jur. Exe apei ia Brad
cu pantă transversală au fost consecinţele negative ale li cuţia canalelor se poate fa
de 159-204 la sută la porumb nei descopertări de teren şi ce mecanizat cu plugul dp In numărul 52::» din ÎS noiem apă va căpăta rezolvare, în iţ-
boabe şi 129-241 la sută la car se asigură o adîncire trepta desfundat tractat de un trac brie anul trecut, sub titl.il „Su ncle dintre oraşe, chiar in acest
tofi, sporuri mai mici fiind tă a solului arabil la irnrginea tor pe şenile. tele de irţiţ s-au cliclţiiţi, dar o- an. Dintre oraşele aiyuntite lip
sea Dradut- Acelaşi cprcspopţlcut
raşui Brţitl tot nu arc «giu su fi
înregistrate pe benzile cu lă benzilor. In afară de aceasta, Avantajele evidente ale lu cientă şi oalele sparte nu le-a ne întreabă alarmat, ca urmare
ţime mai mare. Demn de sub lucrările de amenajare se vor crărilor de suprafaţă pentru plătit incă nimeni" publicam o a apariţiei acestui articol, citul
liniat oslo că cheltuielile cu face cu cheltuieli minime, e- prevenirea şi combaterea ex anclţctă rtifcrţtoarc la faptul că va veni ritului Qraşulul Brad la
im luină-
im hiţnătăţirca apm cntării u t apă?
q Investiţie iţţeniiă
amenajarea se recuperează în xccLitîndu-şe odată cu lucra cesului temporar de umidita tăţească alim entarea cu apă a Să luăm lucrurile pc rinei. In
2-3 ani. Se constată în acelaşi rea de bază a terenului. te de pe terenurile cu permea Bradului n-a daţ rezultatele vestiţia de care vorbeam avea
dţi
timp că nivelul actual al pro Pentru a se asigura scurge bilitate redusă pledează pen sfoiţţaţc. nirccţia judeţeană nevoie de nişte rem edieri. S-att
locau-
făcut. Dar şi cu acestea, capta
şi
com unali
gospodărie
ducţiilor obţinute de pe tere rea apelor din rigolele dintre tru extinderea şi aplicarea pe vă, forul dator cr.i un răspuns rea de apă Crişcior nu dă prea
nurile neamennjate, unde se benzi, trebuie valorificată pan scară largă a acestor rpăsurj concret la problem ele ridicate. în niullă apă. Direcţia Judeţeană de
manifestă excesul de umidi ta naturală a terenului. pe solurile care în prezent se anchetă, n-a dat acest răspuns, gospodărie com unală şi lorativă
tjrertit pasto trei luni
deşi au
a „uitat" să ne răspundă la an
tate, nu asigură rentabilitatea Evitarea producerii de ero găsesc siţb influenta apei în de atunci. chetă deşi obligaţia îi revenea
cultivării acestor' terenuri. ziuni impune ca panta longi exces. Printr-o scrisoare, un cetăţean prin lege, dar <• îm bucurător fap
din Brad ne solicita să răspun tul că n-a uitat de problemă.
dem prip coloanele ziarului Sn Răspunsul tovarăşmlui director Ni?
care lun^ a aniţluţ locuitorii o- colac IWuntoiu e laconic : ..A si
rţişului Brad vor avea apă păl gurăm locuitorii Bradului că In
ită, care, după cum se ştie, c anul acesta fiţibunĂtfttlrca pe ca
condiţionată
O îndatorire nu poate ti ignorată reci. de presiunea apei o vom aduce prin nişte soltitlţ
ro ura adus-o lnvcstit»a am 'ntită
Un articol intitulat „Îm bunătă proorii". Dinsul iui a pro^iziţ
ţiri pe agenda activităţii tţc gos o dată anumită cind va veni a
Diversificarea reţelei co In ansamblul acţiunilor aprovizionare şi deservire a podărie com unală şi lacativă" ceastă rezolvare, nu din refuzul
sem nat de tovarăşul iiţgiiţer Ni-
merciale şi a serviciilor, întreprinse de conducerea populaţiei, să manifeste gri colae IWuntoiu, directorul direc ţie a se angaja concret, ci oon-
tnu că, rodăm ad li'eram : „Vrem
creşteroa volumului de măr O.C.L. alimentara Deva ja cuvenită faţă de păstrarea ţiei de resort din Consiliul popu să ne prezentăm in faţa brăde-
furi destinate satisfacerii la pentru protejarea avutului In bune concţiţiuni a mărfu lar judeţean, am intea, printre nilor cu fapte ^mplinitc•,. Ceea co
nivelul cerinţelor a necesi obştesc se înscriu şi măsu rilor, de asigurare a pazei altele, că problema îm bunătăţirii c tot o angajare. ^
continuare
Irţ
a alim entării
pu
tăţilor cumpărătorilor au rile de prevenire a incendii contra incendiilor. In con
determinat o activitate mult lor, prin înlăturarea din trast cu aceste preocupări
lărgită în cadrul unităţilor timp a cauzelor care ar pu majoritare se situează atitu
O.C.L. alimentara Deva. ica duce la degradarea bu dinea unor gestionari ne
Zeci de noi unităli au fost nurilor materiale pe această glijenţi şi superficiali, care, Bogăţie ce trebuie i
puse ia dispoziţia populaţiei cale. Conducerea întreprin în virtutea nepăsării („lasă
— îndeosebi din noile car- derii, cu sprijinul comisiei d-le, că niţ ia foc") nu au
luat toate măsurile — şi în
unele cazuri nici pe cele e Plenara Comitetului Central ce în vederea executării lu nei degradate în 1960 era de
lementare — pentru prein- al P.C.R. din 16—17 martie crărilor necesare pentru a 125 m, iar în 1971 a ajuns Ia tru apărarea împotriva inun tora, fără aprobarea organelor
tîmpinarea incendiilor. Ast 1970 a aprobat programul na părarea bunurilor pe care le 960 m, distrugind o suprafar daţiilor se execută un volum de gospodărire a apelor.
j ipâ r a r e a « urilo r tionară Ema Sutu) se găsesc ţional privind gospodărirea ra au în proprietate sau în folo tă însemnată de teren. Dacă mare de lucrări finanţate de ţie, deşi Ia prima vedere par
Problemele aduse în discu
fel, la magazinul nr. 7 (ges
prin
la bugetul statului şi
ţională a resurselor de apă,
siguranţe necalibrate . la ta extinderea lucrărilor de iriga sinţă. locuitorii satului ar fi execu- contribuţia cetăţenilor. Se minore, au o însemnătate co
Degradările de maluri prin
bloul de distribuţie, obligaţi ţii, îndiguiri, desecări şi com extinderea eroziunilor con constată însă că, atît la oraşe, vârşitoare pentru diminuarea
N C tE N T A T E SPRE ile p.c.i, nu sînt cunoscute baterea eroziunii solului, stituie cele mai importante ac cit şi la sate, există tendinţa efectelor nedorite ale apelor.
de a planta în albia rîurilor
Din toate capitolele proiectu
şi afişate, iar gestionara nu
lui de lege se desprind cu
ştie nici măcar să mînuias- xînd astfel jaloanele de des ţiuni distructive ale «ipelor în Rt DEZBATERE arbori cu dublu scop, pe de claritate măsurile co trebuie
făşurare Sn perspectivă a unor
judeţul nostru. Lungimile de
o parte pentru a apăra gos
6 E S T M R E că un stingător. La magazi ample acţiuni privind gospo de fenomene însumează peste FDBLIOĂ: Proiectul podăriile împotriva procesului luate şi sarcinile ce revin alit
rîuri unde se manifestă astfel
nele nr. 13 (gestionară Sil
dărirea unei bogăţii deosebit
via Mihu), nr. 14 (gestionară de preţioase — apa, Avind 36 km, iar suprafeţele scoase de eroziune, iar pe de alta de organelor locale cît şi tuturor
Ana Gabor), la chioşcul nr. în vedere impetuoasa dezvol definitiv din această cauză din de lege privind a ocupa cît mai mult teren factorilor ce folosesc apele,
4 (gestionară Aurelia Stăncel) pentru folosinţa personală. A precum şi celor ce sînt rive
tiere ale municipiului —, tehnice de prevenire si au fost intilnite neglijente a- tare a industriei, extinderea circuitul agricol depăşesc 154 ceasta duce de cele mai mul rani cu cursurile de apă. Fie
o seamă de' alte unităţi au stingere a incendiilor, s-a semănatoare: improvizaţii continuă a irigaţiilor, lărgirea ha. Intr-o serie de cazuri in gospodărirea te ori la îngustarea albiei, la cărui cetăţean Si revine obli
fost renovate şi moderniza preocupat îndeaproape de grave la instalaţia electrică, folosirii apelor în toate sfe care s-au degradat terenuri micşorarea secţiunii de scurge gaţia de a-şi aduce contribu
te, s-au creat puncte de înlăturarea deficientelor la burlane încinse pe lingă rele vieţii sociale şi econo din cele mai fertile, fenome re a apei. Sint multe gospodă ţia la respectarea şi îndepli
desfacere în chioşcuri, pen instalaţiile de iluminat şi rafturi cu mărfuri, necunoaş mice, că sursele de apă de ca nele distructive puteau să fie apelor in Republica rii, străzi şi localităţi ce se nirea prevederilor acestui pro
tru a asigura vinzarea măr forţă, de remedierea siste terea sarcinilor pe linie de re dispune ţara noastră sînt oprite la timp dacă proprieta inundă la viituri obişnuite, ca iect, care constituie un pro
furilor şi în locurile în care melor de încălzit, pentru a p.c.i. etc. Asemenea nereguli limitate, este cît se poate de rii terenurilor — atît organi Socialistă România re Sn mod normal nu ar tre gram ştiinţific pentru gospo
nu pot fi construite imedi evita producerea unor sur sînt prezente şi la magazinul evidentă necesitatea stabilirii zaţii socialiste cît şi persoa bui să fie inundate, şi aceas dărirea judicioasă a apelor, a
at magazine. Personalului an prize incendiare pe această nr. 2 (gestionară Nelia Hent). unui cadru juridic prin care nele fizice — ar fi exacutat ta în bună parte din cauza doptarea de către Marea Adu
gajat în aceste unităţi i s-au cale. De asemenea, unităţile magazinul nr. 3 (gestionar să fie reglementate o serie de cu mijloace proprii, sub în secţiunilor de scurgere stran nare Naţională a acestui act
încredinţai bunuri materia comerciale au fost dotate cu Constantin Popa) şi altele, probleme vizind gospodărirer. drumarea organelor de spe tat în 1960 mici lucrări, în va: gulate şi îngustate. De riiaro juridic inscriindu-se Sn cadrul
le în valoare de milioane materiale iniţiale de stinge împotriva acestor situaţii au judicioasă a apelor. Acestui cialitate, unele lucrări de în loare de pină la 10 000 lei, e însemnătate pentru prevenirea preocupărilor partidului şi sta
treţinere necoslisitoare,
pre
de Ici, a căror destinaţie es re, s-a efectuat verificarea fost luate măsuri imediate deziderat major îi corespunde cum şi prin plantarea vege roziunea ar fi fost oprită. As: unor asemenea aspecte este tului nostru pentru asigurarea
lege
pe deplin proiectul de
te satisfacerea nevoilor stării tehnice a acestora, iur de remediere şi sancţionare privind gospodărirea apelor in taţiei lemnoase pe malurile a- lăzi lucrările ce se impun vor faptul că proiectul de lege
populaţiei. Eslc limpede, personalului i s-au înmînal a celor vinovaţi, pentru ca Republica Socialistă Româniţi. feclate. depăşi mai multe sute de mii prevede ca albia minoră a rîu dezvoltării armonioase a tu
deci, că apărarea acestor bu sarcinile specifice, pe locuri toii gestionarii să înţeleagă Se cunoaşte bine că sl.Vul Un exemplu este cît se poa de lei. iar terenul pierdut nu rilor să fie delimitată de către turor ramurilor economiei
va mai putea fi
recuperai
nuri nu constituie numai o de muncă, de pază conlro ca bunurile ce le-au fost nostru alocă fonduri impor te de edificator. Pe malul niciodată. organele de gospodărire a n- noastre naţionale.
simplă obligaţie profesiona incendiilor. încredinţate — parte inte tante pentru executarea de drept al rîului Mureş in n- In proiectul de lege, o deo petor cu consultarea organe
lă, ci o îndatorire de mare Marea majoritate a gesti grantă a avuţiei obşteşti — lucrări pe cursurile de ană. monle do salul Poli, so de sebită atenţie se acordă orga lor de la cadastrul funciar. De NICOLAE BITAN
răspundere pentru lol i cei onarilor au înţeles necesi trebuie apărate cu cea mai O sarcină de r\iare răspgndor gradează malul prinlr-itn pro nizării acţiunilor în vederea asemenea, este important de tehnician principal
ce gestionează mărfurile. tatea ca, pe lingă o buna maro grijă. re revine însă organizaţiilor ces do erodare continuă do apărării împotriva inundaţiilor reţinui că se interzic atît tăie la Oficiul de gospodărire
rile, cît şi plantările de arbori
socialiste şi persoanelor fizi mai mulţi ani. Lungimea zo şi gheţurilor. An de an, pen Sn albiile şi pe malurile aces a apelor Deva