Page 60 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 60
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5 346 « VINERI 17 MARTIE 1972
A g e n ţia rom ână
DECLARAŢIE COMUNĂ ROMÂNO ALGERIANĂ de presă A g e rp re s co m u nică : m m m m IN T E R N A Ţ IO N A LE
S IE W E flT E
Zilele acestea, săptămînalul reală şi de natură să inducă Confederaţia Generală a Muncii
' (Urmare din oaq. 1) realiza destinderea, a asigura vederea eliminării oricărei Scoţînd în evidenţă inte libanez ,,A1 Sayad” a publicat în eroare opinia publică, de-
un climat stabil de pace şi prezenţe militare străine, in resul pe care îl manifestă ce o ştire, reluată şi de alte zia nigrînd relaţiile de prietenie
burilor comerciale şi extinde securitate pe plan internaţio clusiv a bazelor militare stră le două ţări problemelor dez re, potrivit căreia România ar şi colaborare ale României cu din Franţa se pronunţă pentru
rea. cooperării economice şi nal, este imperios necesar ca ine, în scopul promovării u armării, cele două părţi au furniza Israelului piese de statele din Orientul Apropiat.
tehnice. Ele au constatat că relaţiile dintre state să se ba nei cooperări economice şi subliniat necesitatea continuă schimb şi muniţii pentru ar Ele sînt născocite şi puse în
există numeroase posibilităţi zeze pe respectarea strictă şi culturale reciproc avantajoa rii negocierilor în acest do mament şi ar fi purtat, chipu circulaţie de cercurile care nu convocarea conferinţei europene
pentru dezvoltarea reciproc a neabătută a principiilor inde se, de natură să asigure po meniu. Ele sprijină convoca rile, tratative secrete cu acest privesc cu ochi buni politica publice europene pentru secu
vantajoasă a relaţiilor dintre pendenţei şi suveranităţii na poarelor regiunii securitatea, rea unei conferinţe mondiale stat, în domeniul cooperării de pace şi colaborare interna PARIS 16 (Agerpres). — In
cele două ţâri în domeniile ţionale, egalităţii în drepturi, pacea şi progresul. de dezarmare pentru a se a militare. ţională a Republicii Socialiste tr-un interviu acordat ziarului ritate şi colaborare, ce va fi
politic, economic, tehnic, cul neamestecului în treburile in Partea română apreciază e junge la acf.uni concrete şi la Agenţia română de presă A- România şi sînt interesate în sovietic „Trud", Rene Duha- convocat la începutul lunii iu
tural şi ştiinţific. terne, interesului şi avantaju forturile Algeriei îndreptate un acord privind dezarmarea gerpres este împuternicită să menţinerea şi perpetuarea stă mel, secretar al Confederaţiei nie la Bruxelles.
Cele două părţi au consta lui reciproc şi a dreptului po spre consolidarea relaţiilor de generală şi concretă, în pri declare că asemenea ştiri sînt rii de încordare şi tensiune în Generale a Muncii din Franţa Refcrindu-se la extinderea
tat cu satisfacţie progresul poarelor de a-şi hotărî singu bună vecinătate într.e ţările mul rînd dezarmarea nuclea cu totul lipsite de orice bază această zonă. (CGT), a subliniat că această relaţiilor şi a contactelor CGT
rapid al schimburilor lor co re soarta. Această cerinţă re Maghrebului, conform aspira ră, sub un strict control inter mare organiz/aţie sindicală se cu organizaţiile naţionale sin
merciale, îndeosebi în urma prezintă o condiţie esenţială ţiilor popoarelor din regiune naţional. Ele afirmă că, pentru pronunţă ferm pentru convo dicale din diferite ţări ale Eu
încheierii acordului pe ter pentru Instaurarea, salvgarda de unitate, cooperare, progres a fi eficace, dezarmarea va carea. conferinţei europene în ropei occidentale, ReneDuha-
men lung din 23 februarie rea şi consolidarea păcii în şi prosperitate. trebui să fie realizată într-un Cuvîntarea tovarăşului Edward Gierek problemele securităţii şi cola mel a menţionat că schimburi
1971. Ele au constatat că sînt lume. Partea algeriană îşi -exprimă cadru care să implice adeziu borării pe continent. CGT, a le de opinii avute cu repre
întrunite condiţiile pentru ca Cele două părţi s-au pro nea, participarea şi angajarea spus el, sprijină orice iniţia zentanţi ai acestor organiza
schimburile lor să ajungă la nunţat pentru excluderea fo întreaga sa consideraţie pen tuturor ţărilor. la posturile poloneze de radio şl televiziune tivă în această direcţie. Toc ţii au evidenţiat necesitatea
un volum de 50 milioane do losirii forţei 6au ameninţării tru iniţiativele României în mai de aceea, Confederaţia şi oportunitatea convocării u
lari în 1972. In dorinţa de a cu folosirea forţei. De aseme vederea statornicirii unor ra Ele apreciază că încetarea VARŞOVIA 16 (Agerpres). un nivel mai înalt al ştiinţei Generală a Muncii îşi aduce nei conferinţe sindicale euro
porturi de bună vecinătate în
dezvolta în continuare relaţii nea, ele s-au pronunţat împo cursei înarmărilor, reducerea — Edward Gierek, prim-secre- şi tehnicii, cheltuirea raţiona pene la care să participe toa
le lor comerciale, cele două triva politicii imperialiste de Balcani şi extinderii cooperă bugetelor militare, interzice tar al C.C. al P.M.U.P., a luat lă a fiecărui ban al statului, contribuţia la pregătirea foru te organizaţiile sindicale din
părţi şi-au fixat ca obiectiv dominaţie, agresiune şi ames ri'* multilaterale şi rodnice în rea folosirii armelor atomice, cuvîntul la posturile poloneze eficienţa. fiecărei investiţii mului reprezentanţilor opiniei ţările capitaliste şi socialiste.
dublarea pînă în 1975 a volu tec în treburile altor state, ca tre ţările acestei regiuni, în încetarea producţiei şi lichida de radio şi televiziune, în aju mari sau mici, creşterea pro
mului actual al acestor schim şi împotriva politicii de dictat interesul păcii şi securităţii rea stocurilor acumulate, crea nul alegerilor în Seim. El a ductivităţii muncii. Dezvolta
buri. şi presiune de orice fel în re generale. rea de zone denucleariziate, relevat că în cursul campa rea Poloniei înseamnă, de ase *. F. A GERMANIEI
Cele două părţi şi-au reafir laţiile internaţionale şi pentru Manifestîndu-şi profunda în abolirea blocurilor militare, niei electorale, discutarea lar menea, operativitatea organe
mat voinţa fermă de a acţio reglementarea problemelor li grijorare faţă de menţinerea precum şi alte măsuri de dez gă a programului de dezvolta lor puterii, participarea demo
na în viitor pentru lărgirea şi tigioase pe căi paşnice, în ca focarului de neîncredere din armare ar contribui la instau re a ţării a fost îmbinată cu cratică a oamenilor muncii la Ample acţiuni în favoarea ratificării
diversificarea relaţiilor lor, în drul respectării dreptului sa Orientul Apropiat, care con rarea unui climat de încrede munca pentru traducerea lui rezolvarea problemelor ţării,
conformitate cu interesele ţă cru pe care îl are fiecare po stituie o ameninţare pentru re şi securitate între naţ.uni, în viaţă. Vorbitorul a relevat voinţa şi disciplina de a munci
rilor şi popoarelor lor şi ale por de a hotărî în mod liber securitatea şi pacea interna la asigurarea păcii în lume şi că dezvoltarea Poloniei cere eficient, care uneşte întregul tratatelor încheiate cu U.R.S.S. si Polonia
cauzei generale a păcii şi co calea dezvoltării sale, în con ţională, cele două părţi au la eliberarea unor resurse ma în primul rînd dezvoltarea re popor, principiile morale trai
laborării internaţionale. In formitate cu propriile sale as subliniat necesitatea găsirii teriale importante pentru a fi laţiilor sociale socialiste, creş nice care s-au instaurat în re BONN 1G (Agerpres). — Re R.F.G. cu Uniunea Sovietică
acest sens, ele au procedat la piraţii şi cu interesele sale unei soluţii bazate pe drepta destinate accelerării progresu terea potenţialului economic, laţiile dintre oameni. prezentanţi ai diferitelor orga şi Republica Populară Polonă.
semnarea unui acord privind legitime. te şi echitate, în spiritul prin lui economic şi social al tutu nizaţii sindicale din R. F. a Printre semnatarii apelului se
crearea unei Comisii mixte Cele două părţi au luat no cipiilor unanim recunoscu ror ţărilor, îndeosebi al celor Germaniei au adresat, în ulti află profesorii Jurgen Haber-
guvernamentale româno-alge- tă că evoluţia în direcţia nor te ale dreptului inter în curs de dezvoltare. mele zile, Bundestagului şi mas, Eugen Kogon, Helmut
riene în scopul de a promova malizării situaţiei din Europa, naţional, mai ales cele pri Discuţiile dintre cele două Lucrările Congresului Bundesratului, numeroase re Gollwitzer şi Renate Riemeck,
cooperarea economică, ştiinţi restabilirea drepturilor legiti vind libertatea şi indepen părţi s-au referit, de aseme zoluţii şi moţiuni în care cer scriitorii Erich Kastner, Erick
fică şi tehnică. me ale Republicii Populare denţa popoarelor. Ele au sub nea, la relaţiile economice in ratificarea grabnică a tratate Kuby, Martin Walser şi alţii.
Chineze în Organizaţia Naţiu lor încheiate de R.F. a Ger Tratatele, se arată în apel,
In cursul vizitei, a avut loc nilor Unite şi întîlnirea la ni liniat că orice soluţie justă şi ternaţionale mai ales cele care Partidului Comunist Italian
prima sesiune a comisiei. Cu vel înalt chino-americană re durabilă a Acestei probleme privesc raporturile dintre ţări maniei cu Uniunea Sovietică corespund întru totul intere^
această ocazie, cele două trebuie să ţină seama, în mod le dezvoltate şi ţările în curs şi cu Polonia. Astfel, aduna selor naţionale ale ţărilor v*
părţi au 'trecut în revistă sta prezintă o ilustrare a tendin necesar, de drepturile şi aspi de dezvoltare. Ele au subli MILANO 16. — Corespon drini, preşedintele Asociaţiei rea reprezentanţilor Sindica ticipante şi aspiraţiilor
diul actual al cooperării din ţelor pozitive din raporturile raţiile naţionale ale poporului niat necesitatea reducerii ş'. dentul Agerpres. Nicolae Pui- naţionale a partizanilor ita tului lucrătorilor din industria pace şi securitate ale tutuior
internaţionale.
tre ele şi au stabilit măsurile palestinian. lichidării marilor decalaje e cea, transmite : In cadrul lu lieni. materialelor de construcţii din statelor Europei.
menite să o întărească, mai Subliniind rolul şi contribu Cele două părţi se bucură xistente. Ele au evidenţiat im crărilor Congresului al XIII- + Solingen a condamnat, într-o
ales în domeniile petrolului, ţia ţărilor mici şi mijlocii în de succesele obţinute de po portanţa pentru fiecare stat a lea al Partidului Comunist In cursul zilei de joi, tova declaraţie, încercările U.C.D.-
minelor, industriei, agricultu viaţa internaţională, cele două poarele africane în lupta lor dezvoltării economice şi so Italian joi dimineaţa au con răşul Gheorghe Pană, membru U.C.S. de a împiedica ratifica w m m m
rii şi hidrotehnicii. părţi au declarat că în con pentru a-şi cuceri ş* apăra in tinuat discuţiile pe marginea al Comitetului Executiv, al rea acestor tratate, subliniind i
diţiile actuale toate statele, ciale de sine stătătoare, prin raportului de activitate a Co Prezidiului Permanent, secre că ele constituie o contribu- J
La încheierea vizitei, cele dependenţa naţională. valorificarea deplină şi efi ţie importantă la destindere \ m i m
două părţi au procedat, de a indiferent de mărimea, poten Ele îşi reafirmă solidarita cientă a propriilor resurse ma mitetului Central, prezentat de tar al C.C. al P.C.R., care par şi la coexistenţa paşnică a 4
semenea, la semnarea unui a ţialul şi regimul lor social, pot tea militantă cu lupta justă a teriale şi umane. Ele afirmă, Enrico Berlinguer, vicesecre- ticipă la lucrările Congresu statelor europene. ?
cord aerian. şi trebuie să participe activ mişcărilor de eliberare din A de asemenea, că mobilizarea tar general al P.C.I. lui P.C.I., a făcut o vizită la
Ele au convenit să negocie la soluţionarea marilor proble frica împotriva politicii impe completă şl utilizarea mai e In şedinţa de dimineaţă au Uzinele „Auto Bianchin" din Record mondial ţ
ze şi să încheie în scurt timp me ale contemporaneităţii. rialismului, colonialismului şi ficace a. resurselor naţionale luat cuvîntul Pietro Ingrao, Milano. Directorul general, dr. BONN 16 (Agerpres). — Pe- \
un acord maritim, precum şi Partea română consideră că neocolonialismului. Ele au re ale ţărilor în curs de dezvol membru al Direcţiunii partidu Enrico Chiretti, împreună cu ste 100 personalităţi din R.F.G. ^ Organizaţia meteorologi- \
o convenţie consulară. lupta eroică de eliberare a afirmat sprijinul deplin al ţă lui, Guido Fanţi, membru al personalul din conducere, a au. adresat miercuri un apel i că internaţională se pregă- ţ
poporului algerian, politica sa tare trebuie să fie însoţite de primit şi însoţit pe oaspetele opiniei publice vest-germane, î le?le s& întreprindă un i
Secretarul general al Parti rilor şi popoarelor lor faţă de o acţiune efectivă pe plan in Direcţiunii, preşedintele Con român în principalele secţii, opiniei publice vest-germane
pronunţindu-se
dului Comunist Român, pre de independenţă naţională şi lupta legitimă a popoarelor ternaţional, în scopul de a fa siliului Executiv al regiunii furnizlnd explicaţii asupra nmnuniînrin.cn în favoarea L vast studiu asupra Atlan- /
•ticului, cu participarea a \
şedintele Consiliului de Stat de recuperare a bogăţiilor sa din Angola, Mozambic, Gui- voriza şi sprijini această mo Emilia-Romagna, şi Arrigo Bol- procesului de producţie. ratificării, în cel mai scurt
al Republicii Socialiste Româ le naturale ca şi politica sa neea-Bissau, Namibia şl din bilizare a resurselor Interne timp, a tratatelor semnate de numeroase ţări. In cadrul 1
nia, Nicolae Ceauşescu, şi pre externă activă în Africa, în alte teritorii coloniale, pentru ale fiecărei ţări, în interesul acestor pregătiri, serviciile ?
şedintele Consiliului Revolu lumea arabă şi în restul lumii cucerirea Independenţei lor poporului respectiv. meteorologice franceze au )
reprezintă un factor dinami
ţiei, preşedintele Consiliului naţionale şi realizarea aspira reuşit să ridice un balon ^
de Miniştri al Republicii Al zator, cu valoare de exemplu, ţiilor lor de libertate şi pro In acest sens, cele două captiv la înălţimea de 18 ^
geriene Democratice şi Popu o contribuţie concretă la cau gres economic şi social. părţi au insistat asupra nece DM LUM EA Q AFITALU LU I k m . ■ ceea ce constituie
lare, Houari Boumediene, a - za independenţei politice şi e Ele au condamnat cu hotă- sităţii de a se proceda la re un nou record mondial. )
preciază importanţa contacte conomice a lumii a treia şi, rîre politica de discriminare ajustarea raporturilor econo Recordul anterior aparţi- 4
lor stabilite între Partidul Co în consecinţă, la cauza păcii rasială, de apartheid a regi mice internaţionale, prin în nea tot francezilor, care 1
munist Român şi Frontul de şi colaborării internaţionale. murilor din Africa de sud şi făptuirea unei politici econo Puternice mişcări SPANIA Noi ciocniri între au lansat un asemenea ba- )
Eliberare Naţională, partide Ea a exprimat, de aseme Rhodesia — care reprezintă o mice şi comerciale corespun Ion la înălţimea de 13 km. ţ
care au condus lupta de eli nea, înalta sa apreciere faţă violare flagrantă a drepturilor zătoare, eliminarea practicilor greviste
berare naţională şi care în de politica de independenţă şi fundamentale ale omului — discriminatorii şi a barierelor studenfi şi politie \ Navele nucleare
prezent sînt partide conducă nealiniere a Algeriei, definită şi au subliniat necesitatea im artificiale, în scopul creării MADRID 16 (Agerpres). — ducaţiei decretate de auto
toare în ţările respective. In atit ca o politică pozitivă faţă perioasă de a pune capăt de condiţiilor pentru ca toate na în Uruguay In capitala Spaniei au fost rităţi s-au pronunţat, de a \ dev;n rentabile ?
cadrul principiilor şi al res de problemele care pun în pe ţiunile să se poată bucura de înregistrate noi ciocniri în semenea, în numeroase oca
pectării prerogativelor care ricol pacea şi securitatea in urgenţă practicii lor car^ con bunăstare economică ş. socia MONTEVIDEO 16 (Ager- tre poliţie şi studenţii uni zii, multe cadre didactice, \ Două firme americane au
guvernează relaţiile dintre ternaţională, cît şi ca un an stituie o ameninţare la adre lă, în cadrul unei cooperări preş). — Muncitorii din Uru versităţii madrilene, strict care au relevat că această început o marVGfetisi'vă
partide, ei au luat măsuri de gajament fără echivoc de par sa păcii şi securităţii pe con echitabile, bazate pe princi guay au organizat puternice supravegheată de autorităţi. reglementare dăunează atît publicitară î?t j aboaYea’ vtd<•
întărire a legăturilor dintre tea cauzelor juste şi a forţe tinentul african. piile primei şi celei de-a doua acţiuni greviste pentru a Ciocnirile au survenit în ur procesului de învăţămînt cit velor cu propulsie atomi- ^
Partidul Comunist Român şi lor progresiste în lupta lor Exprimînd aprecierea lor fa Conferinţe O.N.U. pentru co protesta împotriva creşterii ma intervenţiei poliţiei îm şi stabilităţii cadrelor didac că, susţinind că cele cu un i
Frontul de Eliberare Naţiona istorică împotriva imperialis tă de activitatea desfăşurată merţ şi dezvoltare. neîntrerupte a preţurilor în potriva demonstraţiilor or tice în posturile lor). Poliţia tonaj mai mare de 80 000 J
lă, pe baza stimei, respectu mului şi a tuturor formelor de de Organizaţia Unităţii Afri ţară şi a înrăutăţirii conti ganizate de studenţii facul a operat arestări în rîndul de tone devin rentabile. \
lui reciproc şi a egalităţii în exploatare şi dominaţie străi cane, cele două părţi nu sub Cele două părţi au subliniat nue a situaţiei lor materia tăţilor de medicină, drept, demonstranţilor de la Ma î Deşi suma cheltuită pentru 4
drepturi. Ei sînt convinşi că nă. liniat importanta întăririi fron importanţa Organizaţiei Na le. La chemarea Convenţiei biologie, fizică şi telecomu drid. ^ dotarea acestui fel de va- 1
întărirea raporturilor între Partea algeriană a dat o tului comun al luptei statelor ţiunilor Unite în întărirea pă naţionale a oamenilor mun nicaţii în semn de protest se este mult mai mare de- )
Partidul Comunist Român şi înaltă apreciere politicii dina africane, a tuturor forţelor cii, securităţii şi legalităţii in faţă de prezenţa poliţiştilor Acţiuni de protest ale stu cit pentru cele cu motoare \
Frontul de Eliberare Naţiona mice a Republicii Socialiste progresiste şi antiimperialisLe, ternaţionale, în dezvoltarea cii şi a uniunii muncitorilor în facultăţi, fată de recente denţilor au avut loc şi la clasice, bilanţul de exploa- ţ
lă, care reprezintă emanaţia România de dezvoltare a. înţe pentru lichidarea completă şi cooperării multilaterale între portuari, a încetat lucrul în le represiuni sîngeroase an- Bilbao, unde, în urma unei tare se ameliorează trep- 1
conştiinţei popoarelor lor şi legerii şi cooperării interna definitivă a colonialismului, a 6tate. Ele apreciază că, pentru numeroase întreprinderi. Gre timuncitoreşti de la El Fer- adunări studenţeşti declarate tat, compensînd cheltuieli- \
constituie forţa politică con ţionale în Europa şi în lume, politicii rasiale şi de apart a-şl Întări rolul şi eficacita viştii s-au bucurat de spri rol şi faţă de noua lege a „ilegale”, autorităţile au dis le suplimentare iniţiale. A- l
ducătoare, din fiecare ţară, a de sprijinire fermă a luptei heid. tea, această organizaţie ar pus închiderea facultăţii de ceste firme propun con- !
operei de construcţie a noii o- antiimperialiste a popoarelor Cele două părţi au reafirmat trebui să reflecte mai bine jinul studenţilor. educaţiei. (împotriva legii e- medicină. struirea unor mari petro- J
rînduiri, va exercita o influ pentru libertate, independen solidaritatea lor cu popoarele actuala situaţie internaţională. liere cu propulsie nucleară \
enţă pozitivă asupra ansam ţă şi progres social, pentru clin Vietnam, Cambodgia şi Ele se pronunţă în favoa pentru transportul ţiţeiului L
blului relaţiilor bilaterale şi stabilirea unor relaţii noi, e Laos. Ele îşi exprimă din nou rea primirii simultane a Re din Alaska, vase care ar J
va favoriza, printr-o mai bună chitabile între state, pe baza sprijinul faţă de lupta aces publicii Democrate Germane, aduce mari ciştiguri arma- )
cunoaştere, înţelegerea reci respectării principiilor pniver- tor popoare pentru libertate a Republicii Federale a Ger iovilor, 1
procă, întărirea legăturilor sal recunoscute ale dreptului ş* independenţă, faţă de e maniei în Organizaţia Naţiu ' ’ • • \
dintre Partidul Comunist Ro internaţional. forturile lor pentru a găsi o nilor Unite şi în celelalte or
mân şi Frontul de Eliberare soluţie politică negociată, pe ganizaţii Internaţionale. Meniuri cosm ice ^
Naţională, va servi, cu certi De asemenea, ea apreciază baza respectării dreptului le Cercetările pentru alcă- \
tudine, interesele generale şi întru totul sprijinul şi solida gitim al acestor popoare de Cele două părţi şi-au expri tuirea unor meniuri cit
'unitatea forţelor antiimperia- ritatea activă şi exemplară a-şi hotărî singure viitorul, mat sincera lor satisfacţie fa mai consistente pentru
liste din întreaga lume. manifestată de România faţă ţă de desfăşurarea vizitei efec cosmonauţi şi care să o- ţ
de lupta justă a tinerelor sta fără amestec din afară. Reali tuate în Algeria de secretarul
Scoţînd în evidenţă utilita zarea acestui obiectiv recla cupe un volum cit mai mic \
tea contactelor şi a întîlniri- te independente pentru a apă mă în mod necesar retragerea general al Partidului Comu au dus la rezultate inte- i
lor dintre factorii responsabili ra şi consolida independenţa rapidă, totală şi necondiţiona- nist Român, preşedintele Con resante. O întreprindere »
pentru dezvoltarea relaţiilor şi suveranitatea lor naţională, tăfr a forţelor Statelor Unite şi siliului de Stat al Republicii vest-germană a realizat \
bilaterale, cele două părţi pentru edificarea .unei econo ale aliaţilor lor din întreaga Socialiste România, Nicolae una din ideile mult vehi- 1
şi-au exprimat dorinţa de a. mii independente şi culturi regiune, încetarea tuturor ac Ceauşescu, si pentru rezulta culate în romanele ştiinţi- /
continua şi lărgi schimburile naţionale, pentru lichidarea telor de război contra Repu tele convorbirilor. Ele apre ^ fico-fantastice — producţia 1
de vizite la diferite niveluri subdezvoltării şi a rămăşiţelor blicii Democrate Vietnam şi ciază că această vizită ş’. con în serie a unor alimente l
în vederea întăririi legăturilor exploatării coloniale. încetarea politici, de „vietna- vorbirile româno-algeriene, ca sintetice sub formă de /
de prietenie şi cooperare în Cele două părţi şi-au afir re au avut loc la Alger, con praf. „Primul cosmic", al- ]
tre Partidul Comunist Român mat satisfacţia faţă de evolu mizare" care urmăreşte pre stituie un pas foarte impor cat uit din aminoacizi, hi- )
şi Frontul de Eliberare Naţio ţia favorabilă a situaţiei din lungirea războiului de agre tant pe calea consolidării ra draţi de carbon, vitami- 4
nală şi între organizaţiile de Europa, îndreptată spre sta siune. porturilor de prietenie şi co ne şi săruri minerale, poa- }
masă ale celor două ţări. tornicirea securităţii şi pro Ele sprijină propunerile în laborare dintre cele două FRANŢA. — A rluala crizA francezA arc desigur rădăcini de ordin economic, dar nu este n u \ te fi lesne dizolvat în apă )
Procedînd la o trecere în movarea colaborării pe conti 7 puncte ale Guvernului Re ţări, precum şi o nouă contri mai atit. Fa afectează toate nivelurile sociale. Şom ajul este în creştere, inflaţia bate la uşă, n e şi consumat sub formă de ^
revistă a principalelor eveni nent. In acest fel, ele au luat voluţionar Provizoriu al Re buţie a Republicii Socialiste m ulţum irile de tot felul influenţează procesul producţiei, an trcn în d in mod Inevitabil lupta in supe, de sucuri cu gust de l
contradicţiile. N um ărul şom erilor
francezi se ridică la 521 000, cifra oficială a
tre clase, ascuţind
mente în desfăşurare pe are notă cu satisfacţie de încheie publicii Vietnamului de Sud, România şi a Republicii Alge celor fără de lucru prin concediere, în care însă nu sînt trecuţi cei ce solicită posturi, fiind fructe ctc. Producătorul a- J
na internaţională şi analizind rea tratatelor dintre Uniunea propunerile Guvernului Regal riene Democratice şi Popu p roaspăt absolvenţi de şcoli medii, tehnice sau facultăţi. La P aris sau in alte oraşe franceze, in firmă că noua mîncare sin- \
fenomene majore şi dezvolta Republicilor Sovietice Socia de Unitate Naţională al Cam- lare la întărirea cooperării in contre industriale au loc tot mai m ulte dem onstraţii prin care se cer m ăsu ri urgente pentru asig u tetică este foarte gustoasă i
de trai şi
crearea de
condiţii
rarea locurilor de m uncă, reg lem en tarea anilor de pensionare,
rea lor, cele două părţi an liste şi Republica Federală a bodgiej şi cele ale Frontului ternaţionale şi a păcii mon m uncă satisfăcătoare. şi uşor de resorbit de or- }
subliniat convingerea lor că Germaniei şi dintre Republica Patriotic din Laos care consti diale. tru o nouă lege a pensionărilor. ganism. )
In fotografic: D em onstraţie împotriva şom ajului, pentru asig u rarea locurilor de m uncă, p en
tendinţa dominantă a epocii Populară Polonă ş Republica tuie o bază reală şi construc Secretarul general al Parti
actuale o constituie consoli Federală a Germaniei. Ele tivă pentru găsirea unei solu dului Comunist Român, pre
darea şi influenţa crescîndă a consideră că instaurarea secu ţii politice juste a probleme şedintele Consiliului de Stat,
forţelor păcii, democraţiei şi rităţii şi cooperării în Europa lor Indochinei. N.colae Ceauşescu, tovarăşa
progresului social. Evoluţia trebuie să fie astfel concepută Ele sprijină propunerile în 8 Elena Ceauşescu, ca şi perso
pozitivă survenită în raportul îneît să contribuie la destin puncle ale guvernului Republi nalităţile oficiale care i-au în însotit de Mahmoud El A- obiecte din ceramică, ţesă
de forţe pe plan mondial li dere şi cooperare în celelalte cii Populare Democrate Coree soţit au exprimat cele mai sin Cadrai ■ Cadrai roussy, adjunct al ministru turi şi diverse alle exponate.
mitează tot mai mult spaţiul regiuni ale lumii, printr-un ne în vederea unificării paşnice cere mulţumiri preşedintelui lui de externe şi de alte
de acţiune al forţelor retro a Coreei. Cele două părţi, exa- Consiliului Revoluţiei, pre SAIGON. — Comandamen
grade ale imperialismului, co proces care să urmărească ga minînd evenimentele grave şedintele Consiliului de Mi TIRANA Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la crea persoane ot ici ale egiplcn?, tul american din Vietnamul
lonialismului şi neocolonialis- rantarea libertăţii popoarelor, care au afectat recent Asia niştri al Republicii Algeriene rea U.T.C., ambasadorul României la Tirana, Ion Stoian, a precizează MEN. de sud a anunţat, la 15 mar
mutui. Ea favorizează afirma a dreptăţii şi progresului. de suci, consideră că diferen organizat o conferinţă de presă, la care au participat repre tie, retragerea a 5 700 de mi
rea tot mai hotărîtă a voinţei Partea română apreciază in dele cu care sînL confruntate Democratice şi Populare. Hou zentanţi al presei centrale, Agenţiei Telegrafice Albaneze SOFIA. — Prin decret al litari din cadrul celor două
popoarelor de a-şi afirma in mod deosebit interesul mani ţările regiunii trebuie să fie ari Boumediene, guvernului (ATA) şi Radioleleviziunii din R.P. Albania. Consiliului de Stat al R.P. brigăzi terestre de luptă ca
dependenţa şi suveranitatea, festat de Algeria care, în vir rezolvate pe baza strictei res algerian, autorităţilor şi locui re se află încă în Vietnam
contribuind astfel la destinde tutea poziţiei sale geografice, torilor capitalei şi din regiuni Ambasadorul român a vorbit d?spre viaţa şi activilalea Bulgaria s-a holărît ca a — informează, din Saigon, a
rea internaţională şi stabili este interesată în evoluţia si pectări a principiilor funda le vizitate, pentru primirea tineretului român, despre drumul parcurs de U.T.C., precum treia sesiune a Adunării genţia UniLed Press Interna
mentale ale dreptului şi mo
şi despre lupta ocestuia pentru construirea societăţii socia
rea unei păci trainice. tuaţiei din Europa. ralei internaţionale, integrităţii călduroasă şi prietenească, liste multilateral dezvoltate în România. Populare a R.P. Bulgaria să ţional.
Totodată, ţinînd seama de Partea algeriană apreciază teritoriale, neamestecului în pentru ospitalitatea ce le-a aibă loc la 26 aprilie a.c.,
fost rezervată.
raptul că în lumea de astăzi concepţia României conform treburile interne ale statelor BRASILIA — Brazilia a !
persistă probleme grave, fo căreia securitatea europeană şi nerecurgerii la folosirea Secretarul general al Parti informează agenţia BTA. procedat la a doua devalo
care de încordare şi conflict, ca şi securitatea internaţiona forţei. dului Comunist Român, pre
cele două părţi sînt ferm ho- lă reclamă depăşirea actualei şedintele Consiliului de Stat MOSCOVA. — După cum tele Pakistanului, Zulfikar NEUCHATEL. — La Cen rizare a cruzeiro-ului din a
tărîte să lupte, împreună cu divizări a continentului în Cele două părţi salută evo al Republicii Socialiste Româ transmite agenţia TASS, U Aii Bhulto, anunţă agenţia trul şcolar secundar din cest an, stabilind pentru
celelalte forţe ale progresului, blocuri opuse şi crearea unui luţia progresistă care se ma nia, Nicolae Ceauşescu, a in niunea Sovietică şi S.U.A. TASS. Neuchatel (Elveţia) a fost moneda sa naţionala un curs
pentru a se ajunge la soluţii sistem de angajamente ferme nifestă în America Latină. Ele vitat pe preşedintele Consi au convenit că preşedintele In aceeaşi zi, la Kremlin
conforme cu interesele drep din partea tuturor statelor, exprimă sprijinul lor fată de liului Revoluţiei, preşedintele Nixon va sosi în vizită ofi au început convorbirile în deschisă o expoziţie româ de 5,81 cruzeiro per dolar la
tăţii, păcii şi securităţii po precum şi măsuri concrete ca ţările acestei regiuni care lup Consiliului de Miniştri al Re cială la Moscova la 22 mai tre premierul sovietic A- nească. Sînt prezentate fo cumpărare şi de 5,845 cru
poarelor. re să ofere fiecărei naţiuni tă pentru salvgardarea inde publicii Algeriene Democra 1972. lexei Kosîghin şi preşedin tografii, colecţii de timbre, zeiro per dolar la vînzare.
Cele două părţi au relevat garanţia deplină a dezvoltării pendenţei lor naţionale şi a tice şi Populare, Houari Boume tele Bhutto.
cu satisfacţie că politica ex sale paşnice, într-un climat sigurarea unui viitor de pace, diene, să efecLueze o vizită o PEKIN. — La Pekin a fost
ternă a celor două ţări se ba de destindere, înţelegere şl progres şi prosperitate pentru ficială In România. Invitaţia semnat acordul privind CAIRO. — Agenţia MEN
zează pe principiile unanim cooperare. popoarele lor, mai ales prin <l fost acceptată cu plăcere, schimburile de mărfuri şi anunţă că Mahmud Riad. HAGA. — Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor
recunoscute ale dreptului in Partea română se pronunţă exercitarea neîngrădită a su data vizitei urmînd a fi stabi plăţile pe 1972 între Republi consilier prezidenţial, va externe al Româniet, care la Invitaţia Ministerului Afacerilor
ternaţional. Ele au reafirmat în favoarea eforturilor ţărilor veranităţii asupra resurselor lită ulterior pe cale diploma ca Populară Chineză şi Re pleca luni spre Pekin pentru Externe ai Olandei, se află în vizită la Haga, a fost primit la
convingerea lor că pentru a riverane Mării Mediterane în lor naturale. tică. publica Populară Polonă. a face o vizită de o săptă- 16 martie de către dr. W. K. Norbert Schmelzer, ministrul
olandez al afacerilor externe. Cu acest prilej, a avut loc un
NICOLAE CEAUŞESCU _ HOUARI BOUMEDIENE MOSCOVA. — La 16 mar mînă în China. în calitate schimb de păreri privind evoluţia relaţiilor româno-olandeze
secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului Revoluţiei, tie a sosit la Moscova, în de trimis special al preşedin şi în legătură cu unele probleme internaţionale de interes
preşedintele Consiliului de Stat preşedintele Consiliului de Miniştri tr-o vizită oficială, preşedin telui Anwar Sadat. El va fi comun.
al Republicii Socialiste România al Republicii Algeriene Democratice şi Populare
Redacţia $1 administraţia ziarului i Deva, str. D. Petru Groza nr 35. Telefoane nr. 1 23 17 si 1 15 88. — Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.