Page 61 - Drumul_socialismului_1972_03

Proletari din toate fările, unifl-vă!
CUI DICEKIII Df H Ă SI LUPTĂ

Ă OUCĂNIZĂTILIRIVUIUIIOMI DL IIIĂILRLT,

IE FLAMURĂ DE PURPURĂ Ă PARTIDULUI

Sărbătorim în aceste zile lă şi în mişcarea revoluţiona­
împlinirea a 50 de ani de la VIOREL FAUR ră şi democratică de tineret
crearea de către Partidul Co­ prim.secretar al din România, generlnd profun­
munist Român a organizaţiei Comitetului judeţean de transformări în structura
revoluţionare a tineretului, or­ Hunedoara al U.T.C. organizatorică şi conţinutul
ganizaţie care avea să cuprin­ activităţii sale, dar mai ales-
dă, să mobilizeze şi să antre­ în orientarea ei politică, în a­
ORGAN Ăl COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.G.R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN neze la luptă consecventă în­ Glorioasa aniversare prileju­ tragerea unei părţi tot mai
mari a tineretului de partea
treaga masă de tineri din in­
dustrie, agricultură, din insti­ ieşte o retrospectivă a drumu­ mişcării comuniste. O aseme­
tuţiile de învăţămînt, ştiinţă lui semicentenar străbătut de nea organizaţie avea să fie
şi cultură la înfăptuirea pe pă- organizaţia noastră, sub fla­ şi aceea a tineretului, care să
mîntul nostru scump a unor mura biruitoare a partidului, cuprindă în rîndurile sale ma­
ANUL XXIV. Nr. 5 347 SIMBATA 18 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI ţeluri seculare de adîncă sem­ drum glorios şl presărat cu sele de tineri de la oraşe şi
nificaţie şl nobleţe pentru pa­ Jertfe. Istoria ei de cinci de­ sate, pe toţi fiii credincioşi ai
tria şi poporul român. cenii, bogată în fapte poporului.
cu majore semnificaţii, este Şi aceasta a apărut, aşa cum
strîns legată de istoria Parti­ a dorit-o partidul, în luna
dului Comunist Român, este
VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE parte Integrantă a luptei cla­ martie 1922, în cadrul Confe­
a tineretului
rinţei generale
a întregului
sei muncitoare,
socialist, care a avut loc în
popor pentru triumful, pe stră­
bunul pămlnt românesc, al I­ zilele de 19-20 martie. Confe­
rinţa a hotărît unificarea or­
STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA dealurilor socialismului şi co­ sub numele de Mişcarea Ti­
ganizaţiilor de tineret din ţaTă
munismului.
Pagini de ziare, documente
de arhivă şi manifeste îngăl­ neretului Socialist, care se
menţine plnă In 1923, cînd se
benite de vreme, amintiri se­
ÎN REPUBLICA AFRICA CENTRALĂ dimentate în memoria militan­ schimbă în Uniunea Tineretu­
lui Socialist. Din 1924, după
ţilor care au participat nemij­
locit la evenimente şi la lupta afilierea la Internaţionala co­
munistă a tineretului, organi­
revoluţionară ne vorbesc zaţia revoluţionară a tinere­
nouă, tinerei generaţii de azi,
Convorbiri oficiale între Dineu oficial despre prezenţa uteclştilor In tului nostru poartă denumirea
de Uniunea Tineretului Co­
toate bătăliile de clasă inspi­ munist din România.
Vineri seara, preşedintele merţului exterior, Cornelln rate şi conduse de partid.
preşedintele Nicolae Ceauşescu Consiliului de Stat, Nicolae Mănescu, ministrul afacerilor Urmînd neabătut partidul, oe le avea, clrmuitorii de n-
Pentru scopurile şi telurile
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena externe, Bujor Almăşan, mi­ forţa generatoare de energie
Ceauşescu au oferit, în sala nistrul minelor,1 petrolului şi şi acţiune, exemplul de nobi­ tunci ai României — elemen­
tele reacţionare şi exploata­
lă şl înflăcărată abnegaţie în
şi preşedintele de recepţii a Hotelului Sa- geologiei, Gheorghe Popescu, slujba Intereselor supreme ale toare — au interzis activita­
ambasadorul României în Re­
fari din Bangui, un dineu în
onoarea preşedintelui Jean publica Africa Centrală, şt poporului, uteciştii — băieţi tea organizaţiei de tineret, din
care cauză aceasta a trebuit
şl fete care din fragedă vîrstă
Jean Bedel Bokassa Bedel Bokassa şi a d-nei celelalte persoane oficiale au îmbrăţişat Ideile revoluţiei să-şi organizeze munca şi lup­
române care îl însoţesc pe
Chaterine Bokassa.
ilegalitate,
ta lntr-o
adîncă
Au participat Ange Patasse preşedintele Consiliului de — au înfruntat cu demnitate timp de 20 de ani.
Vineri dimineaţa, la sediul trafricană, au participat : Ange şi Auguste M'Bongo, miniştri Stat. şi cura], alături de fraţii şi
Dar şi atunci ea a acţionat
palatului prezidenţial din Patasse, ministru de stat la de stat la preşedinţia republi­ Au participat, de asemenea, părinţii lor comunişti, condi­ cu toată vigoarea şi spiritul
ţiile grele ale ilegalităţii, te­
Bangui, an început convorbi­ preşedinţia republicii, Joseph cii, Joseph Potolot, ministrul şefii misiunilor diplomatice de abnegaţie pentru înfăptui­
rile oficiale între preşedintele Potolot, ministrul afacerilor afacerilor externe, Christian acreditaţi la Bangui. roarea, lagăre şl închisori. rea programului partidului.
Consiliului de Stat al Repu­ externe, Christian Sombodey, Sombodey, ministrul apelor, Dineul s-a desfăşurat într-o Era în martie 1922. Cu un Numeroşi tineri şi-au înscris
blicii Socialiste România, ministrul apelor, pădurilor şi pădurilor şi minelor, Francois atmosferă cordială, priete­ an In urmă, aşa cum nu poa­ numele la loc de mare cinste
Nicolae Ceauşescu, şi pre­ minelor, Francois Gon, minis­ Gon, ministrul industriei şi co­ nească. te fi oprit soarele să răsară, în luptele de la Lupeni 1929,
şedintele Republicii Africa trul industriei şi comerţului, merţului, Fidele Bakry, mi­ Preşedintele Nicolae Ceauşescu In acea memorabilă zi de Griviţa şi Valea Prahovei
Centrală, general de armată Fidele Bakry, ministrul planu­ nistrul planului şi cooperării şi preşedintele Jean Bedel 8 Mal 1921, a luat fiinţă Par­ 1933, în marile bătălii de cla­
tidul Comunist Român, deta­
Jean Bedel Bokassa. lui, cooperării internaţionale internaţionale, şi alţi membri Bokassa au rostit toasturi. şamentul de avangardă al cla­ să din perioada care a urmat,
La convorbiri au participat, şi statisticii, Albert Sato, am­ sei muncitoare, conducătorul cînd ţara era ameninţată de
din partea română: Ion Păţan, basadorul Republicii Africa ai guvernului, Elisabeth Do- iubit al poporului, forţa inspi­ fascizare şi de atragerea ei
vicepreşedinte al Consiliului Centrală în Republica Socia­ mitien, vicepreşedinte al Alte ratoare şi organizatoare a tu­ într-un război pustiitor. In
de Miniştri şi ministru al co­ listă România, Emmanuel M.E.SA.N., precum şi secre­ relatări turor victoriilor noastre din rîndul şi alături de numeroşi
merţului exterior, Corneliu Bongpassi, secretar de stat, tarii generali ai preşedinţiei şi trecut, prezent şi viitor. tineri utecişti care au fost
Mănescu, ministrul afacerilor director al protocolului pre­ Ministerului Afacerilor Ex­ In pagina Făurirea partidului de tip prezenţi, cu tot ce au avut ei
externe, Bujor Almăşan, mi­ şedinţiei republicii. terne, preşedintele Curţii Su­ a IV-a nou, comunist, a marcat în a-
nistrul minelor, petrolului şi Intr-o atmosferă caldă, cor­ preme, ofiţeri superiori, vechi celaşl timp a cotitură radica­ (Continuare In paa. a 2-a)
geologiei, Gheorghe Popescu, dială au fost abordate proble­ combatanţi ai luptei de elibe­
ambasadorul României în Re­ me ale relaţiilor româno-cen- rare, conducători al organiza­
publica Africa Centrală, Şte­ trafrlcane, exprimîndu-se do­ ţiilor de masă şi obşteşti cen-
trafricane.
fan Andrei, Constantin Mitea, rinţa reciprocă de a le dez­
volta în continuare, In folo­ Au fost prezenţi Ion Păţan,
Gheorghe Oprea, consilieri al sul celor două popoare, al vicepreşedinte al ConsiHului P R O I E C T
preşedintelui. Din partea cen- cauzei colaborării şi păcii. de Miniştri şl ministru al co­ Comitetul Executiv al Co­ saţi, tuturor oamenilor mun­ LEGE
mitetului Central a! Partidu­ cii sâ-şl aducâ contribuţia la
lui Comunist Român a hotâ- definitivarea acestei legi.
rît in şedinţa din 7 martie Propunerile, sugestiile şi
1972 ca proiectul Legii cu observaţiile in legâturâ cu
Mai multă fontă in unitatea de timp privire la activitatea de co­ proiectul de lege vor fi îna­
intate Ministerului Comerţu­
merţ interior
sâ fie supus
dezbaterii publice, pentru a lui Interior, precum şi presei cu privire la activitatea de comerţ interior
Dintotdeauna furnaliştii Uzi­ nalului prin care se asigură reducerea consumului specific da posibilitatea celor intere­ centrale şi locale.
nei „Victoria** din Călan au o funcţionare constantă. Mais­ de cocs. Care ar fi argumen­ pentru îndeplinirea sarcinilor facă mărfurile direct către ART. 11. — In vederea creş­
ştiut să-şi îndeplinească cu trul de schimb Munteanu Io- tele faptice cele mai convin­ de plan, extinderea formelor populaţie, prin unităţile co­ terii continue a eficientei eco­
demnitate angajamentele lua­ naşcu sublinia că prin folo­ gătoare? moderne de comerţ, îmbunătă­ merciale, amplasate în mod nomice, conducerile organiza­
te în întrecerea socialistă, cu sirea mai bună a utilajelor — In perioada la care ne Dezvoltarea în ritm susţinut măsuri pentru păstrarea şl ţirea continuă a servirii popu*- judicios pe teritoriul oraşelor ţiilor comerciale au obligaţi*
demnitatea acelor oameni — indicii de utilizare plani­ referim, de la începutul anu­ a forţelor de producţie, per­ gospodărirea judicioasă a fon­ laţiei. şl sat^or, In raport cu nevoi­ de a lua toate măsurile pen­
care cunosc bine meseria şi ficaţi pentru perioada care lui şi pînă azi, colectivul sec­ fecţionarea organizării şi con­ dului de mărfuri, organizarea Conducerea întregii activităţi le de aprovizionare ale popu­ tru reducerea sistematică a
valoarea faptelor de muncă. a trecut de la începutul anu­ ţiei noastre a îmbunătăţit in­ ducerii activităţi economice, a şi repartizarea raţională pe comerciale se realizează pe laţiei. cheltuielilor de circulaţie, fo­
Şi în acest an oamenii de la lui fiind depăşiţi cu 1,20 la dicii de utilizare a volumului tuturor relaţiilor sociale au a­ teritoriu a reţelei comerciale, baza principiului centralismu­ ART. 9. — Pentru înfăptui­ losirea intensivă a bazei teh-
furnalele din Călan, prin sută — furnaliştii din schim­ util cu 1,17 la sută. Aceasta sigurat creşterea continuă a modernizarea continuă a pro­ lui democratic, prin îmbinarea rea. politicii partidului de ri­ nico-materiale, introducerea
realizările obţinute, se numă­ bul său au produs peste sar­ înseamnă foarte clar că ace­ producţiei de bunuri materiale cesului de vînzare a mărfuri­ armonioasă a desfăşurării ac­ dicare neîncetată a nivelului tehnicii noi, mecanizarea lu­
ră printre colectivele de mun­ cinile de plan la zi 180 de leaşi agregate au produs mai şi, pe această bază, ridicarea lor, sporirea eficienţei eco­ tivităţii pe bază de plan, cu de trai al oamenilor muncii, crărilor de manipulare şi
că fruntaşe din judeţul nos­ tone de fontă. multă fontă în unitatea de sistematică şi multilaterală a nomice a întregii activitătl. acordarea de largi atribuţii ş. unităţile comerciale socialiste transport ale mărfurilor, prin
tru, puternic angajate în am­ Reluînd ideea preocupărilor timp. Altfel spus, am reali­ nivelului de trai al întregu­ Ridicarea activităţi comer­ competenţe organelor locale vînd produsele importante folosirea cît mai largă a con-
pla acţiune de finalizare e­ întregului colectiv pentru fo­ zat peste prevederile planului lui popor, ţelul suprem al po­ ciale pe o treaptă superioară, ale administraţiei de stal şi pentru consumul populaţiei la tainerizării şi paletizării, creş­
xemplară a sarcinilor izvo- losirea utilajelor cu eficienţă mai mult de 490 tone de fon­ liticii partidului şi statului. In îndeplinirea In bune condiţii organizaţiilor comerciale. preţuri unice cu amănuntul. terea vitezei fondurilor circu­
rîte din lucrările primei Con­ sporită, tovarăşul Nicolae tă. Aş vrea să remarc că toată ultimii ani a sporit simţitor a sarcinilor importante ce re­ ART. 5. — In Republica So­ La desfacerea produselor lante, folosirea raţională a for­
ferinţe pe ţară a cadrelor Pilly, şeful secţiei furnale, fonta realizată peste plan s-a fondul de mărfuri destinat a- vin acestui sector In etapa cialistă România aproviziona­ prin alimentaţia publică se a­ ţei de muncă, precum şi ori­
de conducere din întreprin­ mai sublinia atenţia care se fabricat cu cocs economisit. provizionăril populaţiei, con­ rea populaţiei se realizează plică preţul cu amănuntul, ca­ ce alte măsuri menite să con­
deri, centrale industriale şi de acordă respectării procesului De la începutul anului noi comitent cu creşterea calităţi actuală Impun preocuparea prin : re cuprinde, pe lingă preţul tribuie la realizarea acestor
construcţii. tehnologic pentru eliminarea am realizat o economie de bunurilor de consum şi diver­ deosebită pentru perfecţiona­ a) organizaţii comerciale de materiilor prime, cheltuielile obiective.
Principalele căi spre care staţionărilor, orice deficienţă, 580 tone de cocs. sificarea sortimentelor, asigu- rea continuă a pregătirii po- stat specializate ; d/e aprovizionare, preparare,
acţionează cu consecvenţă şi orice abatere putînd influenţa Rezultatele deosebite obţi­ rîndu-se astfel satisfacerea In Jitic3 şi profesionale a lucră­ b) unităţi comerciale pro­ de comercializare, precum si ART. 12. — Pentru satisfa­
pricepere furnaliştii din Că­ negativ indicii de utilizare a nute pînă în prezent de fur­ condiţii tot mai bune a cerin­ torilor din comerţ. Personalul prii ale centralelor şi între­ beneficiul şi impozitul legal, cerea în condiţii din ce în ce
lan pentru a îndeplini exem­ furnalelor. In aceeaşi arie a naliştii din Călan primesc o ţelor oamenilor muncii. din comerţ poartă întreaga prinderilor de stat industria­ stabilit pe baza Legii cu pri­ mai bune a cerinţelor actuale
plar prevederile de plan la preocupărilor se înscrie şi valoare în plus dacă le com­ răspundere în faţa societăţii le sau agricole ; şi de perspectivă ale cumpă­
toţi indicatorii sînt utilizarea creşterea temperaturii aeru­ parăm cu angajamentele anu­ In vederea desfăşurării u­ pentru modul In care admi­ c) unităţi comerciale ale coo­ vire la regimul preţurilor şl rătorilor, baza tehnico-materi-
mai deplină a capacităţilor de lui insuflat, cale eficientă ale. In perioada care s-a nei activităţi comerciale mo­ nistrează şi valorifică bunu­ peraţiei de consum, ale coope­ tarifelor. se ală a comerţului se dezvoltă
La unele produse care
producţie şi reducerea consu­ pentru micşorarea consumu­ scurs dc la începutul anului, derne şi eficiente, la nivelul rile ce l-au fost încredinţate. raţiei meşteşugăreşti, precum vînd prin unităţile comerţu­ în mod coordonat, în concor­
murilor specifice, îndeosebi a lui specific de cocs. furnaliştii au realizat aproape exigenţelor actuale, comerţul Totodată, lucrătorii din comerţ şi unităţi ale cooperativelor lui socialist din mediul rural, danţă cu prevederile planului
cocsului. In acest scop. o a­ — Am înţeles, tovarăşe jumătate din angajamentele trebuie să folosească pe sca­ agricole de producţie şi ale de stat. In cadrul lucrărilor
tenţie deosebită se acordă res­ Pilly. că aceste preocupări se luate în întrecerea socialistă ră largă metode ştiinţifice de trebuie să dea permanent do­ la preturile cu amănuntul se de sistematizare a localităţilor,
pectării, dozării şarjelor şi finalizează atît în creşterea pe anul 1972. investigare a cererii de măr­ vadă de solicitudine faţă de asociaţiilor lntercooperatiste ; aplică un adaos fix stabilit precum şi la elaborarea pro­
graficului de încărcare a fur­ producţiei de fontă, cît şi în M1RCEA NEAGU furi, să exercite un rol activ cumpărători, probitate profe­ d) membrii cooperativelor potrivit legii, pentru acoperi­ iectelor de locuinţe se voi
asupra producţiei, în vederea sională, respect faţă de func­ agricole de producţie, produ­ rea cheltuielilor suplimentare stabili, în mod obligatoriu,
adaptării operative a aceste­ ţia socială ce o îndeplinesc. cătorii agricoli individuali şi de comercializare şi transport. necesarul de dotări comerciale
meşteşugarii care desfac pro­
Produsele desfăcute popu­
Lucră ri prioritare în agricultură: ia la nevoile de aproviziona­ Cinstea, corectitudinea şi dem­ dusele proprii ; laţiei de către cooperativele şi de servicii, amplasarea lor
re ale populaţiei de la oraşe
nitatea trebuie să definească
şi etapele de realizare, ast­
şi sate şi să stimuleze inte­ profilul moral al lucrătorilor e) persoane fizice autoriza­ agricole de producţie, şi de fel îneît toate aceste unităţi
resul cumpărătorilor pentru din comerţul socialist. te, în anumite condiţii stabili­ membrii acestora, de pro­ să fie date In folosinţă în *-
te do lege, să desfăşoare ac­
individu­
agricoli
ducătorii
In scopul îmbunătăţirii în­
I n s ă m Tn ţ a r e a s f e c l e i s i produsele fabricate de indus­ tregii activităţi de comerţ in­ tivitate de comerţ. ali, de meşteşugarii care celaşi timp cu locuinţele.
tria noastră de bu^nuri de
ART. 13. — O însemnată
consum. terior, ART. 6. — Activitatea de desfac produsele proprii, cît parte din avutul obştesc este
Organele şi organizaţiile Marea Adunare Naţională comerţ interior cuprinde: şi de persoane fizice autorizîi- încredinţată personalului din
a) cumpărarea şi desfacerea
te să desfăşoare activitate de
PLANTATUL C A R T O F ILO R comerciale au datoria să ia adoptă prezenta lege: mărfurilor destinate direct a­ comerţ se vînd la preţuri de comerţ. Acesta are obligaţia
de o deosebită răspundere de
Capitolul I provizionării populaţiei, inclu­ învoială. In toate cazurile în a gospodări cu grijă mărfuri­
siv prin alimentaţia publică;
care, potrivit dispoziţiilor le­
Pe ogoare, din multitudinea pentru asigurarea din timp a că a producţiei? Inlrebarca îi DISPOZIŢII GENERALE b) cumpărarea şi desfacerea gale, se stabilesc preţuri ma­ le, celelalte mijloace materia­
acţiunilor care reclamă acut seminţelor, fapt demonstrat şi vizează în egala măsură şi pe mărfurilor către organizaţiile ximale, de mercurial, preţuri­ le, precum şi mijloacele bă­
urgenţă, la loc de frunte se de nepreluarea operativă a preşedinţii consiliilor popu­ ART. 1. — In Republica So­ puterea d® cumpărare a oa­ economice sau bugetare; le de învoială se vor practica neşti pe care le are în pri­
situează lnsămlnţarea sfeclei acestora de la bazele de re­ lare comunale, care sînt di­ cialistă România scopul acti­ menilor muncii. c) desfacerea bunurilor în în limita acestora. mire, de a vegnea neîntrerupt
de zahăr şi a sfeclei furajere. cepţie. rect interesaţi ca în fiecare vităţii de comerţ interi­ ART. 2. — Unităţile socia­ consignaţie ; ART. 10. — Organizaţiile la apărarea integrităţii pro­
Apreciind că sînt create con­ Nu mai puţin importantă localitate să fie valorificat in­ or il constituie aproviziona­ liste producătoare de bunuri d) intermedierea de vînzări- comerciale răspund faţă de prietăţii socialiste.
diţii favorabile Insâmînţării, este şi acţiunea de plantare tegral potenţialul economic al rea populaţiei cu mărfuri de de consum sînt obligate să ţi­ cumpărări. .cumpărători, potrivit legii, de Lucrătorii din comerţ au
la C.A.P. din Deva s-au culti­ a cartofilor. In cooperativele C.A.P. bună calitate şi servirea e­ nă seama permanent de cerin­ ART. 7. — In vederea reali­ calitatea mărfurilor vîndute. datoria să se preocupe per­
vat cu sfeclă de zahăr 20 de agricole unde soarta recoltei Terminarea grabnică a in- xemplară a cumpărătorilor. ţele consumatorilor, să spo­ zării unei legături organizate Personalul din comerţ are manent de perfecţionarea pre­
hectare din cele 55 planifica­ se priveşte cu răspunderea sămînţării sfeclei şi a planta­ Organizaţiilor comerciale de rească volumul producţiei, să datoria să sporească exigenţa gătirii profesional®, de ridica­
te. întreaga suprafaţă de te­ cuvenită, efectuarea lucrării tului cartofilor constituie ac­ stat şi cooperatiste le revine lărg3ască continuu gama pro­ între producţie şi consum, co­ la primirea mărfurilor, astfel rea nivelului lor politic şi a
ren fiind pregătită grădinăreş- respective a demarat în ritm ţiunea care trebuie să polari­ sarcina ca, potrivit planului de duselor şi să se preocupe in merţul socialist se desfăşoară îneît să se evite pătrunderea conştiinţei cetăţeneşti ; ei tre­
te, există reale posibilităţi ca alert. Se detaşează ca exem­ zeze întreaga atenţie a facto­ dezvoltare a economiei naţio­ mod constant de îmbunătăţi­ prin : buie să dea dovadă de o dis­
în 2-3 zile bune de lucru în plu pozitiv cooperativa agrico­ rilor răspunzători de soarta nale, să asigure aproviziona­ rea calităţi mărfurilor desti­ — comerţul cu ridicata în reţeaua comercială a măr­ ciplină exemplară la locul de
cîmp să fie încheiată această lă din Lăpuşnic, unde s-au producţiei agricole, numai ast­ rea cu sortimente de mărfuri nate desfacerii către popu­ — comerţul cu amănuntul. furilor cu deficienţe calitati­ muncă.
lucrare. Exemplul unităţii a- plantat cartofi pe o suprafa­ fel fiind posibil ca de pe fie­ Comerţul cu ridicata are ve.
minlite trebuie urmat şi de ţă de 7 hectare. Acum este care hectar cultivat să se ob­ cît mal variate, în funcţie de laţie. sarcina să aprovizioneze rit­ Acţiunea pentru asigurarea In întreaga sa activitate,
către celelalte cooperative a­ perioada de vîrf cînd toate ţină producţii cît mai mari. sezon şi specificul local, In ART. 3. — Perfecţionarea mic reţeaua comerţului cu calităţii mărfurilor trebuie să personalul din comerţ, care
cantităţi sporite, In raport cn
gricole din judeţ, orice tără­ forţele trebuie concentrate In continuă a relaţiilor directe amănuntul cu sortimente co­ înceapă din momentul încheie­ prin natura muncii sale vine
gănare a semănatului soldîn- încheierea în timpul cel mai dintre organizaţiile comercia­ merciale complete, în care rii contractelor de către or­ zilnic în contact cu un mare
du-se cu pierderi apreciabile scurt posibil a plantării car­ le şi uinităţile producătoare scop încheie contracte cu în­ ganizaţi.le comerciale cu cele număr de cetăţeni, trebuie să
din recoltă. Specialiştii trebuie tofilor. Se constată însă că In este o sarcină permanentă, a- treprinderile producătoare, or­ producătoare şl să se desfă­ manifeste o comportare civili­
să aibă în vedere că sfecla numeroase cooperative agri­ tît a comerţului, cît şi a in­ ganizează recepţia cantitativă şoare pe parcursul întregului zată, demnă, izvorîtă din res­
rezistă şi la temperaturi mai cole nu sînt soluţionate pro­ dustriei. In cadrul unei strîn- şi calitativă, constituie rezer­ proces de producţie, recepţio- pectul fată de oamenii mun­
scăzute, iar căderea precipita­ bleme elementare de care de­ se colaborări, organizaţiile co­ vele de mărfuri pe perioade nare şl vînzare, sarcina consi- cii, făuritorii bunurilor mate­
ţiilor care ar găsi sămînţa în­ pinde finalizarea cu rapiditate merciale şi unităţile producă­ limitate, potrivit planului de derîndu-se îndeplinită numai riale şi spirituale, să aplice
corporată în sol va influenţa a lucrării. In primul rînd este toare trebuie să realizeze o stat şi asigură depozitarea sl după ce s-a verificat compor­ cu fermitate In viată princi­
favorabil răsărirea corespunză­ vorba despre faptul că pe su­ temeinică cunoaştere a nevoi­ conservarea lor în bune con­ tarea produsului la cumpără­ piile eticii şi echităţii socia­
toare a plantelor. In legătură prafeţe apreciabile nu s-a ter­ lor de consum, să ia măsuri diţii. tor. liste.
cu cultivarea sfeclei de zahăr minat încă transportul şi îm- de adaptare operativă a pro­ Comerţul cu ridicata se e­ Capitolul II
este important de reţinut că prăştierea îngrăşămintelor or­ ducţiei pentru a veni în în- xercită prin organizaţii co­
se impune, îndeosebi în cazul ganice, ceea ce nu permite tîmpinarea cererii de mărfuri, merciale specializate ale co­ REGULI PRIVIND APROVIZIONAREA Şl SERVIREA
cooperativelor agricole care pregătirea palului germinativ să orienteze preferinţele con­ merţului de stat. De aseme­ ^ POPULAŢIEI
au primii sarcini suplimentare şi trecerea efectivă la plan­ sumatorilor către produsele nea, cooperaţia de consum poa­ A. Cu caracter general
de plan, ca pe întreaga supra­ tat. Apoi, nu în toate coope­ fabricate de unităţile industri­ te organiza depozite proprii cu
faţă să fie administrate îngră­ rativele agricole s-au asigu­ ei noastre socialiste. ridicata în localităţile în care ART. 14. — In vederea asi­ ordonat, estetic şi atrăgător
şăminte chimice — dozele cele rat cantităţile necesare de se­ ART. 4. — Adîncirea conti­ comerţul de stat nu are ase­ gurării unei serviri corespun­ mărfurile ;
mai potrivite fiind de 300 kg minţe. Asemenea deficienţe in­ nuă a democraţiei socialiste, menea depozite. zătoare a cumpărătorilor, per­ c) să afişeze etichetele cm
superfosfat şi 200 kg azotat tolerabile se întîlnesc la aplicarea cu consecvenţă a Unităţile comerciale ale în­ sonalul din toate unităţile co­ preţurile legale, în mod vizi­
la hectar. C.A.P. Brad, Tîmpa, Totifl, principiului conducerii colecti­ treprinderilor producătoare vor merciale socialiste, producăto­ bil ;
Restanţe îngrijorătoare se Gurasada, VSlcele, Pişchinţi ve Impun creşterea rolului fi aprovizionate direct de la rii, meşteşugarii şi persoane­ d) să cîntărească sau să
constată la însămînţarea sfe­ etc. Cînd în preziua semăna­ maselor la soluţionarea pro­ unităţile de producţie; între­ le fizice autorizate de a face măsoare mărfurile în fata
clei furajere, cultură la care tului unele unităţi nu au asi­ blemelor esenţiale ale activi­ prinderile producătoare nu pot comerţ sînt obligaţi : cumpărătorilor în aşa fel în­
planul nu este realizat nici în gurat nici măcar seminţele tăţi de comerţ interior, atra­ organiza depozite pentru co­ a) să aibă o atitudine a­ eît aceştia să poată controla
proporţie de 40 la sută. Intîr- necesare se poate spune oare merţul cu ridicata. tentă, demnă şl cuviincioasă cu uşurinţă exactitatea etn-
zierea se datoreşte îndeosebi că preşedinţii şi inginerii s-au gerea întregului personal al faţă de consumatori ; tăririi sau măsurării, fiind in-
slabei preocupări a conduceri­ preocupat cu răspunderea cu­ unităţilor la dezbaterea şi a­ ART. 8. — Comerţul cu
lor cooperativelor agricole venită de pregătirea temeini­ doptarea măsurilor necesare amănuntul are sarcina să des­ b) să aranjeze şl să expună (Continuare in pag, a 3-a)