Page 62 - Drumul_socialismului_1972_03

l ^m^u^maiBStrjsaaMiMed
i tzmox* jfflHxa okeub! utl
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 347 © SIMBATA 18 MARTIE 1972

| CINCI DECENII tra r de v e a c al R o m â n iei ta c o lec tiv şi să ia şi el de
G en era ţiile u ltim u lu i p ă ­
la m in e tot ce află bun. Iar
s-au c o n to p it sub se m n u l ti­ ca să p o a tă găsi acest bun,
nereţii. În săşi vîr s ta ţă r i ia în cerc să m ă p erfecţio n ez
d e v e n it o v irstă a tin ereţii. con tin u u — să pot fi în pas
| DE M UN CĂ P rim e n irile m a te ria le şi s p i­ m eargă rtvînă-n m in ă cu
cu ce rin ţe le tim p u lu i.
— D ar, ca
şcoala
să
ritu a le i-au s c h im b a t p o r ­
tr e tu l cu fr u m u s e ţi
fără
p re ce d en t. F r u m u seţi create m u n ca şi v ic e v e r s a , aceas­
tă în g em ă n a re tr e b u ie să
de m ilio a n e le d e m e ş te r i în ceapă la an ii copilăriei. Şi
a n g a ja ţi cu braţu l, cu m in ­
! Şl LUPTĂ tea şi cu in im a la cea m a i aici, nouă, d ascălilor, ne re­
vin e o grea d a r fru m o a să
pe
gran dioasă co n stru cţie
care a cu n oscu t-o v r eo d a tă în d a to rire — e d e p ă rere
istoria. P a rtic ip a re a g en era ­ tin ă ru l p ro feso r V io rel M a-
\ (Urmare rfm pag. 1) construiască pluguri pentru ţie i tin ere la a ceastă unică nolescu, d ire cto ru l Şcolii
ţărani, cuţite de pluguri şi co n stru cţie stă go'efată in g en era le de la O ră ştio a ra de
| mai bun şl mal de preţ în grape*. tim p şi-n locurile cu r e z o ­ Sus. C a să-i f a d p e elev i
\ fruntea luptelor pentru llber- n an ţă de e p o p e e : A g n ita - să în drăgească m u n c a tr e ­
i tate şî dreptate socială în Contlnutnd Iniţiativele orga­ B otorca, B u m b e şti-L iv e ze n i, buie in p r im u l rin d ca ţie,
) România, găsim nmne de eroi nizaţiilor U.T.M. din Valea S a lva -V işeu , H unedoara... dascăl, să-ţi placă să m u n ­
) născuţi pe meleagurile hune­ Jiului, !n primăvara anului ceşti.
i dorene, aici în mijlocul ma- 1947 ş! apoi Ia începutul anu­ P rim e le şcoli — a d e v ă r a te ­ — V-ctm au zit, odată, •-
; rllor fr&mîntărl sociale de pro­ lui 1948, U.TJM. a reuşit eS le şcoli ale m u n cii şi m a ­ n u n pin d — a p ro p o de a­
) fundă semnificaţie. II cunoaş- cuprindă majoritatea tinerilor tu r ită ţii g en era ţiei ce-şi a­
l tem şI-J cunoaşte întregul po­ îa opera de redresare a eco­ fir m a p rezen ţa . B rig a d ier — ceastă id ee — o m a x im ă a
l por pe Fillmon Sîrbu, fiul de­ nomiei, în sectoarele cele mal aşa s-a n u m it elevu l, u cen i­ lui N icolae lorg a i „Cind
} votat al partidului, ostaşul de Importante ale economiei i re­ cul şi stu d e n tu l an ilor de ch em i la m u n că , să -ţi v ă d
ţ nădejde al neamului nostru facerea căilor ferate, în mine­ refa cere şi de în cep u t de sapa*1. V ă este călăuză a­
t care, cu preţul sacrificiului le de cărbnnl, la uzinele me­ co n stru cţie a noii ţări. ceastă m a x im ă 7
1 suprem, şl-a închinat întrea- talurgice Hunedoara, alimenta­ 27 800 de b rig a d ieri şi-au — P e rm a n e n t. M ă rtu ri­
\ ga viaţă şl luptă cauzei par­ rea cu apă a unor întreprin­ săţyat n u m e le in tu n e lele şi sesc că ele v ilo r m e i le p la ­
i tidului şl poporului, lndepen- deri prin construirea de con­ via d u c tele ce s-au în fră ţit ce să m u n cească. M u ncesc
î dentel şi prosperităţii patriei ducte. cu Jiul de la L iv e z e n i la m u lt. Cu ei a m bătu t in
^ noastre Iubite. Este omul care Pe şantierele naţionale Bum- B u m b e şti. 5 000 de tin eri b ri­ to a m n ă fu n d a ţia u n ei săli
i a ştiut să înfrunte duşmojiul, beştl-Lîvezenf şi de recon­ gadieri au p u s te m e lia cita ­ de sport, a u n ei m agazii,
J să-l sfideze şl să-i spună răs- strucţie a Hunedoarei s-au «-
\ picat, chiar şi în momentul dl- dunat tineri din toate părţile
1 nalntea morţii, că el va fi răz- tării pentru a vedea cît maî
? bunat. Se afla in fata pluto- grabnic refăcută, înfrumuse­
\ nulul de execuţie şl e refu- ţată patria. Epopeea muncii
( zat să fie legat la ochi înain- voluntar-patrlotice dintre anii S C O Â L A
l te de a fi împuşcat. «Privesc 1947-1950 în judeţul nostru a
j moartea cu ochii deschişi — dovedit încă o dată profun­
^ a spus el cu o forţă nebă- dul patriotism al tinerel ge­
t nultă de duşmani — pentru că neraţii.
) mor .pentru o cauză naţională, în epoca făuriri! socialismu­ m MUNCII
ţ Voi îi răzbunat 1“ lui s-au schimbat radical con­
i In zona Bradului, pe pămîn- diţiile tineretului în societate,
£ tul puternic zguduit de valul acesta dobîndlnd o înaltă în­ mÎNVĂŢĂTURII
i luptelor revoluţionare, pe lo- vestitură socială, mari drepturi
^ curl cutreierate de neuitaţii şî libertâţi, posibilităţi opti­
i Horea şl Cloşca sau de craiul me de afirmare. In acest con­
» munţilor Avram Iancu, s-a text nou, Uniunea Tineretului mVE Ţ I!
\ născut un alt luptător hotărît, Comunist, avînd datoria „de
i poate nu îndeajuns cunoscut, a face din tineret — aşa cum
I Alexandru Rusu. Dorinţa lui scria încă în anul eliberării
) de a vedea împlinită victoria patriei tovarăşul Nicolae
I războiului antihitlerist l-a fă- Ceauşescu, secretarul general dalei siderurgice de la Hu­ a atelierului; ei ne-au spri­
/ cut să meargă cu maximum de de atunci al organizaţiei noas­ nedoara, oraş ce-şi scria nu­ jinit la asfaltarea curţii (co­
) cura] în faţa gloanţelor pen­ tre — un factor activ în pro­ iniţialele piii au preparat cimentul —
i tru a face Inofensivă oştirea ducţie, în ştiinţă şl cultură, a mele atunci cu
! duşmanului şl pentru a-l dis- adus o contribuţie de preţ la O.T. (oraşul tineretului). subliniez asta şi pentru va­
s-au loarea sa metaforică). Cu ei
7 truge. mobilizarea tineretului în lupta H i © La şcoala muncii mo­ am recondiţionat întregul
călit
tineri,
s-au
\ Sînt şl alţi luptători în faţa şl munca pentru crearea bazei delat caractere, au crescut mobilier al şcolii, cu ei am
^ cărora ne plecăm fruntea cu tohnico-materiale a noii orîn- oameni. Tinerii au muncit înfiinţat microferma. Măr­
, toată consideraţia pentru tot duiri, la avîntul deosebit pe invăţind, au învăţat m un­ turisesc că n-a fost lucrare
) ce el au făcut ca azi să pu- care l-au cunoscut economia, cind. Generaţia prezentă le la care eu, dascălul, să nu
1 tem trăi liber şl în condiţii ştiinţa, cultura şl arta, viaţa urmează pilda la dimensiu­ dau tonul, să nu muncesc
} minunate de bunăstare şi fe- politică şi socială a târli". azi. alături de ei. Ca să obişnu­
1 rldre. Mllltînd pentru îndeplinirea nile şi exigenţele de ieşti pe alţii să muncească,
\ Anul victoriei Insurecţiei menirii oare partidul i-a în- Cadrul in care trăiesc şi ac­
ţionează i-a obligat pe ti­ trebuie să iubeşti tu m un­
l naţionale armate din ţară a credlntat-o, Uniunea Tineretu­ neri la un spectaculos salt ca, dar in aşa fel s-o iu­
} deschis era socialismului din lui Comunist a format şl cres­ in timp, aprofundindu-le beşti ca s-o dox>edeşti fap­
\ România. cut la şcoala adevărului revo­ cunoştinţele, sporindu-le in­ tic.
ţ Sub conducerea partidului, luţionar, a dragostei şl încre­ teresul. Din cei peste 90 000 — Ca student cred că în­
i tineretul s-a avîntat în marea, derii nemărginite în partid, de elevi care învaţă azi in ţeleg mult mai bine decît
î bcitaMe a prefacerilor înnoi- promoţii întregi de construc­ şcolile şi liceele hunedore­ alţi colegi ce înseamnă le­
^ toare cu toate forţele, cu tot tori al noii orîndulrl, mulţi ne, 20 000 sînt membri ai gătura invăţămînt-practică.
l elanul şl capacitatea lui de dintre el fiind azi membri el Spun aceasta pentru că am
J muncă. ^Documentele atestă că, Partidului Comunist Român, U.T.C. venit in amfiteatrele facul­
\ începînd din toamna anului cadre de bază ale economiei, — Acesta e timpul nos­ tăţii din producţie —
(j 1944, lai chemarea P.C.R., se ^ ti Intel şl culturii, activişti pe tru, adică epoca noastră. Nu ne mărturiseşte studen­
tărîm social şl obştesc. se poate altfel — ne măr­
i desfăşoară largi acţiuni în tul Grigore Calotă. Şcoala
J vederea democratizării apara- Cunoaştem că în ultimii ani mm turiseşte tinărul miner Va- muncii am inceput-o acolo.
\ tuiul de stat, masele Iau cu organizaţia Judeţeană, toate sile Rusu. In urmă cu un Maturitatea pe care am ciş-
l asalt prefectura, preturile -şi organizaţiile din judeţ ale U- deceniu, cind am venit la tigat-o mi-a facilitat pregă­
J primăriile, punînd în fruntea niunll Tineretului Comunist — Aninoasa de pe meleaguri tirea in facultate, aprecie­
\ acestora oameni aleşi de po- din întreprinderi, şcoli profe­ moldovene, aveam doar pa­ rea de care m-am bucurat
I por, Iar în fruntea manifestan- sionale, licee, sate şl din alte tru clase. La numai o lună din primul an. Acum sînt
? tilor era tineretul din fabrici­ organizaţii — au crescut ca pu­ spfpgis după ce am intrat in aba­ în anul IV la electromeca­
) Ie, uzinele şi din şcolile ju- ternice colective de educare taj, ortacii mi-au spus : nică şi preşedinte al consi­
^ detulul. comunistă a. tineretului. „Eşti tînăr, trebuie să în­ liului A.S. pe factdtate. Mai
I Un aport Însemnat l-au a­ Anul care I-am încheiat — veţi. Poţi să în veţi!“. N-am am puţin pină voi păşi (n
} dus tinerii de pe aceste me- anul semicentenarului partidu­ aşteptat un alt îndemn. Am viaţă. Dar pentru că am cu­
\ leagurl hunedorene în cadrul lui comunist, primul an ni cin­ absolvit 8 clase, m-am cali­ noscut producţia înainte de
1 îndeplinirii sarcinilor revolu- cinalului — a prilejuit o par­ ficat ca ajutor miner, ca mi­ a veni aici, nu mă tem. îmi
/ tiei populare la întărirea a- ticipare deosebită şi a tinere­ ner,, mi-am făurit un cămin, dau seama ce mă aşteaptă
1 Hanţei clasei muncitoare cu tului în producţie, obtinînd am fost investit cu sarcina ca viitor inginer, cum va
l ţărănimea muncitoare, prin ac­ împreună cu colectivele de de cinste de a conduce or­ trebui să muncesc cu oame­
) ţiunile cunoscute, cînd ţărăni- muncitori rezultale deosebite ganizaţia de tineret pe în­ nii, cu mine, mai ales, pen­
ţ mea trebuia să însămînteze o­ în toate sertoarele economiei treaga mină. La Congresul tru a mă perfecţiona mereu.
i goarele. „In cadrul săptămînii judeţului. al IX-lca al U.T.C. am fost Şi acest „Ştiu** il datorez
4 tineretului, U.T,G.-uI din Valea Trebuie să fim mîndri ră ales membru al Comitetului muncii.
7 Jiului a devenit unul din fac­ trăim într-un asemenea judeţ, Central. Continui să învăţ. — Munca, ea ne este
i torlî de căpetenie în luarea cu o mare pondere în econo­ Sint in anul 1 al Şcolii teh­ şcoala învăţăturii, şcoala
de Iniţiative care au fost ur- mia naţională, a cărui activi­ nice de maiştri din Petro­ vieţii. Şi treptele ei nu se
* mate de masa largă de tineri. tate economică este remarca­ şani. Şi spun acum, in pra­ pot urca in afara colecti­
La Atelierele Centrale Petro­ bilă şi în arest început de vului. O s]mn pentru că da­
şani ucenicii, conduşi de mun- primăvară cînd orga ni/atici gul sărbătorii noastre că astăzi răspund de acti­
' citori pricepuţi, s-au angajat noastră împlineşte 50 de ani dragi, că organizaţia de ti­ vitatea miilor de tineri ute-
Aoa în orele suplimentare să de existentă. neret mi-a fost al doilea pă­
rinte, prin ea m-am ridicat cişli din combinatul hune-
I,---------------------- prin ea m-am făcut apreci­ dorean — chiar dacă mă a­
at şi cunoscut, ei ii mulţu­ flu in institut printre cei
Album ştafeta : Maturitatea datelor tinere ! mesc pentru ceea ce sint ce se pregătesc să devină
subingineri — eu mă simt
De /a brigadier la „Generafla semicentenarului" Sarmizegetusa s-au întrecut, într-una din — Muncă fără învăţătură, permanent în colectivul ca­
azi.
’
275 de pionieri şl utecişll din comuna
utecist,
re m-a crescut ca
Organizat din Iniţiativa Comitetului mu­ zile, la acţiunea de curăţire a păşunii şi învăţătură fără muncă nu ca oţclar, ca membru al
se poate. Ori de la care por­
Partidului Comunist Român
nicipal Hunedoara al U.T.C., albumul-şta- de combatere a eroziunii solului. Cin tecul neşti, ea merge mină in mi­ — ne declară Constantin Bo-
al Muncii Socialiste îelă «Generaţia semicentenarului" işi pro­ j j le-a însoţit munca de cînd au pornit spre nă — opinează tinărul in­ răscu, secretarul comitetu­
islazul comunei şl pînă cind suprafaţa dc
pune să înmănunchezc cele mai semnifica­
giner Nicolae Oprea, şef de
tive acţiuni şl momente din activitatea ute- i 6 hectare de păşune a fost primenită. Ute- sector la I.M. Barza. Dar lui U.T.C. de la C.S.H.
ciştilor din cadrul şcolilor generale din lo­ ciştli Baiuţ Biriş (Breazova), Ilişca Lăsconi, Iată cum cresc tinerii Hu­
„Mărcuhsscu Nicolae. Erou doar 20 de ani. De la Hune­ învăţ at. să nu dau înapoi. calitate. j Anuţa Vida, Maria Birtărescu (Sarmizege- şcoala vieţii este producţia. nedoarei lată care le este
al Muncii Socialiste !". Cînd doara n-am mai plecat. După Prin el am urcat de la ghif- Parcurgind filele albumului retrăim cli- tusn), Maria Bociat, Olivia Săvulescu (Zel- Aici te formezi ca om. Co­ fizionomia moral-politică
şi-a auzit rostit numele, la trei luni s-a spus că cei ce tar la topitor. Ja ajutor de j pele de profundă semnificaţie a inminării cani), Elena Popescu (Mobila), loan Ale- lectivul te formează şi, la ciştigată pe frontul muncii.
solemnitatea inminării Di­ vor să răniină in continuare maistru, apoi maistru şi i carnetului roşu al U.T.C. unui grup de e­ xandroni, loan Lihoni, Rodica Ştcfoni, Vir- rinclu-ţi, îl poţi forma. In Iată cum cresc comuniştii
plomei de onoare a C.C. al la construcţia Hunedoarei prim-maistru. levi de Ia şcoala generală nr. 1, moment ginia Varga, Zinuca Grecii, Adinei Curtea- ce mă priveşte colectivul spre care — aşa cum spune
U.T.C. şi a insignei jubilia­ pot rămine. Am lucrat de la — Prin cp sp materiali­ ce a avut Ioc Ia casa memorială „Filimon nu, Carol Fiath, Sabin Ilioni, Viorcl Biriş m-a format, iar acum, cind secretarul general al parti­
re instituite cu prilejul se­ început la construcţia furna­ zează vrrnnuştinţa ce o păs­ i Sirbu". relrăim suteie de ore de muncă (elevi şi pionieri) s-au întrecut în hărni­ sint chemat să conduc. în­ dului — „privesc generaţii­
micentenarului U.T.C., Ni- lelor. Mă legasem de ele. Nu traţi faţă de colectiv pen­ patriotică efectuate dc iitecişlii şcolilor ge- j cie, cîştigînd în acţiunea închinată seml- : cerc să formez, să dau ceea le tinere, care îşi caută un
colae Mărculescu n-a văzut mă întrebaţi de condiţiile de tru formarea dumneavoastră i nerale nr. 3 şi 6, pătrundem pe calea ima- i ce am primit şi ce am mai model de viaţă, întruchipa­
sutele de chipuri care-l pri­ muncă şi de viaţă de care ca om ? ginilor în sălile de laborator, asistăm la centenarului U.T.C. aprecierea şi stima co- I adăugat intre timp. Doresc rea înaltelor virtuţi uma­
veau cu admiraţie. Momen­ benefieiam. Nu ceream ni- — Veghez asupra formării predarea ştafetei pionierilor. legilor şl dascălilor lor. j să invăţ in continuare de ne..."
tul l-a emoţionat. a zeci dc tineri. Să crească
— M-a făcut să mă regă­ sub privirile noastre, aşa
sesc în brigadierul de acum cum am crescut eu sub pri­ Intîlnlm sugestive mărturii oamenî eu o vastă experienţă. tatea noastră 11 cere şi de că în cadrul cooperativei a­
un sfert de veac — ne-a Profil virea colectivului hunedo- despre sensurile şi dimensiu­ Şi dacă e nevoie de nume care are nevoie. gricole, acţiuni cultural-edu- înăliător. Ne umple inimile fie
mărturisit. rcan. Sint mulţumit cînd nile demnităţii tinerilor uto- aş spune un Ştefan Tripşa, un — Pentru un tînăr uteclst, cative în activitatea de orga­ mindrie, fior, în acelaşi timp,
ne pretinde, ne cere, ne în­
— Ce vlrstă aveaţi cînd pot găsi mulţi din „băieţii cişti, aflăm destine ce s-nu Victor Petroescu. Asta în pri­ care are şi o muncă de răs­ nizaţie, prin întreaga-mi com­ deamnă să luptăm pentru rea­
aţi primit botezul de briga­ mei** printre sidcrurgişlii configurat In jurul acestui nx mul rind. Iar în al doilea rînd pundere, demnitatea câştigată portare — adaug ceva la ceea lizarea lui. Ca fiecare ti n ci r
dier? contemporan de nădejde ai Hunedoarei, definitoriu. Ce altceva este prin dorinţa, prin dragostea trebuie să capete — aşa cum ce se cere azi unul tînăr, nu­ să întrunească trăsăturile înal­
— 18 ani. Eram la Gri- printre maiştrii, printre stu­ demnitatea decît conştiinţa o­ mea de a munci, de a tinde spuneaţi — valenţe noi, mai atunci am credinţa că tei principialităţi, cutezanţă in
viţa Roşie. Ne-a chemat denţii institutului de sub in­ mului despre propria sa va­ spre mai bine. Şi aici aş da mărturiseşte eleva Olivia Mi- mi-am făcut datoria- demnă de qind şi acţiune, spirit de drep­
organizaţia U.T.C. pe şan­ mic. Eram mulţumiţi că pu­ gineri. loare morală, atitudinea faţă exemplul scurtării duratei de liăilă, secretara comitetului utecist. E opinia Luciei Săbău, tate, de adevăr, modestie, hotiî-
tierul deschis pentru reîn­ tem da noi tot ce aveam: pu­ — Cum afi ajuns la înal­ de el însuşi ? A păstra dem­ elaborare a şarjelor. Am a­ U.T.C. de la Liceul pedago­ secretarea organizaţiei de ti­ rîre, afecţiune faţă de muncă,
noirea atelierelor, pentru tere de muncă, dragoste pen­ tul titlu de Erou al Muncii nitatea înseamnă a preţui ceea juns să scurtăm durata pînă gic din Deva. ŞI cînd spun a- neret de la cooperativa agri­ se cere din partea noastră, a
prelungirea traseului liniei tru ea, entuziasm. Era ceva Socialiste? re ai cîştigat prin munca ta, la G,25 ore. oeasta mă gîndesc la cei 8G0 colă de producţie din Sime- acelora care am fost aleşi în
de tramvai nr. G. să te ştii părtaş la construc­ — Prin muncă. Numai prin tinuta ta etică. Şi cîlă fruntea organizaţiei revoluţio­
— Iar, după aceea, tot o ţia ţării tale! Să ştii că ceea prin muncă. O muncă dezin­ încărcătură de nobleţe, de fru­ nare, o activitate neobosită,
chemare v-a dus şi la Agni- ce faci e pentru tine, pentru teresată, cinstită, demnă, museţe are demnitatea cî şt i- continuă. Şi pentru aceasta
ta-Bntorca, şi la Bumbeşti- fraţii tăi, pentru ţara ta. cnvecia, pnsi<man!ă prin dra­ gată la anii tineri, atunci cînd trebuie ca noi înşine să fim
Livezeni? goste faţă de meserie, de omul are cea mai mare capa­ ceea ce pretindem de Ia alţii
— Da. Am participat la — Ce datoraţi şantierelor, colectiv, de oraşul meu, de. citate de însuşire a cunoştin­ De aceea trebuie s-avem m<?-
montarea primei conducte organizaţiei de tineret? patria mea. ţelor, înclinaţie spre sinceri­ — Ce faceţi pentru a păstra de utecişll din organizaţia ria. reu conştiinţa despre propria
de gaz metan. Munceam — Totul. Omul de azi — tate, idealuri avîntate, dorinţă neştirbit ceea ce aţi cîştigat noastră, pentru care eu, ca — Mărturisesc că nlclcînd noastră valoare morală, ati­
chitind„Agnita-Botorca e dacă vreţi. Omul care sint — Ce doreşte Eroul Mun­ de fericire. Demnitatea cişti- sau, mai mult chiar, de a-i secretară, trebuie să fiu me­ In fabrica noastră cuvîntul tudine care nu ne îngăduie s.ă
deviza noastră!**, apoi am acum. Eu am fost ucenic la cii Socialiste, Nicolae Măr­ gată la aceşti ani va dăinui, adăuga noi carate ? reu model. EI îmi urmăresc demnitate n-a fost rostit atît procedăm altfel. Ne-o cere
tăiat cale prin munţi In rit­ patron de la vîrsta de 11 ani. culescu, tinerelului hunedo- se va cimenta, va sta temelie — Muncesc cinslit, cu con­ fiecare gest, fiecare vorbă, de mult ca în ultimele luni — partidul, ne-o cere societatea,
mul lui „Hei rup, hei rup, Tinjeam după o căldură pe rran, acum, la sărbătoarea împlinirilor morale şi profe­ ştiinţa de a nu precupeţi ni­ conduita mea In şcoală, în a­ ne spune operatorul chimist ne-o cerem înşişi noi oare am
hei rup, bum!**. De la Bum- care n-am intilnit-o şi n-am. semicentenarului U.T.C.? sionale viitoare. mic pentru a-mi îndeplini fără fara ei. Asta-mi cere să-mi re­ Virgil Crăciun de la F. C. O- muncit cu dorinţa de a cîşt -
beşti am plecat la Snagov, simţit-o decît pe şantier, in — Să fie demn de pre­ Ca să cîştigi titlul de tînăr şovăire sarcinile profesionale zolv sarcinile cu multă răs­ răşlie. ŞI aceasta pentru că, ga aceste valori. Şi o dală
la construcţia căii ferate ce colectivul acela eterogen şi. ţuirea şi grija pe care par­ comunist înseamnă, fără îndo­ şi de organizaţie, pentru a pundere şi la timp, să nu Tă- după cum se ştie, colectivul cîştigate cum să nu ne stră­
leagă Snagovul de Bucureşti. totuşi, atît de omogen. Acolo tidul şi statul 2-0 poartă, să ială, să posezi trăsături ca- nu-mi umbri portretul moral mîn în urma altora la învăţă­ fabricii noastre şl-a asumat o duim să le păstrăm şi să le n-
\| marea şantierelor v-a adus? am găsit tovărăşia principia­ aibă încredere in forţele re-ti pot conferi acest înalt pe care mi l-am format aici, tură. Dimpotrivă. Numai aşa, mare răspundere — aceea de părăm cu întreaga fiinţă ? !
— Şi la Hunedoara tot che­
sale, St7 nu dea înapoi, să
cred eu, trăsăturile
lă, trainică, care m-a făcut
cîştigate
drept. Cînd l-am întrebat pe
— Tot. Mă înfrăţisem cu să preţuiesc şi mai mult or­ iubească cu întreaga fiinţă lînărul otelar Marin Găină la Hunedoara. Vreau să fiu pot fi păstrate, împlinite. a deveni un colectiv model.
Nouă, tinerilor, ne revine o
— alît pentru colectivul în
ele. Pe ele am cunoscut mun­ ganizaţia de tineret, al cărei munca, să i se dăruiască cum a cîştigat aceste trăsături care am crescut cit şi pentru — Da. Să păstrăm, să împli­ mare răspundere pentru ca Pagina realizata de
ca. greutăţile ei, dar şi marile membru eram de la vîrsta pentru că, dăruindu-i-sc. va ce-i dau demnitate de n toci st # nim, să pulem oferi şi altora hotărîrea asumată să-şi gă­ LUCIA LICJU
satisfaci ii. Pe ele m-am ma­ de 16 ani. Colectivul m-a ciştiga preţuirea, fericirea, de comunist, a răspuns sim­ fiul meu Marius, care are a­ exemplul noslru de ulecişti. sească o cît mai apropiată îm­ Ilustraţia: VIRGIL ONOIU
turizat, aş zice, deşi aveam crescut, m-a modelat, m-a adevărata frumuseţe a vieţii. plu : bia un an şi jumătate — a- Numai cind am cugetul că plinire. Idealul spre care tin­ VICTOR MIHAILESCU
— Prin muncă, în mijlocul unor rel om demn, pe care socie- prin tot ceea ce fac — mun- dem e deosebit de frumos, e
V