Page 65 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 65
Proletari clin foafe fărlle, unîfi-vă I
VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI
DE STAT AL REPUBLICI SOCIALISTE
ROMÂNA IN REPUBLICA POPULARĂ CONGO
Sosirea la Brazzaville
In continuarea călătoriei pa Partidului Congolez a! Wuncli, coborîrea lor din avion, cu
continentul african, tovarăşul preşedinte al Republicii Popu caldă cordialitate, de coman
Nicolae Ceauşescu, secretar lare Gongo, şef al statului, co dantul Marien N’Gouabi şi
general al Partidului Comunist mandantul Marien N'Gouabl. Celine N’Gouabi.
Român, preşedintele Consiliu La ora 17,45, ora locală, a Cei doi conducători de par
lui de Stat al Republicii So vionul prezidenţial a aterizat tid şi de stat şi-au strîns cu
cialiste România, împreună cu pe aeroportul International prietenie mîinile. O mare mul
tovarăşa Elena Ceauşescu, a Maya-Maya *1 capitalei con ţime de oameni ai muncii din
capitala congoleză, aflaţi la
sosit, sîmbătă după-amiază, la goleze.
aeroport, au făcut o caldă şi
Brazzaville, într-o vizită ofi Tovarăşul Nicolae Geauşescu, îndelungată manifestare de
cială, la Invitaţia preşedinte Împreună cu tovarăşa Elena simpatie tovarăşului Nicolae
ANUL XXIV. Nr. 5 348 DUMINICA 19 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI lui Comitetului Central al Geauşescu au fost salutat!, la Ceauşescu.
Vizită protocolară
C EH E ECONOMIEI IMPUN la preşedintele D e C O 3 î
N'Gouabl
După înlîlnirea protocolară,
Cu acelaşi prilej, tovarăşul
Sîmbătă seara, secretarul ge preşedintele Marien N’Gouabi Nicolae Ceauşescu a conferit
AMPLOARE SI EFICIENTA Român, preşedintele Consiliu a conferit tovarăşului Nicolae preşedintelui Marien N’Gouabi
neral al Partidului Comunist
Ceauşescu şi tovarăşei Elena
lui de Stat al Republicii So
cialiste România, Nicolae Ceauşescu „Marea Cruce de şi doamne) Celine N’Gouabi
Republicii Socialiste
„Steaua
MIŞCĂRII DE INOVAlil Ceauşescu au făcut o vizită Merit". România" clasa I.
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena
,,In numele poporului con-
protocolară preşedintelui C.C.
numele Consiliului de
„In
al Partidului Congolcz al Mun golez, în virtutea puterilor ce Stat şi al meu personal, a
cii, preşedinte al Republicii mi-au fost atribuite, vă ofer
Populare Congo, şef de stat, „Marea Cruce de Merit', cea spus to v a r ă ş u 1 Nicola®
preşedinte al Consiliului de Ceauşescu, vă ofer cel mai
Este un fapt demonstrat cării de invenţii, inovaţii şi Stal, Marien N’Gouabi, la re mai înaltă distincţie a ţării înalt ordin al României socia
că afirmarea ştiinţei şi teh raţionalizări din anul trecut şedinţa Statului Major al Re mele", a spus preşedintele Re
nicii în cele mai diverse do nu sînt de natură să mulţu publicii. . publicii Populare Congo. liste".
menii de activitate este de mească, cu atît mai mult cu
terminată în bună măsură cît volumul economiilor
şi de orientarea întregii miş postcalculate a fost diminuat
cări de invenţii şi inovaţii cu 17 milioane lei fată de Plecarea din Bangui
în direcţia propulsării crea alţi ani. Această stare se da
tivităţii tehnice din fiecare torează în principal slabei
unitate, la cerinţele pe care •preocupări manifestate în u Trimisul special Agorpres, — ale cărei rezultate sînt logului la nivel înalt pentru
dezvoltarea economiei noas nele unităţi economice cum Ion Cîrje, transmite: consemnate în declaraţia co dezvoltarea accelerată a rela
tre le impune. sînt : întreprinderea de Sîmbătă după-amiază, a luat mună, semnată sîmbătă la a ţiilor dintre popoare.
miază, înaintea plecării — a
Caracterul fructuos, de lu
O dovadă elocventă, care transporturi auto Deva, sfirşit vizita oficială efectuată fost urmărită de poporul din cru, al vizitei, contribuţia ei
vorbeşte despre emulaţia e- J.M.C. Bîrcea, E. M. Gheţar. în Republica Africa Centrală inima Africii cu un interes şi remarcabilă la dezvoltarea re
rclstentă în rîndul celor 30 Uzina de preparare Teliuc, de către preşedintele Consi o simpatie deosebite. „Vizita laţiilor între popoarele român
de cercuri ale inovatorilor E. M. Dîlja, întreprinderile liului de Stat al României, preşedintelui Ceauşescu ne-a şi centrafrican nu fost rele
fin principalele întreprinderi de industrie locală şi de Nicolae Ceauşescu, şi tovară umplut, tuturor, inimile de vate de Ange Pattasse. „Vi
din judeţ, o constituie creş gospodărie comunală şi lo- şa Elena Ceauşescu, la invi bucurie", ne-a declarat mi zita preşedintelui Ceauşescu
terea continuă a numărului cativă din judeţ. taţia preşedintelui Jean Be- nistrul afacerilor externe al ne-a permis nu numai să re
de inovaţii care soluţionea Situaţia este critică şi da del Bokassa şi a doamnei Ca- Republicii Africa Centrală, liefăm identitatea unor puncte
therine Bokassa.
ză probleme tehnice do torită faptului că ponderea Joseph Potolot. Vizita, a con de vedere, ci şi să le apli
strictă utilitate şi aderentă inovatorilor în numărul total Deşi a durat numai două zi tinuat el, a confirmat că po căm în practică, prin semna
la condiţiile întreprinderilor, de salariaţi nu depăşeşte M le, vizita — aşa cum au apre porul centrafrican nu este ui rea unor acorduri de maro
secţiilor şi sectoarelor. Cum la sută în municipiile Hu ciat-o cei doi şefi de stat — tat de popoarele din Europa, însemnătate pentru dezvolta
este firesc, majoritatea nedoara, Deva şi Petroşani Adunarea festivă a fost deosebit de rodnică, ea în primul rînd de poporul ro rea cooperării dintre tarile
cercurilor inovatorilor, dintre şi în oraşele Brad, Orăştie şi înscriindu-se un eveniment mân prieten. România socia noastre— a spus ministrul
care se detaşează cele de la Călan, în timp ce la Haţeg remarcabil în cronica relaţii listă a dovedit, prin politica centrafrican. Vizita a confir
G.S.H., I.C.S.H., I.M. Hune mişcarea de invenţii-inovaţii lor româno-centrafricane, ca o sa, c2 este o ţară prietenă, mat că această cooperare răs
doara, E. M. Lupenl şi altele, este aproape inexistentă. Deva consacrată aniversării contribuţie la dezvoltarea ac sinceră, pe care se poate con punde intereselor noastre co
României
tivă a raporturilor
an organizat schimburi de In cele mai multe cazuri socialiste cu ţările continen ta şi la bine şi la rău. mune şi că ea se întemeiază
experienţă, expoziţii de ino se tărăgănează rezolvarea Vizita preşedintelui Ceauşescu pe principiile egalităţii şi »-
vaţii, vizite cu caracter de propunerilor de inovaţii, lu tului african. a deschis căi noi pentru con vantajului reciproc".
documentare, consultaţii teh cru demonstrat de faptul că Prima vizită a conducăto tinua Îmbunătăţire a relaţii Atmosfera vie, însufleţită —*
nice de specialitate, infor încă din 1970 au rămas ne- semicentenarului II.LC. rului României socialiste în lor dintre ţările noastre — a înterpretată de ministrul Po
mări, pentru a da mişcării de rezolvale un număr de pe Republica Africa Centrală, relevat ministrul de externe tolot oa o dorinţă a poporului
inovaţii un caracter de ma ste 370 dosare, cele mai mul prima vizită a unui şef de centrafrican de a-şi exprima
să. Ca rezultat al acestor te fiind la Centrala cărbu al Republicii Africa Centrală.
preocupări, prin aplicarea u nelui Petroşani (115), I. M. Activitatea revoluţionară, judeţean al U.T.C. Subliniind voltat tradiţiile activităţii re stat european în această ţară Ea a confirmat utilitatea dia (Continuare în pag. a 4-a)
nui număr de 580 de inven Barza (60), I.E.C. Mintia (41), desfăşurată timp de cinci de faptul că Uniunea Tineretului voluţionare a clasei muncitoa
ţii, inovaţii şi raţionalizări C.M.N. Deva (31) şi altele. cenii, sub conducerea glorioa Comunist este rodul creaţiei re hunedorene şi din mişca Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu la Complexul D.E.S.T.F.
a-e obţinut în anul 1971 un La consfătuirea de care a să a partidului, de către U conştiente a partidului comu rea de tineiet.
volum de economii postcal- minteam, bunăoară, Ioan Mi- niunea Tineretului Comunist, nist, sub flamurile şi la pova Prezent în toate domeniile Sîmbătă dimineaţa, pre In cinstea oaspetelui stimat, nează îndelung şi scandează
cnlate în valoare de 41 mi hăilă, maistru principal şi a fost vibrant omagiată de că ta căruia şi-a desfăşurat în de activitate — în minerit sau şedintele Nicolae Ceauşescu întreprinderea este pavoazată „Trăiască Ceauşescu I", „Tră
lioane lei. In acest sens se inovator la E. M. Petrila, a tre adunarea festivă din mu treaga activitate, primul se siderurgie, în facultăţi sau pe şi tovarăşa Elena Ceauşescu, sărbătoreşte cu drapelele ce iască Bokassa !n.
cuvine subliniat aportul adus nicipiul Deva, consacrată ani cretar al Comitetului judeţean ogoare, în construcţii sau pe însoţiţi de oficialităţi cenlra- lor două' ţări, cu portretele ce întreprinderea, care consti
rata că activitatea de inova
de unele cercuri ale inova ţii este îngreunată şi de fap versării semicentenarului or al U.T.C. a făcut o cuprinză şantierele muncii patriotice — fricane, au vizitat Direcţia lor doi preşedinţi, pancarte şi tuie unul dintre centrele In
torilor din judeţ, care au tul că atelierele exploatări ganizaţiei. La adunare au par toare evocare a drumului par tineretul hunedorean partici centrală a serviciilor tehnice banderole, avînd înscrise lo dustriei uşoare a tării, cuprin
obţinut economii însemnat® lor miniere din Valea Jiului ticipat tovarăşii Aurel Bulgă curs de organizaţia revoluţio pă cu un entuziasm plenar la de fabricaţie (D.E.S.T.F.), o în zincile care, în aceste zile, au de ateliere de ţesut, de trico
pe salariat. Aşa sînt, de pil sînt profilate numai pe exe rea şi David Lazăr, secretari nară de tineret de-a lungul înfăptuirea măreţului program treprindere de stat cu profil putut fi întîlnite pretutindeni tat, de confecţii, de încălţă
dă, cele de la E. M. Lupeni cutarea de lucrări de repa ai Comitetului judeţean de celor 5 decenii de existentă şi elaborat de Congresul al X- complex, creată în 1967, din la Bangui : „Trăiască Republi minte, de confecţionat artico
co peste 900 lei, C.S.H. cu raţii, şi deci nu pot realiza partid, Vichente Bălan, prim- laborioasă activitate. Au fost lea al partidului de edificare iniţiativa preşedintelui Bokas ca Socialistă România !“, „Tră le de mobilă, obiecte de arti
reînviate In conştiinţa audito
860 lei, Uzina „Victoria" Că vicepreşedinte al Comitetului rilor cele mai semnificative a societăţii socialiste multila sa. Şi de această dată, pe tot iască Republica Africa Cen zanat, precum şi un atelier de
lău cu 847 lei, E. M. Vul confecţii metalice. Or, pentru executiv al Consiliului popu teral dezvoltate. Rezultatele parcursul, de la reşedinţa ofi trală!", „Trăiască prietenia reparaţii mecanice — oare sînt
can cu aproape 560 lei şi aceasta se apelează la U.U.M. lar judeţean, Gheorghe Căli- momente din viaţa U.T.C., de deosebit de frumoase pe care cială pînă la obiectivul vizi româno-centrafricană !". Atît vizitate pe rînd. Colectivul de
la constituirea organizaţiei, la
nescu şi Nicolae Andronache,
tinerii le raportează partidu
altele. Petroşani, care nu poate da şefi de secţie la Comitetul ju lupta eroică şi jertfele din lui sînt un înalt omagiu şi — tat, se află adunaţi un mare în fata clădirii administraţiei, aici, detaşament al tinerei cla
număr de locuitori ei capita
cît şi pe aleile din incinta
Dar, aşa cum se sublinia curs confecţionării prototi deţean de partid, Emil Pleşa, anii grei ai ilegalităţii, la con în acelaşi timp — buchetul de lei, care salută cu urale tre întreprinderii, numeroşi mun se muncitoare centrafricane,
la o reoentă consfătuire or purilor de Inovaţii. preşedintele Colegiului jude fruntarea tinerilor revoluţio fapte cu caro este cinstită a cerea convoiului oficial. citori şi muncitoare ovaţio fContinuare în pag. a 4-a)
ganizată din Iniţiativa Consi ţean de partid, Aron Colcer, nari cu odiosul regim de re niversarea semicentenară a
liului Judeţean al sindicate Ing. !OAN ALBU prim-secretar al Comitetului primare burghezo-moşieresc, organizaţiei de tineret — a
lor în colaborare cu Cabi membru al biroului executiv municipal Deva al P.C.R., cu teroarea fascistă, pînă la spus în încheiere primul se Semnarea declaraţiei comune româno-centrafricane
netul pentru probleme de al Consiliului judeţean primarul municipiului, Au actul glorios al insurecţiei şi cretar al Comitetului judeţean
organizare ştiinţifică a pro al sindicatelor rel Nistor, Sabin Boticiu al participării la războiul anti al U.T.C Sîmbătă, 18 martie, pre geologiei, Gheorghe Popescu, operării internaţionale, şi altî
ducţiei şl a muncii, rezulta şi Stelian Popescu, vicepreşe hitlerist. In sunete ritmate de tobe şedintele Consiliului dc Stat ambasadorul României la Ban membri ai guvernului, precum
al
R e p u b l i c i i Socialiste
gui, şi alte persoane oficiale
tele obţinute în cadrul miş (Continuare in paa. a 2-a) dinţi ai Comitetului exe Urmînd neabătut cuvîntul şi trompete, în sală îşi fac a România, Nicolae Ceauşescu, române. şi Albert Sato, ambasadorul
cutiv al Consiliului popular partidului, tineretul patriei, pariţia pionierii, în cunoscu Republicii Africa Centrală la
judeţean, Petru Stoican, preşe mobilizat de chemarea parti tele lor uniforme cu cravate şi preşedintele Republicii A Din partea centrafricană au Bucureşti.
frica Centrală, generalul
de
dintele Comitetului judeţean dului, a înscris pagini eroice roşii. Ei se îndreaptă spre armată Jean Bedel Bokassa, fost de fată : Ange Patasse, După semnarea declaraţiei
ministru de stat la preşedinţia
pentru cultură şi educaţie so de muncă în vastul şantier de prezidiul adunării cu mari bu au semnat declaraţia comună comune, cei doi şefi de stat
îşi strîng cu căldură mîinile,
cialistă. Erau prezenţi, de e- refacere a economiei patriei. chete de flori şi aduc un e- româno-centrafricană, docu republicii, Joseph Potolot, mi se îmbrăţişează.
externe,
afacerilor
nistrul
semenea, activişti din ilegali Tineretul hunedorean a răs molionant omagiu organizaţiei ment care sintetizează rezul Christian Sombodev, ministrul
TN pagina a iii-a zaţiei de tineret, foşti briga puns cu entuziasm acestei semicentenare. tatele vizitei efectuate în Re apelor, pădurilor şi minelor, (In pagina a IV-a : Decla
tate ai partidului şi ai organi
chemări, muncind cu cutezan
In aplauzele celor prezenţi,
dieri de pe şantierele naţio ţă şi hărnicie deosebită. In a luat apoi cuvîntul tovarăşul publica Africa Centrală de că Francois Gon, ministrul indus raţia comună româno-
tre conducătorul statului ro
triei şi comerţului, Fidele Ba-
nale ale tineretului de la Bum- anii construcţiei socialiste, or Aurel Bulgărea. Astăzi — mân. kry, ministrul planului şi co centrafricană)
beşti—Livezeni şi Hunedoara, ganizaţia judeţeană U.T.C. a spunea vorbitorul — ca şi în Au participat tovarăşa Elena
mobilizat cu bune rezultate ti
Cartea, scena, discul, ecranul cadre de conducere din între neretul hunedorean la înfăp zilele precedente, tara întrea Ceauşescu şi doamna asis
Ca-
prinderi şi instituţii, conducă
gă, tineretul
nostru
harnic,
Bokassa. Au
therine
tuirea măreţelor obiective ale
tori ai organizaţiilor de masă
şi obşteşti ce-şi desfăşoară ac industrializării socialiste, ce mult respectat şi îndrăgit pen tat, din partea română, Ion
tru activitatea ce o desfăşoa
tivitatea în municipiul Deva. conferă un chip cu totul nou Pătan, vicepreşedinte al Con
Despre activitatea de o ju străvechilor plaiuri hunedorc- ră, sărbătoresc cu inima Sn- siliului de Miniştri şi ministru
ii C a l e i d o s c o p mătate de secol a organizaţiei ne. In întreaga sa activitate T. ISTRATE al comerţului exterior, Corne-
revoluţionare de tineret a liu 'Mănescu, ministrul aface
vorbit tovarăşul Viorel Faur, politico-educativă, organizaţii rilor externe, Bujor Almăşan,
prim-secretar al Comitetului judeţeană a fructificat şi dez (Continuare fn paq. a 2-a) * 30 ministrul minelor, petrolului şi
CONTINUA LA COTE ÎNALTE
CĂLAN. Prin reduce
rea rebutului cu 5 Ia
sută la radiatoare şl cu
20 la sută la piese tur Nici o restanţă la efectuarea lucrărilor agricole de sezon! „Cînd la o singură acţiune I.G.C.L., de la ţ sistematizare şl
nate pentru industria de muncă patriotică, aproape de la alte întreprinderi şi in
constructoare de maşini, jumătate din totalul locuitori stituţii. Responsabilităţile sint
precum şl prin aplica lor unui oraş pun mina pe împărţite pe fiecare om în
rea unor noi procedee sape, hîrleţe, greble etc. — parte. Se asigură astfel, spri
de fabricaţie, care per atunci, într-adevăr, acel oraş jinul tehnic, material etc.
mit creşterea producti Mobilizarea pe ogoare a întregului potenţial uman şi porumb. Din cele 100 hectare tare ocupate cu cereale păioa- următoare, cînd se primeşte are şansele să fie cel mai fru E greu de stabilit cît anu
vităţii pe suprafaţa de a mijloacelor mecanice aflate la dispoziţia cooperativelor planificate, pe 50 s-a realizat se de toamnă şi cu plante de săminţa de La decuscutare, să mos şi cel mai bine Gospodă me s-a lucrat în după-amiezi-
agricole constituie imperativul nr. 1 cu care sînt confrun grăpatul, iar pe alte 20 dis- nutret s-a făcut fertilizarea se însămînteze şi trifolienole. rit...".
tate în aceste zile organizaţiile de partid de la sate, con cuirea, aplicarea lucrărilor de cu superfosfat. Totodată, pe Aceste cuvinte, pe care Je care au trecut din această
săptămînă. Pe strada Chizid,
Sporirea siliile populare comunale şl conducerile unităţilor agricole. menţinere a umidităţii acumu 30 do hectare s-au transportat le-am reprodus din scrisoarea aproape 50 de oameni erau
apre
unui cititor, constituie
late în sol continuînd pe în
De măsurile politice şi organizatorice pe care le întreprind
îngrăşăminte organice. In ceea
depinde nemijlocit soarta recoltelor, pe agenda cooperato treaga suprafaţă. ce priveşte însămînţările, pî Plantatul pomilor cieri sincere adresate locuito prezenţi miercuri după-amiază
capacităţilor rilor şi a mecanizatorilor aflîndu-se acţiuni de o importan Pentru a crea condiţii priel nă acum şi-au găsit locul sub rilor municipiului Hunedoara. la refacerea zonelor verzi. Lo
ţă deosebită: pregătirea şi fertilizarea terenului, semănatul, nice obţinerii unor producţii brazdă sfecla furajeră şi ovă nu mai îngăduie Ele se referă la acţiunea de cuitorii din „Micro 3" au re-
săpat importante suprafeţe de
de producţie finalizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, efectuarea sporite la hectar, pe 240 hec zul, urmînd ca în săplămîna muncă patriotică declanşată teren şi le-au pregătit pentru
plantaţiilor, ameliorarea pajiştilor şi altele. la Hunedoara în prima dumi însămîntare cu iarbă. In „Mi
Pentru a face faţă cu succes întregului volum de lu tărăgănări nică a lunii martie — pe care cro 6", în aceeaşi zi, au fost
formare-turnare, la Uzi ziarul nostru a ilustrat-o la
na „Victoria" Călan ca crări este imperios necesar ca In fiecare unitate agricolă timpul potrivit — acţiune cu plantate sălcii plîngătoare pe
munca să nu cunoască răgaz, să fie temeinic organizată,
pacitatea de producţie fiecare formaţie de muncă să-şi cunoască cu precizie atri Dacă la aplicarea tăierilor, larg răsunet în întreg jude taluzul şoselei de lingă sta
a turnătoriei nr. 1 a buţiile oe-i revin In fiecare zi. De asemenea, important este la fertilizări şi arături în plan lui, exemplu mobilizator de dion. De asemenea, pe bule
crescut cu 2 la sută fa ca specialiştii din unităţi să fie permanent în mijlocul coo taţii s-au făcut progrese con hărnicie şi dăruire. Sigur, nu vardul Decebal au fost plan
tă de nivelul realizat în peratorilor şi al mecanizatorilor pentru a supraveghea siderabile, continuă să fie ne- e puţin ca într-o sinejură zi taţi pini pitici între plopii
1971. multumitor stadiul în care se de muncă patriotică să se e care există deja din anii an
Astfel de măsuri au calitatea lucrărilor efectuate, respectarea tehnologiilor sta află înfiinţarea noilor livezi. xecute lucrări în valoare de teriori. In fiecare zi, la pădu
fost luate şi pentru ce bilite pentru fiecare cultură şl tarla. In cooperativele agri Argumentul ? Pînă acum, deşi peste o jumătate de milion rea Chizid lucrează un număr
lelalte sectoare de acti cole unde aceste deziderate îşi găsesc corespondent în lapte ne aflăm la sfîrşilul decadei lei. De atunci, activitatea de mare de elevi de la toate şco
vitate. Prin extinderea sînt oferite garanţii că recolta viitoare are baze solide, însă- a doua a lunii martie, nu s-a înfrumuseţare şi gospodărire lile din oraş, pentru comple
procedeului de preîncăl- mînţările puttnd fi realizate în timp scurt, ceea ce permite îndeplinit nici 40 la sută din a oraşului a continuat în fie tarea amenajărilor de la col
zire a gazului metan şi valorificarea cu maximă eficacitate a procentului de umidi planul de plantaţii. care după-amiază. La termina tul zoologic.
folosirea fn încărcătura tate existentă In sol. In cooperativele agricole rea serviciului în combinat, Alături do acest entuziasm
furnalului a minereului unde munca s-a organizat ju după terminarea lucrului pe general există şi unele pie
preredus, gradul de uti dicios, nu se mai ridică pro şantierele de construcţii, lo dici... De pildă, în zona „Mi
lizare a volumului util Măsuri energice pentru bleme la plantarea pomilor. cuitorii Hunedoarei s-au an cro 6", constructorul merge
al furnalelor a sporit cu La CA.P. Toteşti, spre exem grenat într-o activitate utilă într-un ritm necorespunzător
i 1.6 la sută fată de cel plu, s-au plantat pomi în sis închinată locurilor în care cu lucrările de investiţii: în
mai înalt nivel atins pî reţinerea apei în sol tem intensiv pe mai mult de trăiesc. depărtarea corpurilor străine,
nă în prezent. In mod 15 hectare, din cele 20 hecta — Am împărţit oraşul în 12 executarea nivelărilor mari, a
similar la bateria a IlI-a re planificate. De asemenea, sectoare — ne relata tovară ducerea pămînluluî vegetal
carbofluid. prin punerea In discuţia purtată cu tova dovadă, po cele 90 de hectare cooperatorii din Boz au plan şul Victor Zaharco, vicepre etc. Asta îi împiedică pe oa
în funcţiune a preîncăl- răşul Ioan Peter, preşedintele ocupate cu trifoliene, repre- tat toii pomii asiguraţi, ur şedinte al comitetului execu meni să facă lucrările de „fi
zitorului de cărbuni, se C.A.P. Cristur, am remarcat zentind întreaga suprafaţă, s-a mînd ca coi ce vor mai fi pri tiv al consiliului popular. In nisare" a zonelor libere şi să
obţine un spor de cocs grija deosebită care se acor făcut qraparea plantelor fura miţi să fie plantaţi în timpul fiecare sector există cîte un treacă la plantarea de arbuşti,
de 13 la sută faţă de dă la această unitate aplică jere. De asemenea, lucrarea cel mai scurt posibil, iar la colectiv de gospodari format trandafiri, flori etc.
realizările anului trecut. rii măsurilor de diminuare a respectivă 6e aplică şi pe te din 15-25 de membri. Intre
pierderii apel din sol. €* renurile destinate cultivării cu (Continuare In pag. a 2-a) aceştia, sînt salariaţi de la MARIN UVEZEANU