Page 66 - Drumul_socialismului_1972_03

■MLMJ'W fui1*-! UA.WLUL'Wr.’-'LVătiJLBl'J’.U*'■ILgUflbflr^ AUfJKljîW
&w&?&3n&iiXţ*r y *n luv» ■,■ »t ;;mu. v»vr^g^s^3BWiy-!^<aBiCTW.< *mrx
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 348 © DUMINICA 19 MARTIE 1972
KKraEVKKCTaerssx&ns zrassBQHEBBaBKaaBzns
----------------------- ----------------------- ----------- ---- -------- _ \

0 iniţiativă valoroasa, cu o largă Reîncep speranţele şi emoţiile

sferă de aplicabilitate
pentru divizionarele i

P ro g ra m u l p a rtid u lu i p e n ­ fa p ta da a a ju ta salariaţii
tru îm b u n ă tă ţir e a a ctivită ţii m in e i, care d oresc să-şi c o m ­
id e o lo g ic e, rid ica rea n iv e lu ­ pleteze şcoala gen erală cu
lui gen era l al cu n oaşterii şi lecţii şi co n su lta ţii zilnice.
d e ed u ca ţie socialistă a m a ­ A v în d acest a se n tim en t, Avancronică fotbalistică
selor, p en tru a şeza rea re la ­ izv o rit d in tr-o în a ltă co n ­
ţiilo r din so cieta tea n oastră ştiin ţă de in telec tu a l-c etă -
(Urmare din pag. 1) tineretul au condus la succe­ şl prin aceasta poporul nos­ p e baza p rin cip iilo r eticii şi ţean, c o m ite tu l de p a rtid ,
se remarcabile. Pentru înaltul tru va ciştiga noi şl noi prie­ îm p reu n ă cu co m ite tu l s in ­ D u p ă c îte v a eta p e fu r tu ­ S tăn ilă şi V. T ă ta ru ) pre- |
spirit de dăruire manifestat teni In lupta sa pentru salv­ e c h ită ţii so cialiste şi co m u ­ noase de cupă şi de cam­ zin tă in te ren p e n tr u jocul
vllpătetă de bucurie o Jumă­ în producţie, pe frontul ridi­ gardarea bunului celui mal de n iste co n stitu ie o n esecată d icatu lu i, o rg a n iza ţia U.T.C. pionat, m a rc a te de u n ele a m in tit cea m a i bu nă for- j|
tate de secol de năzuinţe Îm­ cării nivelului de conştiinţă preţ al omenirii — pacea —. su rsă de in iţia tiv e p en tru şi co m ite tu l o a m e n ilo r m u n ­ re z u lta te m a i m u lt declt m a ţle pe care o pot alcătui il
plinite, t. căror desăvârşire al tineretului, pentru munca că el se va bucura de o şl o rg a n iza ţiile d e p a r tid , p e n ­ cii au tre c u t la recru tarea su rp rin ză to a re , d u m in ică r e ­ fn m o m e n tu l d e fa ţă , fo rm a - |
capătă contururi deosebite sub depusă pentru însuşirea cu­ mal mare stimă pe toate me­ tru to ţi fa cto rii ed u ca ţio n a li cu rsan ţilor p en tru co n su lta ­ în ce p sp e ra n ţe le şi e m o ţiile ţie fn oare se în ce a rcă titu- j«
re iele soarelui ce străjuieşte noştinţelor tehnice şi de cul­ ridianele lumii. Aid, acasă, in ca d ru l p reo cu p ă rii lor a ­ ţiile ce se org a n izea ză la şi p e n tr u ech ip ele care a c ti­ lariza rea d e fin itiv ă a fu n - î
o lume nou8, socialistă, pe tură’ în întreaga dumneavoas­ noi sîntem şl mal angajat! în sid u e p en tru fo rm a re a pro ­ m ină, p r e c u m şi la a m e n a ­ ve a z ă in eşa lo n u l secu n d al d a şu lu i C loţec ji a e x tr e m e i ţ
pămîntul României. La. aceasta tră activitate, In numele şl muncă şi la învăţătură şl vom filu lu i etico -m o ra l şi s p ir i­ ja rea spaţiilo r şi asigu rarea ca m p io n a tu lu i r e p u b lica n de S toica d in ech ip a d e ju n io ri S
sărbătoare, purtăm In Inimi şi din însărcinarea biroului Co­ face totul pentru a transpune tu a l al cetă ţea n u lu i con ­ m a te ria lelo r d id a ctice n ece­ a clu bu lu i. In orice caz, fot- j
tn minte biruinţele epocale mitetului Judeţean de partid In fapte ceea ce năznlm. stru c to r al socialism u lu i. O sare (tablă, grafice, caiete fotbal. Şi, cu m este şi f i­ ba liştii a b o rd e a ză p a rtid a 5
înfăptuite de partid în aceşti vă felicit cu toată căldura şi Organizaţia noastră Jude­ resc, in o b işn u ita n oastră de la B istriţa cu co n v in g e - !
ml. a va n cro n ic ă ne v o m referi
vă urez noi succese In mun­ ţeană, tinerii de la oraşe şl la p a rtid e le d in seria a ll-a rea că de re zu lta tu l ei de- \
Tineretul nostru a fost, este că, fericire şl prosperitate, sate se angajează solemn în !ina ajută şcoala, a d iv iz ie i B, u n d e a ctive a ză p in d e sa ltu l sp re zo n a de «
şi va fi întotdeauna partici­ dumneavoastră şi familiilor, faţa conducerii partidulul-pă- fr u n te a cla sa m en tu lu i. j:
pant activ la înfăptuirea sar- părinţilor şi educatorilor a rlnte să-şi dăruiască întreaga Cor vin u l H u n edoara. Iu b ito rii fo tb a lu lu i h u n e- L»
dnllor stabilite de partid, prin căror strădanie este viu oglin­ energie pentru îndeplinirea e­ P rim a eta p ă p ro g ra m ea ză
entuziasmul de care dă do­ dită în faptele şl succesele pe xemplară a sarcinilor celui şcoala ajută mina c îte v a p a rtid e care v o r fi d o re a n a ş te a p tă în acest re- !
vadă, prin dragostea şl abne­ care le-ati repurtat. Ingă- do ai doilea an aJ cincinalu­ h otă rîto a re, p rin re zu lta tu l tu r de la c o m p o n e n ţii echi- J
pei C o r v in u l o co m p o rta re |
gaţia sa faţă de patria oocla- duiţl-ml să felicit din toată lui, şi să fio In primele rtn- lor fin al, fn sta b ilire a p lu to ­
HstS, tetă de trecutul, pre­ inima — în numele biroului durl ale întrecerii, propuntn- n u lu i fru n ta ş. D erb iu l se­ mal bu n ă d ec it în p rim a
zentul şl viitorul său luminos. a s tfe l de in iţia tivă este cea etc.). A u fo st a n tre n a ţi să rie i se d isp u tă la R eşiţa, în ­ p a rte a c a m p io n a tu lu i. Se \
Tineretul ţării participă activ Comitetului Judeţean de du-şl să obţină prin munci a co m ite tu lu i de p a rtid de u rm e z e cursu rile de p re g ă ­ tre C.S.M., lid er a u to rita r al a şte a p tă fn p r im u l rîn d o j
Comitetului
o-
atît îa făurirea Istoriei cit şl partid, al Consiliului popu­ patriotice economii fn valoare la E.M. b o n t a (secreta r to ­ tir e 256 sa la ria ţi p e n tr u cla ­ cla sa m en tu lu i, şi P o liteh ­ îm b u n ă tă ţir e a jo c u lu i, o
ocecutiv aJ
la earlerea el. Căci Istoria zi­ lar Judeţean — organiza­ de cel puţin 120 milioane lei. va ră şu l A n d r e i C olda) şi a sa a V -a, 75 p en tru clasa a n ica T im işo a ra , p er fo rm era dăru ire m a i d e p lin ă a )ot- \
lelor noastre se scrie cu fapte In tnsufleţitoarea atmosferă ca d relo r d id a c tic e de la V I -a ,5 3 p e n tr u clasa a V I I - a a ctu a le i ed iţii a C u p ei b a llştilo r cu e x p e r ie n ţă din
înălţătoare, lzvorîte din uria­ ţia judeţeană U. T. C., orga­ de sărbătoare a întregului ti­ Şcoala gen erală d e 10 ani şi 16 p en tru clasa a V lll- a . R o m â n iet. U n foc d esch is cadru l fo r m a ţie i (ne g ln d im -
şul trecut de viaţă constructi­ nizaţiile U.T.C. din întreprin­ neret al ţării, la ceasul Jubi­ nr. 2 d in L on ea (director L ecţiile şi co n su lta ţiile se oricăru i rezu lta t, d a r cu im ­ la P leia n , C sergă, P opa R e-
vă desfăşurat cu vigoare pe deri, Instituţii şl sate şi să le leului Uniunii Tineretului Co­ to v a ră şu l p ro feso r M ih ai ţin zilnic, pe baza u n u i p ro ­ p lic a ţii serioase in lu pta m u s) şi o co n firm a re din
şantierele socialismului. Tine­ urez să ţină sus steagul biru­ munist, asigurăm Comitetul N iculescu). S im p lu , ea p o a ­ g ra m tr im e s tr ia l, in tre o re­ p e n tr u p r o m o v a r e a în d iv i­ p a rtea tin e r ilo r nou ve n iţi
retul, parte Integrantă a po­ inţelor repurtate, să adauge Central al partidului, pe dum- te fi d e n u m ită (şi este d e ­ le 7-8 şi 13-14, d u p ă sau Pe poarta Fabricii „VîscoBa* zia A. In acelaşi c o n te x t se in p r im a g a rn itu ră a C o r v i-
porului, unit în năzuinţe şl acestora noi succese în con­ nevoastră personal, iubite to­ n u m ită de in iţia to r i) ; M IN A în a in tea ieşirii d in m ină. Lupcni, ies zLinie Înseninat o în scriu şi p a r tid e le de la nului. D acă to a te acestea
simţiri în Jurul grandioaselor struirea societăţii socialiste varăşe Nlcolae Ceauşescu, că A J U T Ă Ş C O A L A , Ş C O A L A S ălile a fecta te sîn t cele ale cantităţi de mătase artificială B aia M a re (M in eru l — C h i­ se vo r îm p lin i — o b ie c tiv e
obiective ale viitorului, con­ multilateral dezvoltate in pa­ vom păşi cu şl mal multă fer­ A J U T A M IN A . ca b in e tu lu i p en tru ştiin ţele do calitate. Unul dintre sutele m ia Făgăraş) şi C ra io va care d e p in d n u m a i de co n ­
fie „autori" este şl depânâ-
stituie o uriaşă forţă a socie­ tria noastră. mitate, Îndrumaţi de partid, In ce con stă ea ? Se cu ­ sociale, b ib lio tecii teh n ice, toarea Nastasla Simion — din (E lectro p u to re — C.S.M . S i­ d u cerea te h n ică a e c h ip e i şi
tăţii, un nesecat Izvor de e­ Intr-o atmosferă de entu­ pe drumul Împlinirilor ţării, n oaşte că în tre p rin d erile, sta ţiei de sa lv a re (de secu ­ fotografie. JTotoi N. GHENA biu) tn care şan sele fffnC e ­ de ju că to r i — a tu n c i C o r v i­
nergie pusă în slujba patriei. ziasm însufleţitor, participan­ al Înfloririi coutlnne a Jude­ in stitu ţiile, c o o p e r a t i s t e a ­ rita te m in ieră ) şi altele. F ie­ v id e n t de p a rte a gazdelor. nul H u n ed o a ra v a reocu pa
în continuare, tovarăşul Au­ ţii la adunare au adresat Co­ ţului şl a patriei ca fii de gricole d e p ro d u cţie s p r iji­ care este d o ta tă cu cele n e­ o p o ziţie de fr u n te a cla­
C o r vin u l se d ep la sea ză la
rel Bulgărea a evocat am­ mitetului Central al Partidu­ cinste al Partidului Comunist nă şcolile fn d o ta re a a te ­ cesare a c tiv ită ţii d idactice. B istriţa, u n d e v a ju ca cu sa m en tu lu i, acolo u n de, de
ple pagini din trecutul eroic lui Comunist Român, tovară­ Român I* lierelo r şcolare, in org a n i­ Se d a u co n su lta ţii la d isc i­
de luptă a uteclştlîor, din şului Nlcolae Ceauşescu, o te­ ☆ za re a p ra c tic ii d e p ro d u cţie p lin ele i m a te m a tic ă , ch i­ Realizări prin munoa ech ipa G loria, a n tren a tă in fa p t, treb u ie să fie.
T o t d u m in ică se in a u g u ­
munca plină do abnegaţie des­ legramă In care, printre alte­ Adunarea festivă a fost ur­ a ele v ilo r fn a te lie rele în ­ m ie, fizică, lim b a rom ân ă, p r e z e n t d e T iti P opescu.
făşurată aatăzl de tineri în le, se spune i mată de un spectacol omagial, tre p r in d e r ilo r sau pe ta r la ­ lim b a rusă, lim b a fra n c e­ harnică a tinerilor fo stu l ju că to r al ech ipei rează şi r e tu r u l c a m p io n a ­
toate domeniile vieţii, pentru .Apropierea îndrăgitului Ju­ ,,50 de roşii trandafiri", sus­ ză, ştiin ţele n atu rale, isto ­ BOŞOROD. Alături de M e ta lu l d in epoca sa de tu lu i rep u b lica n de ju niori.
făurirea socialismului şi co­ bileu a prilejuit în Judeţ, c-a ţinut de formaţii artistice de le. Şcoala gen era lă de 10 rie, g eo g ra fie. M u n ca d i­ ceilalţi săteni, tinerii din aur I Deşi, in p a rtid ele de T u tu ro r fo rm a ţiilo r le do­
munismului In patria noastră. pe întreg cuprinsul patriei, o tineret, ale căminelor cultu­ an i nr. 2 d in L on ea se bu cu ­ d a ctică ob ştea scă o fac pro satele comunei Boşorod ; ve rifica re, ech ip a C o rvin u l r im u n sta rt bun, o e v o lu ­
Ajş dori cu acest prilej — plenitudine de angajare, de rale, caselor de cultură şi ră, in această p riv in ţă , de feso rii M a ria n a A le x a n d r i­ a d o v e d it u n ele slăbiciuni, ţie su perioară, care să co­
participă cu hămide la ln> i
a «pus în încheiere vorbito­ ample manifestări politlco-e- cluburilor sindicatelor, de In­ un a ju to r su b sta n ţia l din na, G h eo rg h e Burtea, Con­ făptuirea sarcinilor econo- ; m a i ales in atac, h u n edore- r e sp u n d ă d o rin ţe lo r fireşti
rul — să-mi îndeplinesc, cu o dueative şl cultural-artls- stituţiile artistice hunedorene. p a rte a E x p lo a tă rii m in ie re sta n ţa G ră jd a n , E lena De- mioe şl obşteşti ale comu- j nii sîn t o p tim iş ti a su p ra e ­ ale iu b ito rilo r de fo tb a l din |
deosebită plăcere, sarcina de tlce (...) Spectacolul a evocat, într-o Lonea. La rin d u l său în să liorean u , E ugen ia Isac, Iosif nel. Astfel, prin munca ti- | vo lu ţie i lor în co m p a n ia fo t­ ju d e ţu l nostru. jj
a vă încunoştlnţa că, datori­ In aceste zfle de eferves­ manlerfi artistică elevata, m in a, o rg a n iza ţia de p a rtid H a vlin , D oin a Fildan, A n i- nerilor s-an realizat i colec- j ba liştilo r d in B istriţa .
tă eforturilor, muncii unite centă activitate politică şl de munca şl viaţa tineretului, de aici au p r o b le m e fn ce ca M iclea, M aria Lulea, M a- tarea a 235 kg fler vechi şl Cei doi a n tren o ri (P. MIRCEA NEAGU |
şl Însufleţite desfăşurate de muncă, do Intens© trăiri, gîn- nobilele sentimente de care a­ p r iv e ş te rid ica rea n ive lu lu i ria G aleriu , C o n sta n ţa M i- a unul mare număr de stl- : ------------------------------------ /
tineretul Judeţului nostru, or­ durlle şi inimile noastre pline cesta este animat, dragostea gen era l al cu n oaşterii, a n i­ trică, T eo d o ra A lb u le scu . de şi borcane, împădurirea
ganizaţia Judeţeană a U.T.C., de recunoştinţă se alătură Iul pentru frumos. Pentru v e lu lu i d e cu ltu ră gen erală A c e s ta este pro filu l te m a tic unei suprafeţe de teren de Cerinţele economiei impun amploare
alături de organizaţiile ob­ sentimentelor pe care le în­ reuşita spectacolului, realiza­ al m e m b r ilo r d e pa rtid , al şi d e d en s co n ţin u t d e co n ­ pe raza comunei, confecţio­
şteşti, întreprinderi şi Institu­ cearcă întregul popor faţă de torilor şl interpreţilor le-a celo rla lţi o a m en i ai m u ncii. ştiin ţă al „şcolii* de la m i­ narea u două camioane de
ţii a obţinut un loc fruntaş dumneavoastră, scumpe tova­ fost oferit un frumos coş cu Sînt, in eco n o m ie, cu d eo ­ na L o n ea . fasdne, care au fost expe­ şi eficienţă mişcării de inovaţii
pe ţară în întrecere. Este, de răşe secretar general al parti­ flori. seb ire în m in erit, u n n u m ă r diate Combinatului siderur­
altfel, o continuare a unor dului, preşedinte al Consiliului în s e m n a t d e m u n c ito ri oare C eea ce s-a în tr e p r in s la gic din Hunedoara, săparea toare, ateliere şl loturi, orga­
&
frumoase tradiţii făurite în a- de Stat, eminent sol al Româ­ Adunări festive şl manifes­ tre b u ie — p ro cesu l m u n cii E.M . Lonea, din in iţia tiv a în Jurul pomilor în livada (Urmare din pag. 1) nizarea de consfătuiri, schim­
ce»şt! ani. Pentru biroul Co­ niei socialiste pe pămlntul a- tări artistice dedicate semi­ îi obligă — să-şi c o m p le te z e co m ite tu lu i de p a rtid şi a C.A.P., alte lucrări. buri de experienţă, expoziţii
mitetului Judeţean de partid frlcan, faţă de prodigioasa ac­ centenarului organizaţiei U.T.Q. c u n o ştin ţele de cu ltu ră ge­ corpulu i d id a c tic de la Ş coa­ In total au fost efectua­ Pornind de la dezideratele
este o mare bucurie să con­ tivitate ce o puneţi în slujba au mal avut loc ieri în muni­ nerală. Fără u n a ju to r or­ la gen erală d e 10 ani nr. 2, te aproape 400 ore de mun­ valorificării la scară mal înal­ de Inovaţii şi raţionalizări în
generalizării lor etc.
scopul
state că eforturile depuse In cunoaşterii şl înţelegerii între cipiile Hunedoara şl Petro­ g a n iza t acest lu cru e m a i are o d eo seb ită va lo a re în că patriotică, a căror valoa­ tă a potenţialului Inteligenţei Aceste surcinl importante rer-
îndrumarea organizaţiilor de popoare. Avem neţărmurita şani, în oraşele Oraştle, Că- greu de rea liza t. Dar, la rid ica rea n iv e lu lu i gen era l re depăşeşte 2 200 lei. tehnice, se impun sarcini e­ vin comitetelor şl consiliilor
E.M. L on ea s-a găsit acest
tineret au prins roade, că bu­ convingere că nobila dumnea­ lan, Slmeria şi Haţeg. Astăzi al cu n oaşterii. O a se m en ea S-au evidenţiat în mod j nergice, care să se oglindeas­ oamenilor muncii, comitetelor
nele tradiţii de entuziasm şi voastră misiune va fi încunu­ se va desfăşura adunarea fes­ ca d ru organ izat. La a p elu l in iţia tivă are şi o m a re sfe­ deosebit tinerii i Mar loara i că în organizarea cercurilor I- sindicatelor din întreprinderi
hărnicie care caracterizează nată de cel mal deplin succes tiva din oraşul Brad. c o m ite tu lu i d e p a rtid , co lec­ ră d e a p lic a b ilita te şi u tili­ Tlrt, Maria Stoicoî, Ioana j novatorllor acolo unde există
tiv u l de cadre d id a c tic e de ta te p e n tr u u n ită ţile din ju ­ Tomecl. Marioara Băluş, j mişcarea de inovaţii, defini­ în vederea asigurării tuturor
Ioan Dăncescu, precum şi j condiţiilor tehnlco-materiale
la şeoala p a tro n a tă a ră s­ deţ. secretara comitetului comu- j tivarea şl realizarea planuri­ pentru desfăşurarea în bune
p u n s cu a n g a ja m e n tu l şi cu I. MIRZA nai al U.T.C., Smaranda j lor tematice pe 1972, spriji­ condiţiuni a mişcării de ino­
nirea concretă a inovatorilor vaţii ca stimulent de satisfa­
în materializarea gîndlrli teh- cere a cerinţelor ncule ale
producţiei precum şl pentru
nico-economlce, organizarea
cointeresarea morală şl ma­
Plantatul pomilor nu mai îngăduie de concursuri de Inovaţii şi de realizarea lor.
terială a celor ce se ocupă
raţionalizări între secţii, sec­
tărăgănări
J (Urmare dWi pag. 1) plantarea vişinilor pe 10 hec­ sînt ocupate cu alte lucrări ?
tare livadă Intensivă. Intr-un Se aşteaptă oare să se creeze
stadiu total nesatisfăcător se condiţii speciale de plantare
C.A.P. din Geoaglu s-e reali­ află această lucrare şl în ca­ pentru această unitate ?
zat plantarea nucilor pe mal drul cooperativelor agricole Recuperarea restantelor la
mult da jumătate din supra­ din Sarmizegetusa şl Peştea- plantarea pomilor este unul
faţa stabilită. na, unde pînă la jumătatea lu­ din Imperativele acute aflate
Sînt însă cooperative agri­ nii martie nu se plantase nici pe agenda lucrătorilor ogoa­
cole în care nu s-a acţionat un pom (?). relor. Perioada de realizare a
cu toate forţele la plantarea Printre unităţile în oare se acţiunii respective s-a redus
pomilor, consiliile de condu­ tărăgănează în mod nejusti­ simţitor, fiind necesar ca cel
cere şl cadrele tehnice lăsînd ficat plantarea pomilor se nu­ mal tîrzlu pînă la sfîrşltul
la periferia preocupărilor a­ mără şl cooperativa agricolă săptămînii care începe să fie
ceastă importantă acţiune de din Teiu. Deşi cooperatorii terminat plantatul pomilor pe
sezon. Numai aşa se explică şl-au planificat să înfiinţeze o toate suprafeţele planificate.
de ce la C.A.P. din Unirea se livadă de prun pe 10 hec­ In acest scop, consiliile popu­
desfăşoară sub orice critică tare, nu s-a schiţat nici un lare comunale şl conducerile
Aupoot 0JLn timpul aflun&ril festiv*. G.A.P. au datoria de căpete­
gest la această acţiune, „motl-
vlndu-se" că este lipsă de apă nie să mobilizeze Ia muncă
toate forţele existente în uni­
şl pomii nu se vor prinde. Se
Utt pune însă Întrebarea i de ce tăţi, să asigure, pe această ca­ do echlpft Ion CApâţtnâ» do |« I Jl> B ir—. H i roti surprins
Asigurarea locului de muncA
este prlinn preocupare a şefului
consiliul de conducere nu ia
le, valorificarea superioară a
„oopturlndu-şi"
lmedtnt
frontul
Foto: GH. IMPARA!
y măsuri să asigure udarea po­ potenţialului economic al tu­ dupA intrarea In schimb.
nu
milor acum oînd forţele
turor localităţilor rurale.
PORNIM CU... STiNGUL cîteva au fost trimise în nu­ frunte al satului ne-a decla­ 426 000 lei. Cel mal destoinici
mele unul cetăţean care a de­ rat i deputaţi, care au fost mereu
Mai erau două minute pîna cedat de doi ani. Aceasta nu — Cel care scriu lucruri ne­ în fruntea cetăţenilor la exe­
ce autobuzul de Hărtagani poate fi decît o ruşine pentru adevărate nu participă la cutarea acestor lucrări, sînt i A ur verde, plămtn de lui o trăiesc prin păduri. Nu lid, gorun sau paltin. înain­ nea inginerul Mărgineanu —
trebuia să pornească din auto­ autorul acelor rînduri). Ni se muncă. Ştiu cum ar trebui fă­ Petru Popa, Nicolae Anghel, sănătate, castel natural admirîndu-Ie sau exploatin- tează coborînd. Cînd au a­ clin care in această primăva­
de apă, materie primă
gara Deva, doi la peronul 3, scrie: ,,La noi, la Sălişte, nu cute lucrurile, ce ar trebui din Barbura ; Nicolae Hog- pentru fabricarea a peste du-le, ci plentînd şi îngrijind juns jos la baza muntelui, ră pe 300-350 hectare.
unde trage de obicei, e gol. se repară drumurile, nu se făcut, dar nu pun mîna la man, Petru Radu, din Hărţă- 4 000 diferite sortimente de păduri. Pentru că şi cel mai rlndurile viitoarei păduri îi Aurclian Cotogea se ocupă
falnic copac, în trupul că­
întrebăm dispecerul autogării fac lucrări pentru desecarea treabă. Ruşinos pentru el că gani; Aron Topor, Sabin Nic- mărfuri şi produse necesare ruia s-au întregit zeci de privesc parcă mulţumindu-le. de regenerarea pădurilor rlin
dacă a fost suspendată cumva bălţilor, na avem magazin, că­ se mai numesc şi „fiii satului şa, Aron Gabor, din Sălişte | omului, inepuizabilă bază cerculet© pentru a ne face Aceşti oameni înfrăţiţi cu zona Haţegului din luna mar
cursa respectivă şi ni se spu­ min cultural, nu ne mobili­ Sălişte". Sînt falşi. Doar noi Aurel Guga, Viorel Nita, Ni­ pentru recoltarea plantelor să-i putem citi cîţi ani de pădurea se vor mai întoar­ t!e 1959. fn vremea asta a
ne că nu. Apoi dispecerul îl zează nimeni la acţiuni de trebuie să muncim pentru a colae Iovan, Toader Magda, medicinale, ca şi pentru o­ viaţă are, a fost mal întîi plantat cu oamenii pe care-i
arată ceasul şi-l admonestea­ muncă patriotică. Noi, fiii sa­ ne înfrumuseţa şi gospodări din Căinclu de Sus ; Petru crotirea vînatului sînt cîte­ un pul mic de-o şchioapă, ce şl vor mînglia de multe coordonează 2 500-2 000 hec­
ză pe şofer. „31-HD-G40", cu tului Sălişte, cerem...". satul. N-o să vină nimeni să Muntean, din Crăciuneşti. va dintre denumirile şl ca­ într-o pepinieră. Ba mai în­ ori trupurile firave ale vi­ tare de pădure. De atunci,
Ioan Avram la volan, trage In perioada următoare ie racteristicile pe care omul 1 tîi a fost un bob de sămîn- itoarei păduri. Cînd pădurea din 1959, lucrează primăva­
plnă la urmă la peron şl că­ vor construi magazine săteşti le-a atribuit şi recunoscut ţă, adunat cu multă trudă va fl de-acum tare şi nimeni ră de primăvară la plantări
lătorii se urcă în grabă. în satele Căinelu de Sus, Fi- pădurii. De la leagănul din cu Moise Otet, Ion G. Igo-
Plnă lu Crăciuneştl, şoferul zeş, Sălişte, Ormlndea, Iar care zîmbeşte în somn prun­ ianu, Constantin Stancu.
nu-şi va sfîrşl o aprinsă dis­ magazinul cu etaj din Bălţa cul, la hîrtia pe care scriem, Constantin Cojan, Gheorgho
cuţie cu o pasageră de pe îşi va începe în curînd acti­ omul foloseşte în cele mai Stanciu, Iile Stanciu şi mulţi
scaunul destinat taxatoarei. Iată afirmaţii de-a dreptul ne pună- lucrurile la punct în vitatea. felurite moduri lemnul, da­ alţii. In urma muncii acestor
oameni se întind sute şi sute
Aşa că nimeni din autobuz nu bizare. Magazin sătesc exis­ curtea propriei noastre case". rurile şl bogăţiile pădurii. de hectare de păduri, din
se miră că roţile maşinii nu tă. Este adevărat, mai mic. Cum aceasta este părerea SE ÎNDEPLINESC Poate de aceea românul a molid şi pin, veşnic verzi şi
ocolesp groptle drumului. La Dar deja s-a pornit acţiunea oamenilor harnici, cinstiţi ai OBLIGAŢIILE văzut dintotdeauna în pădu­ neasemuit de frumoase.
Crăciuneşti, pasagera coboară. pentru a se construi unul mo­ satului, noi n-o comentăm, fi­ FATĂ DE STAT re un frate bun şl credin­ e panta abruptă a mun­
Scaunul este ocupat de un dern; căminul cultural îşi ind pe deplin de acord cu ea. cios, s-au ocTOtit şl bucurat ţilor, unde e greu să-ţi
amic al şoferului. Se scot desfăşoară activitatea într-o Sătenii din Hărţăganî, Bar­ unul pe altul. dinlr-un copac matur. Semă­ nu-1 va mal putea face rău, P
menţii echilibrul stînd
„Carpaţii" şi se pun pe bord, sală mare, bine amenajată şi NOUTĂŢI PE HARTA bura, Fizeş sînt cel care eu Dar pînă ce copacii pădu­ nat în pepinieră, răsadul a­ oamenii aceştia vor trece pe pe loc, oamenii care iubesc
ca pe masă în restaurant, şl întreţinută din clădirea şcolii COMUNEI încheiat în număr mare con­ rii ajung de admirat pentru cesta de viitoare pădure a alt munte, apoi pe altul. Şi pădurea mai mult ca oriro
se aprind ţigări. Se fumează generale. Apoi, să fim iertaţi, tracte cu statul pentru a livra fălnlcia lor, se depune o fost îngrijit cu atenţie şi îl vor împăduri, Începînd fac gropi şi aşează atenti
în linişte pînă la Bă iţa. Cum ca să nu vezi uriaşa literaro — In scurtă vreme vor în­ porci, bovine, miel, alte pro­ muncă plină de migală şi migală timp de doi, trei ani. din vîrfuri şl coborînd plnă cîte un puiet în fiecare.
autobuzul luase şl praf destul care s-a făcut pentru secarea cepe lucrările de pavare a cen­ duse. La nivel de comună si­ perseverenţă, o muncă grea, Abia după aceea este scos, în văi. Scormonesc în jur şi îi fi­
de-a lungul drumului, avea în văii dintre Sălişte şl Hărţă- trului comunei noastre, canali­ tuaţia încheierii contractelor nespectaculoasă, anonimă. transportat spre locul de Şeful ocolului silvic din şează pămînt gras la rădă­
interior o atmosferă tare în­ gani înseamnă a avea orbul zarea centrului, precum şl lu- este : 547, la tineret bovin ; Pentru că pădurea numai a­ plantare, unde mal face o Haţeg, Inginerul Nlcolae cină. Revin peste luni şi ani
cărcată. Călătorit abia aşteptau găinilor sau să fii rău Inten­ CTările Ia piaţa de alimente — 221, la porci; 77, la miel; 36. rareori îl răsplăteşte direct haltă de cîteva zile într-un Mărgineanu, munceşte Ja re­ şl îl îngrijesc, îl feresc de
să coboare.., ţionat. Pe o lungime de peste ne-a declarat tovarăşul Aurel la bovine adulte. pe cei ce au sădit-o şl l-au depozit de gheată, special q- generarea pădurilor de pe boli. Copacul va creşte înalt
La întoarcere am întîlnlt p« 1,5 km, sătenii au curăţat şl Boloţ, secretarul Comitetului De asemenea, obligaţiile <i- pus apă la rădăcină. Răspla­ menajat. Abia după aceea raza ocolului ce-1 conduce şi falnic, In trunchiul lui cer-
ta el va dărui-o abia gene­
,,31-HD-911" — încărcat cu îndreptat un canal, dar de-a comunal de partid Bălţa. Aces­ sumate la curăţiri de păşuni raţiilor ce ne vor urma. Aşa este dus şt plantat începînd de 10 ani. Toată pădurea ce culeţele vor consemna an
navetişti — în pană, tot pe lungul văii, excavatorlstul te lucrări sînt deja contracta­ şi fineţe, îmbunătăţiri funcia­ s-a născut în popor minuna­ din vîrf de munte şl pînă la a fost plantată şl îngrijită în după an de viaţă.
traseul Deva-Băiţa. Aşa că Victor Cojoc şl ajutorul său, te cu I.G.C.L. Brad. re, decolmatărl de văi, con­ ta zicală : „In viaţă fiecare poalele Iul. vremea asta, pe sute şi sute — Suma acestor cerculeţe
tuturor cititorilor noştri care Ioan Trucă, au tăiat cu dra- Pînă la această dată, în sa­ solidări de maluri se Înfăp­ om este dator să ridice o pectacolul plantării de hectare, poartă şi pece­ — spunea inginerul Emil
munţilor este de-o fru­
nc-au scris despre modul cum glina un mare canal pe o lun­ tele comunei au fost realiza­ tuiesc în condiţii bune. să sădească un pom4'. Toc­ S tea muncii şi priceperii sale. Maiorescu, directorul Inspec­
casă, să crească un copil şl
călătoresc pe acest traseu le gime de peste 1 250 ml, exca- te şi alte lucrări, cum sîn t: ★ museţe unică. Oame­ — Am moştenit suprafeţe toratului silvic judeţean —
enorme de păduri din arbo­
răspundem i aveţi dreptate. Să vînd aproape 10 000 mc de pă- repararea şl întreţinerea a Am mers şl pe urmele scri­ mai pentru a înnoda într-u- nii, aceşti oameni care rege­ ne arată cît e de bătrînă
vedem ce va răspunde condu­ mtnt. Este pur şi simplu o lu­ 35 km de drumuri, la locul sorilor care ne vorbeau de­ na continuitatea dintre ge­ nerează aurul verde al pa­ ret de slabă productivitate — pădurea, ne indică etatea ge­
triei, urcă în făcutul zilei pî­
cerea autogării din Deva. crare enormă, care conti­ de agrement ,,Pe haldă" au spre activitatea cadrelor me­ neraţii, în întregirea căreia mesteacăn, fag. Am substi­ neraţiei care a plantat-o. Da­
nuă paralel cu drumul, pînă fost plantaţi 500 de pomi, s-a dicale, a altor Instituţii din şi pădurea ere un loc de nă în vîrful muntelui. Poar­ tuit pînă în prezent cu spe­ că vrem să ne bucurăm de
NU-I înţelegem pe la poalele muntelui. Pe dru­ construit o remiză p.c.i., în comună şi trebuie să subli­ seamă. tă cu ei săpoaie şi legături cii valoroase, cu productivi­ recunoştinţa generaţiilor ra­
muri a fost aşternută o mare satul Barbara s-au terminat niem că părerile citii orilor de puieţi. Ajunşi sus, în vîrl,
„FIII SATULUI SĂLISTE" m întîlnit pe raza o* tate ridicată — molid, pin — re vor veni, să iubim pădu­
cantitate de piatră şi se aşter­ lucrările la o magazie de lem­ noştri din Băiţa s-au dovedii colului silvic Haţeg încep să coboare pantele a­ peste 1 500 hectare. Vom rea şi s-o ocrotim, să sădim
Periodic primim la redacţie ne în continuare. ne şi la anexele gospodăreşti, adevărate. De aceea, tuturoi oameni care s-au înfră­ brupte muncind, făcînd gropi face asemenea substituiri, în fiecare cile un arbore...
scrisori din satul Sălişte. Me­ Cetăţenii din Sălişte, comu­ s-au împrejmuit şcoala şi că­ le adresăm rugămintea de a A cu pădurea, oameni care şi în fiecare groapă aşezînd următorii ani, pe încă peste
ţit
reu acelaşi scris, doar nume­ nişti, deputaţi, cu care am minul cultural ru gard pe o ne scrie în conlinuare. cea mai mare parte a anu­ un viitor falnic pin sau mo­ 7 000 de hectare — no spu­ G. IGNAT
le autorilor se schimbă. (Ne stat dc vorbă, spun cu totul lungime de 105 ml. Valoarea
este oenibil să spunem, dar altceva. Unul din cetăţenii de to^lă a lucrărilor se ridică la GH. I. NEGREA