Page 67 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 67
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 348 ® DUMINICA 19 MARTIE 1972
Experimentul „PUTEREA Şl ADEVĂRUL'
Verificaţi-vă perspicacitatea E d ito ria le
Eugen lonescu, Setea şi M uzică
Marte-2“ şi „Marte-3“ Ce reprezintă fotografia ? foamea. Publicarea de către p o p u la ră Adevărate pagini
W foi •••• Bddtura Miner va în colecţia
: ’ av.> ' . „Biblioteca pentre toţi" a u-
Imaginile transmlee prin tc- automatfl sovietică *-a des nel părţi din opera drama de istorie a patriei
2eviziune, da Ie. distanţa de prind de „Morte-3" şl a cobo turgului! de origine română Magazinele de specia
peste 260 milioane kilometri, lit lin pe auprafaţa planetei. — mult disputat pe plan litate au pregătit cîteva
bucurii pentru iubitorii
de staţiile automate sovietice La bordul acestui modul, care mondial — Eugen lonescu, muzicii populare, discuri Trei ore de retrospectivă Stoian, Duma, Petrescu,
„Morte-2" şi „Marte-3", pre a aţine suprafaţa lui Marte, înseamnă încă un pas pen ale unor Interpreţi în în istoria pe care noi am Mânu, Olariu, Ana, în inter
zintă o marţ importanţă şti au fost instalate camere da tru cunoaşterea creaţiei sale. drăgiţi. Amintim discul făurit-o de-a lungul a două pretarea magistrală a acto
inţifică ;— relatează agenţia televiziune panoramice, iar la lui Achim Nica ce ofe decenii, trei ore de partici rilor Mircea Albuiescu, Ioan
TASS. Aceste staţii zboară pe bordul staţiei rrMarte-3" se ★ ră melodiile „Săraca co pare la confruntarea dintre Besoiu, Amza Pellea, Octa-
orbite de sateliţi ai planetei aflfi Instalate vldeomagneto- Theofll SlmenscHy, Un dic pilărie*4, „Fetele de mă personajele angrenate în vian Cotescu, Lazăr Vrabie,
Marte de patru luni, perioadă foane. In momentul trecerii ţionar al înţelepciunii, volu ritat", „Ileană, Ileana", măreaţa operă de construire Irina Gărdescu, ne aduc pe
ecran prin scenariul lui Ti-
în care au avut loc peste 230 lui ,,Marte-3" deasupra locu mul II. Grupate tematic în „Tot mă uit şl nu se a unei lumi noi. Cele două tus PopovicI, regia. Iul Ma-
de şedinţe de comunicaţii cu lui de coborîre a modulului, funcţie de marile teme ale vede". filme „Puterea" şl „Adevă nole Marcus şi imaginea lui
comportamentului uman, vo
rul" aduc în faţa
noastră
staţiile, obţlnlndu-se un vast aparatele respective au fost lumul apărut la editura Ju Inflexiunile vesele şi crîmpeie din lupta pentru Nicu Stan, adevărate crim-
material ştiinţific. puse In funcţiune şl video- nimea din Iaşi cuprinde cu dinamice ale muzicii bă cucerirea puterii, din lupta peie de viaţă. Filmele te fac
In acest timp a fost efec magnetofoanele au înregistrat getări antice şl moderne, tra năţene sint „împrăştia pentru refacere şl socialism. să participi alături de eroi la
tuată filmarea planetei de Ja imaginile. Apoi ele au fost re duse din limbile babilonea te" pe tot cuprinsul ţă Permanent raportate la eve greutăţile luptei cu arma în
diferite distanţe, atit apropia transmise pe Pfimînt. nă, chineză, daneză, egip rii de discul Iui Dumi nimentele care amintesc mo mînă, te fac să simţi bucuria
te : 1 200—1 500 kilometri, cit Explorarea planetei Marte teană, engleză, franceză, ger tru Constantin. Dintre mente din Istoria anilor 1945 şi răspunderea victoriei, en
şi mai îndepărtate — 15, 50 şi se desfăşoară, însă, şi cu un mană, greacă veche, latină, melodiile înregistrate a- —1965, confruntările dintre tuziasmului muncii. Inter
1-0 mii ds kilometri, In ciuda alt tip de televiziune cosmi neogreacă, persană şl san mintlm : „Astă vară personaje relevă necesitatea preţii te conving să participi,
furtunii de praf, care a acope că şi anume Instalaţiile de fo- scrită. m-am gindit", „In vară îmbinării perfecte a compe alături de ei, Ia dezbaterea
pentru adevăr şi să pără
rit planeta la începutul expe toteieviziune. Automate înre cînd mă iubeai", „Dea tentei cu devotamentul fără seşti sala de spectacole cu
gistrează Imaginile pe pelicu B ogate m anifes supra de Reşiţa". margini pentru cauza socia
rienţei, imaginile prezintă un glndul la el, la adevărul so
lă, acestea se prelucrează şi
mare Interes şi sînt supuse u sînt apoi retransmise pe Pă- tării a rtis tic e lismului. cietăţii noastre noi pentru
care fiecare dintre eroii fil
nui studiu minuţios. mînt prin canalele de televi mului militează fără să fie
După cum se ştie, la 2 de ziune. Este vorba de un sis Duminica aceasta vor mar privaţi de greşeli, de limite,
tem automat complex, care
cembrie anul trecut, o statie ca o efervescenţă deosebită pe care adevărul partidului
cuprinde un aparat de foto manifestările cultural-artisti- nostru — construcţia socie
grafiat, o instalaţie de deve ce. La Călan se va desfăşu tăţii bazată pe echitate şi
lopat şi o cameră de televi ra concursul .Buchete hu- dreptate, socialismul — le
ziune. nedorene", confruntare a for învinge.
j „O pere de arfă Avantajul acestui sistem re maţiilor artistice ale oraşe „Puterea** şi „Adevărul",
zidă în faptul că el nu de lor Haţeg şi Călan. creaţii de prestigiu ale cine
curioase4' pinde de viteza de înregistra . • * , A **V ★ matografiei româneşti, pot fi
.
re şi de transmitere a Imagi Dezlegarea — In ediţia viitoare a „Caleidoscopului”. Comunele Luncoi, Rapolt vizionate începînd de azi pe
nilor, ca în cazul lmaginiloi Fotografia apărută In numărul trecut roprezlntA primii paşi şl Unirea vor preda ştafeta ecranele cinematografelor
Pe te rito riu l ju d e ţu lu i de televiziune obişnuite. pe LunA. Foto: V. ONOIU folclorică „Căutătorii de co „Patria" şl „Arta" din De
B istriţa -N ă să u d au fost Fotografierea prin Interme mori “ artiştilor amatori din va, urmînd a fi programate
d es co p e rite n u m e ro a se „o diul ambelor sisteme se efec Văllşoara, Gristur şl Bretea şi în celelalte localităţi ur
p e r e de a rtă“ d in tre cele Română. bane şi rurale din judeţ. Cu
m a i curioase. Ele a p a r sub tuează sincronizat, Iar alege ★ prilejul prezentării filmelor
fo r m a u n o r co n creţiu n i de rea obiectelor care urmează Da sanatoriu fa Aurelia Âpulensis Pe scenele căminelor cul pe ecranele cinematografelor
p ia tr ă , su g erin d figu ri o să fie fotografiate se face la turale din Geoaglu, Bălata, din Deva va avea loc o pre
m e n e şti, a n im a le sau p ă comanda dată de pe Păroînt. In cartierul IPartoş, din municipiul Alba Iulia, pe Iscroni, Lelese şl SIntandrei mieră de gală, la care se
sări. L ocaln icii le-au dat locul fostei colonii romane Aurelia Âpulensis, a fost se vor confrunta 20 de bri anunţă participarea principa
d e n u m ir i şi au ţe s u t in ju Instalaţii asemănătoare au găzi artistice de la sate. lilor realizatori.
r u l lor legen de. A s tfe l, se fost folosit® şl de staţiile descoperit un altar d« marmură cu inscripţie, dedicat
zeului Apolo salutaris (cel care redă sănătate). Tot pe
v o r b e ş te d e „soldaţii" sau automate rrLuna-3“, „Sonda-3*4 aceste locuri, unde au dăinuit odinioară vilele proprie
„id o lii“ d in rCpa de la § şl „Luna-12% care au retrans
D o m n e şti, de „foca" de la : mis imagini ale părţii invizi tarilor de ferme şi ale negustorilor romani, au fost
Inscripţii închinate ace
scoase la Iveală mal multe
R u su B irgău lu i, de „capu l j
d e p ă p u ş i“ şi „căprui de ? bile a Lunii, detalii ale supra leiaşi divinităţi şi unele cu caracter specific terapeu întreprinderea de prospeefi- Mica publicitate
tic, ceea ce confirmă ipoteza existenţei unui mare sa
giscă“ d e la A rcalia. U n e feţei ei şi alte imagini care natoriu (askdepeion) în acest important centru al Da
le au d e v e n it piese de m u permit o pătrundere mai a- dei. I a l U ■ I ■ Vînr! casă familială, compu Vlnd casă, Orăştle, Petru Ma
zeu . In tre acestea se r e dlncă în tainele Cosmosului. uni şi explorări geologice să din 5 camere, garaj, pivni ior, 46.
m a rcă şl c îte v a p ie tre de ţă şl grădină, ocupabilă imediat, *
NaţlonaiA,
Şoseaua
Simeria,
m a r i d im e n s iu n i, care, d u nr. 69. Vlnd motocicletă IJ eu ataş,
p ă ce rc etă ri recen te, ar fi Hunedoara—Deva ★ motoretă „Carpaţi", Simeria, A.
Vlaicu, 92.
Vtnd Fiat 1 300, Orăştle, str.
fo s t p re lu c ra te a r tistic de i Armatei, 15, telefon 338. ★
o a m e n ii u n o r ep o ci în d e Doi fraţi milenari ŞTUŢA LA ZI STR. MINERULUI, NR. 2. TELEFON 11560 Vlnd motocicletă K, 175 cm9,
★
p ă r ta te . S c u lp tu ra a n tro Vlnd Renault 10 major, stare Deva, Şt. O. Iosif, 12.
p o m o r fă „Fem eia", d es co ANUNJĂ CONCURS PENTRU OCUPAREA UR bună, Hunedoara, str. Dragoş
★
p e r ită la S ărata, ca şi „pă Streini şi Jiul ALUMINIU ACOPERIT MĂTOARELOR POSTURI : Vodă, 20. VAnd Warszavaf in perfectă
★
pu şa de p ia tr ă a de la Vlnd Renault Gordtnl, stare stare, Deva, telefon 13741.
T ea ca sin t co n sid era te de CU OŢEL © şef da serviciu aprovizionare-transport bună şl apartament, Gojdu,
★
sp e c ia liş ti ca a p a rţin in d u © inginer electromecanic (ing. principal elec bloc F 1, ap. 19. Pierdut carnet de muncă, se
n or cu ltu ri de a cu m 10 000 sfirşitu l u ltim e i ere geolo Un procedeu Interesant tromecanic) ’A' ria D.m. nr, 254254, pe nume
— 15 000 d e a n i. In co n sem n ă rile ce u r de acoperire a aluminiului Vlnd casă confortabilă, depen le Iov Ioan. II declar nul.
m e a ză n u in te n ţio n ă m să gice (cu atern ar), cu rgeau v i cu oţel inoxidabil a fost Condifiile de angajare ţi salarizare sint cele dinţe, grădină, Simeria, Ion
r e c o n stitu im u n itin e ra r atit jelio a se spre M u reş a p ele pus le punct In Australia. Creangă, 47.
Caut femele pentru suprave
d e cu n oscu t d in Judeţul Jiului. A b ia la sfirşitu l a Oţelul • poate fi aplicat pe prevăzute de H.C.M. nr. 914/1968 şi Legea nr. Vlnd Dacia 1100, D eva, str. ghere copil, 8 ore pe zi, Barbu
n ostru , ci doar să re g ă s im cestei ere (holocen), Jiu l a faţa exterioară a canaturilor 12/1971. Candidaţii să aibă domiciliul în Deva Crişan, 17. Delavrancca, nr. 1, Deva.
u n flu x al v irste lo r ce u rcă fo st „c a p ta t" d e u n riu care unor ferestre, cealaltă faţă sau în localităţile învecinate, unitatea neavînd
sp re tin e r e ţe , u n f lu x pa rcă a in a in ta t re g resiv d in sp re fiind acoperită cu poiivinil posibilităţi de cazare.
DIVERSE in co n tr a tim p cu ap ele riu - O lten ia . colorat sau cu aspect face CONCURSUL VA AVEA LOC LA DATA DE
de
lemn. Acoperirea se
rilo r ce co boară spre îm p li
D a to rită u n or m iş că ri de
n irea lor. su b sid e n ţă şi a u n or sc u fu n continuu, pe un banc obiş 1 APRILIE 1972. întreprinderea de
o Institutul de cercetări şi P asu l de la B ăn lţa, care, dări in tr e p te a celor dou ă nuit de laminare, fără retu- (98)
proiectări pentru industria e- d ea ltfel, con stitu ie şi o b azin e d ep r esio n a re ale H a şări sau polizare, obţinîn-
leotrotehnlcA din Capitala a du-se un aspect strălucitor
calculat cA, prin Introducerea biectu l în se m n ă rilo r n oastre, ţe g u lu i şi ale P etro şa n ilo r, industrializare a laptelui
unor siguranţe cleotrlce per este u n u l d in ţin u tu rile h u - ve ch iu l curs al Jiu lu i a ră sau mat. Procedeul poate fi
fecţionate pentru protecţia in m a s s u sp en d a t la 700 m (n i aplicat şi in industria auto
stalaţiilor Industriale de JoasA n ed o re n e a cărui p re zen ţă mobilelor, a construcţiilor Hunedoara-Simeria
tensiune, in anul trecut s-au im b ie la cu rio zita te, la o ve lu l B ăniţei).
obţinut economii de peste te n ta tiv ă de p ă tru n d e re in navale, la fabricarea mobi Unitatea zonală de reparafii
6 000 000 Iei. Aceiaşi institut a P e n tru o te sta re a acestu i lei etc.
mal calculat câ Înlocuirea a m u ltitu d in e a de p refa ceri fe n o m e n v in o serie de a r ANGAJEAZĂ DE URGENŢA :
10 0U0 000 de olguranţe obişnui ale T err ei şi ale v ie ţii o g u m en te de o rd in geom or-
te cu altele perfecţionate poa m ului. Deva, seefia Mintia © merceolog principal la serviciul aprovizio
te evita pierderi de tensiune fologic, ca p r e z e n ţa m a te UN NOU MATERIAL nare
pe întregul sistem energetic P u ţin i sin t aceia care, că rialelor de p ie triş şi bolo-
naţional echivalent© cu 5 JVIW, vă n iş ru late, la n iv e lu l B ă PLASTIC ANGAJEAZĂ DE URGENŢA URMĂTOARELE © primitori-distribuitori produse pe reţeaua
adică o cantitate de energic lă to r in d de la H aţeg sp re
suficientă a alimenta un oraş P etro şa n i, ştiu că la B ăniţa, niţei, m a te ria le care nu co n CATEGORII DE MUNCITORI : comerciala (gestionari)
cu 20 00 0 de locuitori. acolo u n d e S trein i şi Jiul stitu ie a ltc e v a d ecit vech ea Numeroase accesorii pen © lăcătuşi montatori pentru turbine şi cazane © sudor autogen şi electric
stnfl v e c in i de obirşie, a fost tru automobile, aparate e-
albie a Jiului, p re ze n ţa u © sudori electrici şi autogeni autorizaţi © electrician auto
d n d v a , in erele geologice, lectrlce pentru menaj, ele
o Intr-un articol publicat In nor tera se ce c o resp u n d cu n i © tinichigii © mecanici auto
ziarul „Orizont" din Rm. Vil- un fu n d de m are, m ai p r e mente de mobilă şi altele,
cea, doctorul Nicolac Ostin cis o s tr îm to a r e m a rin ă in velu rile te ra selo r su p erio a re 9 izolatori termici şi fonici Condiţii de angajare şi salarizare conform
propune un indrAzncţ meniu j vor putea fi confecţionate H.C.M. nr. 914/1968 şi legii 12/1971.
pentru anul 2 0 0 0: Icre negre tre b a zin u l H aţegu lu i şi cel ale Jiu lu i in B a zin u l P e tr o i dintr-un nou material ples- © muncitori necalificaţi, cu perspective de
din petrol şl calciu, fripturi şan ilor şi a căror in clvu ire calificare la locul de muncă în meseria de lăcă
de carne de vacă, realizată al P etro şa n ilo r, in această j tic foarte rezistent la căl- Informaţii suplimentare la sediul întreprinde
din făinuri de peşte, pul sin este spre B a zin u l H a ţe g u tuş montator agregate energetice şi de trans rii, telefon int. 13, Simeria.
tetici Ja frigare, preparaţi din strlnvtoare d e p u n in d u -s e cal • dură. Este vorba de „Lus-
proteinele extrase din sola, ca rele ce se e x p lo a te a z ă a s lui, in clin a rea te ra selo r su ; tran HR-850", un produs port. (94)
pilaf din orez artificial, savu
roase prăjituri din alge ma tă zi în m o d e rn e le cariere p erio a re ale Jiu lu i actu a l in ! pus la punct de o firmă Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968.
rine, totul stropit cu un deli sen s in v e r s tera selo r in fe Informaţii suplimentare se pot obţine la se
cios vin tAmlios din melasă d e la B ăn iţa-M erişor. i franceză. Materialul poate
naturală ! D ar şi m a i pu ţin i sin t cei rioare etc. i suporta temperaturi pînă la diul U.Z.R. Deva, biroul personal, telefon 11150,
★ interior 241. Regionala de căi ferate Deva
oare ştiu că, tot p e aici, la DUMA S1GISMUND j 100 grade C. şi are o mare
9 Profesorul Petru Fior, din i rezistenţă la şocuri. (100)
Tulcea, a conceput un Inge ANUNŢA :
nios sistem de retroprolecţle, i
pe carc-1 foloseşte pentru pre Se aduce la cunoştinţa publicului calator câ
darea vizuală a lecţiilor, pe
bazâ do diafllme. Sisiemul incepind din 20 martie 1972 se anuleazâ urmă
este In aşa fel realizat, incit FALSUL CURAJ... toarele trenuri :
elevii pot lua notiţe in tim POATE Fi
pul proiecţiei, cţasa fiind lu — Trenurile accelerate automotor nr. 265/266,
minată normal. La o şedinţă de prelucrare
a unor aspecte din circula trenurile de persoane nr. 2 155/2 158, 2 163/2 166
Are oare nevoie omul să ia Cum stau lucrurile cu reţe siv şi de aceea pe mulţi îi a- ţia rutieră, organizată de cu- pe distanţa Simeria—Hunedoara—Simeria.
e In colecţiile Muzeului ju anumite măsuri pentru e a ta de a se bea înainte de cul doarnie. Trebuie să se lină rînd la coloana l.T.A. Ba-
deţean de JLstorie din Piatra dormi mai uşor? Totul depin care un pahar cu Ia.pte cald seama însă că fiecare persoa ru, s-a discutat şi despre — Trenurile curse automotor nr. 2 355/2 356
Neamţ a intrat o piesă, desco — una din cele mai vechi re pe distanţa Simeria—Deva—Simeria.
perită foarte recent, In preaj de de subiect. Sînt unii oa nă reacţionează în mod deo pericolul pe care-1 prezintă
ma comunei Birgăoanl. Este meni cărora le place să ci ţete contra insomniei. Cu toa- sebit la alcool, tot aşa cum alcoolul pentru cei care fo (104)
vorba do un vas din epoca tească înainte de a adormi. reacţionează în mod deosebit losesc drumurile publice în
de piatră, care — prin dimen Asupra altora, televizorul are la orice narcotic. Concluzia BACHUS... LA I.G.C.
siunile şi forma sa — amin calitate de conducători de
teşte de biberon. Potrivit con efectul celui mai bun somni este că pe unii alcoolul îi a PETROŞANI autovehicule. Printre cei vi
sideraţiilor arheologilor, aces fer. Alţii preferă să mănînce SERIAL (III) doarme, iar pe alţii îi ţine zaţi era şl şoferul Petrescu
ta este cel mal vechi reci trezi. Un lucru este cert : o Fabrica chimică Orăştie
pient folosit pentru alimen înainte de a se culca. In ori Lipsa de supraveghere a Siminic căruia i se reţinuse
tarea artificială a sugarilor, ce caz, nu este adevărat că cantitate mare de alcool îm şoferilor aparţinind I.G.C. ră actele autobasculantei 31-
care s-a găsit plnă acum pe întunericul şi liniştea sînt o- piedică instalarea unui somn Petroşani a fost constatată HD-3598 fiind sub influenţa Str. Codrului, nr. 24,
continentul nostru. bligatoril pentru somn în toa te că ea nu garantează pe de normal. cu ocazia celor 2 controale alcoolului. Jud. Hunedoara, tel. 143
te cazurile, Inclusiv în cazul plin o adormire mai rapidă, se înseamnă aceasta că oame recent organizate Ia această După şedinţă a mai trecut 150.
copiilor. Sînt mulţi oameni pare că are un temei ştiinţi întreprindere. Aceeaşi cauză pe la o băuturică, apoi fără
O Dealul Zaclcel, sau Luca fic. Laptele conţine un amino- nii oare consumă prea mult
Unii, din apropierea Sibiului, care nu pot adormi pe întu alcool nu dorm la fel de bine generează dezordinea în ştirea şefului de coloană a
declarat rezervaţie naturală, neric, sau fără să le cînte a acid cu efect calmant. De a ca alţii ? Se pare că da. Ştim transportul călătorilor creînd dispărut cu autovehiculul. PRODUCE
constituie o curiozitate bota paratul de radio. Din cele de ceea, consider că a bea lapte A fost însă oprit la timp
nică. Cercetătorii au ajuns la cald înainte de culcare este că o componentă importantă supraaglomeraţii ori întîr Şl LIVREAZĂ
concluzia că flora acestuia mai sus rezultă concluzia că a somnului sînt perioadele zierl. Dar întreprinderea ma de către echipajul circula
este o rămăşiţă a unor clima nu poate fi Indicat un regim bine. rotirii rapide a globilor ocu are un salariat... „Bachus“ a ţiei. S-a constatat că era în UNITĂŢILOR
te calde şl post glaciale, care special pentru instalarea som Dar alcool ? stare gravă de ebrietate, în-
s-au păstrat In mod uimitor. lari, care însoţeşte perioadele desea prezent printre şoferi SOCIALISTE :
Aici trăiesc peste 350 de spe nului. Alcoolul are un efect depre- somnului cu vise. Inregistrîn- Stimulaţi de puterile Iul, şo cît nu-şi mai aducea aminle
cii de plante, printre care nc- du-se somnul alcoolicilor, s-a ferii devin un pericol pentru ce fel de „apă" a băut şi pe
gara, stînjenelul pitic, cosacll siguranţa circulaţiei. Aşa a ce pămînt se află. Acum era ® diferite contei-
şi ruscuţcle, considerate a fl stabilit că Ia el perioadele ro
deosebit de rare. tirilor rapide ale globilor ocu procedat Prodan Gheorghe, tot o apă şi-un pămînt, dar nere ţi manete din
★ D E F E C T O S C O P lari sînt minime, sau lipsesc şofer al autobuzului 31-HD- zicea el : „am curaj să par material plastic
aproape complet. S-a stabilit, 2018, care a nesocotit Indi ticip la orice concurs de cir
e> Cercetările întreprlnso de catorul „Oprire Ia intersec culaţie 1".
specialiştii Staţiunii experi de asemenea, că la mult! al i ® ambalaje pen
mentale hortlvitlcole din Cluj coolici somnul este însoţit de ţie" şi nu a acordat întîie- tru industriile de me
.s-au finalizat, In ultimul an, coşmaruri. tate vehiculelor de pe dreap „CEASUL RÂU" AL
in două elite noi de gladlole, ta cu prioritate. CĂRUŢAŞULUI dicamente ţi alimen
o elită de garoafe de seră, Dar coşmarurile copiilor —
trei elite de gerbera, floare urmează ele după perioadele Verificat fiind, s-a consta Căruţaşul Popa Horla din tară
provenită din Africa de sud, somnului fără vise? Nu în tat că era sub influenţa ac Vaidei s-a abătut înainte de
şl o elită de cyclamen. Tot centuată a alcoolului. A fost 9 bunuri de larg
aici au fost obţinute două noi mod obligatoriu. Copiii visea a porni la drum pe la o ţui-
soiuri de struguri de masă cu ză mult mai des decrît adulţii oprit apoi şoferul Hogea Va- culiţă, dar, tot fiind acolo, a consum
ca li tAţi gustative deosebite. şi visurile lor sînt de multe sile cu autobuzul 31-HD-3500 mai cinstit vreo două. A~
Succese importante au în şi el sub influenţa alcoolu © piese de legă
scris şl grupurile de cercetare ori uimitoare deoarece copi pol, a pornit cu bidiviii lui
din domeniul legumiculturii şi lul este mult mai impresionat lui. Ambii deserveau traseul pe şoseaua naţională, pe timp tură din p.v.c. dur
pomlculturil. Au fost create de fenomenele care îl încon Petrila-Petroşani şi aveau
două noi soiuri de roşii, un autobuzele încărcate cu că de noapte, fără felinar şi pentru instalaţii de
soi de ardei gras, ctteva noi joară. Pe de altă parte, multe ochi de pisică, aventurîn-
soiuri de arbuşti fructiferi fenomene cărora !e dă naşte lători în dimineaţa zilei de du-se printre maşini, mai în- apă ţi canal
foarte productivi şi cinci elite re somnul profund, cum ar fi 9 martie a.c.
de măr. Au fost aduse, de a- Cei ce se simţeau „cu mus curcînd pe una, rnai stînje- © fitinguri pentru
scmenca, îmbunătăţiri unor somnambulismul, vorbirea în nind pe alta. Dar, „ceasul
tehnologii dc cultură, în spe timpul somnului şi altele, dis ca pe căciulă" aveau acum rău" a făcut să fie oprit din instalaţii
cial la unele plante aclimati par pe măsură ce copilul creş defecţiuni tehnice şi autove acţiunea lui îndrăzneaţă şi să
zate de eiirind. Staţiunea a hiculele erau părăsite, iar în © reductoare de
înfiinţat la I.A.S. Poiana şi te şi sistemul lui nervos se plătească o amendă pe mă
I.A.S. Cluj ferme pilot pentru consolidează. treprinderea nu răspundea sura faptelor. tu raţie.
valorificarea în producţie a — Vino matale mîine, nu vezi cA nm de lucru ! B; P; lolofoanelor care anunţau a-
acestor cercetări. Desen ele V. MIIlAlLESCU cjlomerarea pe trasee. Lt. maj. TRAIAN BERBECEANU
(Va urma) __