Page 68 - Drumul_socialismului_1972_03

g^aaHOBKBini re'WAnro’W
4 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 348 ® DUMINICĂ 19 MARTIE 1972

VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAI Al REPUBLICI SECVENŢE INTERNAŢIONALE [SECVENŢE INTERNAŢIONALE j

SOCIALISTE ROMÂNIAIN republica africa CENTRALĂ Semnarea Protocolului privind colaborarea

economică dintre Republica Socialistă România ATLAS
Dejun oferit de preşedintele Vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu
şi Republica Africa Centrală
Republicii Africa Centrală la Complexul D.E.S.T.F. ţ Dirijabilul din nou
Sîmbătă a avut loc semna­ vicepreşedinte al Consiliului şi geologiei, şi Vasile Răulă, | în actual
Preşedintele Republicii A­ răşei Elena Ceauşescu. La de­ (Urmară din oaa. 1) sînt socotite printre cele mai rea protocolului privind cola­ de Miniştri al Republicii So­ adjunct al ministrului comer­
frica Centrală, general de ar­ jun, desfăşurat într-o atmo­ frumoase din lume) toate — borarea economică dintre Re­ cialiste România, ministrul co­ ţului exterior, iar din partea i Se pare ci vechea maţi­
mată J*an Bedel Bokassa, a sferă de cordialitate şl priete­ dă dovadă de multă pricepere creaţii de o remarcabilă va­ publica Socialistă România şi merţului exterior, iar din par­ centrafricană — Joseph Poto­ i nă de zbor — dirijabilul
oferit, In saloanele Hotelului nie. au luat parte personalităţi şi hărnicie. loare artistică — întrunesc Republica Africa Centrală în tea Republicii Africa Centra­ lot, ministrul afacerilor exter­ \ — care a făcut mare vogă
„Safari", din Bangui, un de­ oficiale române, care l-au în­ Oaspeţii admiră splendidei* aprecierile elogioase ale vizi­ domeniile minier, geologiei, lă — de Ange Patasse, minis­ ne, Fidele Bakry, ministrul l la vremea ei, începe să
jun In onoarea preşedintelui soţit pe tovarăşul Nicolae ţesături africane în culori din­ tatorilor. La trecerea prin di­ metalurgiei, agriculturii, indus­ tru de stat la Preşedinţia Re­ planificării şi cooperării Inter­ / intre din nou in vederile
Consiliului de Stat al Repu­ Ceauşescu, precum şi membri tre cele mai vii şi desene pli­ feritele ateliere, muncitorii îşi triei, transporturilor şi co­ publicii Africa Centrală. nationale, Fracois Gon, minis­ ] constructorilor. Englezii au
blicii Socialiste România, ai guvernului şi elte oficiali­ ne de fantezie, articole tradi­ exprimă, prin ovaţii şi aplau­ merţului, pe baza avantajului ^ deja gata un dirijabil u­
ţionale de îmbrăcăminte ca şl ze, bucuria de a. avea în mij­ Au fost prezenţi t din par­ trul Industriei şl comerţului, şi i riaş care va întreprinde
Nicolae Geanşescu, şi a tova- tăţi centrafricane. locul lor pe reprezentantul li­ reciproc.
confecţii în stil european, mo­ Din partea română, protoco­ tea română, Bujor Almăşan, Andre Zanife-Touambona, mi­ * primul zbor in luna aprilie
bilă lucrată cu mult meşteşug nei ţări socialiste, tară care lul a fost semnat de Ion Pătan, ministrul minelor, petrolului nistrul energiei. ) a.c. Nava, care va zbura
din esenţe tari. Gazdele dau manifestă sentimente de caldă L cu 55 km pe oră, puţind a­
Plecarea din Bangui explicaţii amănunţite asupra simpatie, sprijin şi solidarita­ } junge pînă la 80, se va nu­
modului de organizare a pro­ te faţă de cauza popoarelor *- ) mi „Europau şi va servi
1 (Urmare din pag 1) nilor diplomatice acreditaţi ducţiei, asupra efectivului de fricane. Manifestări peste ^ drept platformă de televi-
la Bangui. muncitori şi a dotării tehnice, P r e ş e d i n t e l e Nicolae Tovarăşul Manea Mănescu i ziune pentru retransmite-
sentimentele de simpatie şi După intonarea imnurilor de precum şi asupra proiectelor Ceauşescu, tovarăşa Elena hotare consacrate f I rea meciurilor de fotbal şi
stimă fată de şeful statului ro­ stat ale celor două ţări, o u­ de dezvoltare. Atelierul de ar­ Ceauşescu consemnează în \ a altor întreceri sportive.
mân — a caracterizat şi cere­ nitate de gardă a prezentat o­ tizanat oferă prilejul de a ve­ Cartea de onoare : a plecat spre Washington
monia despărţirii de pe aero­ norul. dea la lucru pe creatorii „Ne-a produs o deosebită aniversării semi­ | Filatelica
portul M'Poko, din Bangui. In aclamaţiile mulţimii pre­ populari ce duc mai departe impresie complexul de atelie­ PARIS 18. — Coresponden­ siliului consilierilor economici
Pentru a-şi lua rămas bun zente pe aeroport, tovarăşul tradiţiile unei arte milenare, re pe care le-am vizitat, mă­ centenarului U.T.C. tul Agerpres, Paul Diaconescu, de la Casa Albă. \ Poşta din R.P. Ungară a
de la preşedintele Nicolae Nicolae Ceauşescu, tovarăşa plină de strălucire, dovadă vie iestria şi hărnicia muncitori­ transmite : Sîmbătă a părăsit In S.U.A., delegaţia va pur­ t emis recent o serie de opt
Ceauşescu, de la tovarăşa Elena Ceauşescu, precum şi că pe aceste pămînturi a exis­ lor. Le adresăm calde felicitări ULAN BATOR 18 (Ager- Parisul, plecînd spre Washing­ ta convorbiri şi va face un ) mărci avind ca temă loco-
Elena Ceauşescu şi de la cei­ tovarăşii Ion Pătan, Corneliu tat o străveche civilizaţie, şi le urăm să obţină noi suc­ pres). — Cu prilejul semicen­ ton, delegaţia Consiliului E­ schimb de păreri cu privire la ji motiva clasică. Prima mar-
lalţi oaspeţi români, pe aero­ Mănescu şi Bujor Almăşan îşi curmată în perioada întuneca­ ces® în dezvoltarea unităţii lor tenarului Uniunii Tineretului conomic al Republicii Socialis­ relaţiile bilaterale româno- y că valorînd 40 fileri pre-
port au fost prezente cele mai iau rămas bun de la gazde. tă a dominaţiei coloniale, şi productive, care să constituie Comunist, la Ambasada Re­ te România, condusă de Ma­ americane în domeniile eco­ l ziniă o locomotivă ungu-
înalte personalităţi centrafri- La scara avionului, cei doi care acum, după dobîndirea o bază puternică a dezvoltării publicii Socialiste România nomic, al cooperării industria­ } rească, a doua, de 60 fi­
cane, în frunte cu preşedin­ şefi de stat îşi strîng mîinile independentei, a renăscut, că- independente a tării". din Ulan Bator a fost organi­ nea Mănescu, preşedintele le şi tehnico-ştiintifice şi va ) Ieri — o locomotivă ger-
tele Jean. Bedel Bokassa şi şi se îmbrăţişează cu căldură. pătînd valenţe noi. Sculpturile zată o conferinţă de presă. Consiliului Economic, care va examina modalităţile practice l mană, apoi locomotive din
In încheierea vizitei, oaspe­
doamna Catherine Bokassa. La ora 15,00, ora locală, a­ în fildeş şi abanos, vestitele ţii, care au adus cu ei mesa­ Ambasadorul român la face o vizită în Statele Unite de facilitare a dezvoltării a- i Italia, U.R.S.S., Japonia,
A fost, de asemenea, pre­ vionul prezidenţial decolează măşti şi totemuri africane, jul de pri?tenie al clasei mun­ Ulan Bator, Traian Girba, a ale Americii, la invitaţia Con- ceslor relaţii. | Anglia, Austria şi Franţa.
zent Gheorghe Popescu, am­ de pe aeroportul din Bangui, tablourile de o încîntătoare citoare, al întregului popor vorbit despre semnificaţia a­
basadorul Republicii Socialis­ îndreptindu-se spre Brazzavil- varietate policromă executate român, sînt salutaţi, Intr-o cestui eveniment in viaţa ti­ ^ Antenă gigant
te România la Bangui. le — capitala Republicii Popu­ din diafane aripi de fluturi atmosferă de profund entu­ neretului din ţara noastră. In
Au fost de fată şefii misiu- lare Congo. (speciile din Africa Centrală ziasm, cu îndelungi urale. încheiere, au fost prezentate Cancelarul Willy Brandt se pronunţă pentru \ In apropierea lacului
filme documentare româneşti. ratificarea tratatelor cu U.R.S.S. şi Polonia (j Ammer din Bavaria se
o antenă gi-
t construieşte
★ — I gant care va intra în func-
Declaraţie comună româno-centrafricană Ambasadorul Republicii So­ o conferinţă de presă organi­ că şi Polonia, a declarat că a­ ) ţiune in luna august a.c.
HANOI 18 (Agerpres).
BONN 18 (Agerpres). — La
cestea „sînt importante pentru
î Construită după cele mai
România la Hanoi,
cialiste
pacea şi cooperarea în Euro­
I moderne procedee, antena
Tudor Zamfira, a organizat zată la Stuttgart, In cadrul pa, pentru rolul R.F.G. în po­ i bavareză va face legătura
campaniei
electorale pentru
Intre 16 şi 18 raarlie 1972, preşedintele Republicii Africa diferent de sistemul lor social, lor de conflict şi tensiune In simbătă o conferinţă de pre­ alegerile regionale din landul litica internaţională, precum 1 cu o serie de sateliţi ce
preşedintele Consiliului de Centrală, general de armată să fie aşezate pe respectarea diferite regiuni ale lumii a­ să cu prilejul semicentenaru­ Baden-Wurttemberg, care se şi în problema Berlinului". ) vor retransmite emisiunile
Stat al Republicii Socialiste Jean Bedel Bokassa, au evi­ principiilor Independentei şi duce prejudicii grave cauzei lui Uniunii Tineretului Co­ vor desfăşura la 23 aprilie, au Referindu-se la necesitatea \ radiofonice şi de televiziu-
România, Nicolae Ceauşescu, denţiat posibilităţile de lărgi­ suveranităţii naţionale, egali­ păcii şi securităţii internaţio­ munist. luat parte cancelarul Republi­ ratificării tratatelor, şeful gu­ [ ne ale jocurilor olimpice
împreună ou doamna Elena re a cooperării în domeniile tăţii în drepturi, neamestecu­ nale. Reafirmînd solidaritatea Ambasadorul a vorbit de­ cii Federale a Germaniei, Wil- vernului vest-german a insis­ j de vară de la Miinchen.
Ceauşescu, a. efectuat, la invi­ minier şi geologic, agricol, al lui în treburile interne, inte­ ţărilor lor cu lupta dreaptă a spre procesul întemeierii şi ly Brandt, si ministrul aface­ tat asupra faptului că „Repu­
taţia preşedintelui Republicii industriei lemnului, materia­ resului şl avantajului reciproc. popoarelor din Indochina, el dezvoltării organizaţiei, con­ rilor externe, Walter Scheel. blica Federală ar suferi pre­ Primarul jefuit
Africa Centrală, general de lelor de construcţii şi energiei Ei s-au pronunţat pentru ex­ s-au pronunţat pentru retrage­ tribuţia U.T.C. la lupta revo­ judicii- în eventualitatea unei ^
armată dean Bedel Bokassa, o electrice. Au fost stabilite e­ cluderea forţei şl a amenin­ rea neîntîrziată şi necondiţio­ luţionară şi construcţia so­ Cu acest prilej, cancelarul neratificări, în timp ce minis­ 1
vizită oficială In Republica tapele acţiunilor ce urmează ţării cu forţa, a presiunilor de cialistă din România, la în­ Willy Brandt, referindu-se la trul afacerilor externe Walter \ Mica aşezare belgiană i
Africa Centrală. să fie întreprinse în vederea orice natură în raporturile nată a trupelor Intervenţionis- făptuirea politicii interne şi dezbaterile din Bundestag cu Scheel a adăugat că însăşi si­ \ Roksem de lingă Ostanda ?
înalţii oaspeţi români s-au punerii In valoare a acestor dintre state, împotriva politicii te ale S.U.A. şi aliaţilor săi externe a Partidului Comu­ privire la tratatele încheiate tuaţia politică internaţională este in fierbere. De citva î
bucurat pe întreg parcursul posibilităţi de cooperare, In imperialiste de dominaţie şi din această regiune, pentru ca nist Român. de R.F.G. cu Uniunea Sovieti- revendică această ratificare. I timp dispar cu duiumul 'r
vizitei de o primire călduroa­ interesul celor două ţări şi amestec In treburile altor sta­ popoarele vietnamez, cambod­ bicicletele şi toate ostene- \
să, cordială din partea poporu­ popoare. S-a convenit ca aces­ te, pentru respectarea dreptu­ gian şi laoţian eă fie lăsate Iile poliţiei de a da de ur- i
lui centrafrican, pentru care te acţiuni să fie realizate, de lui sacru al fiecărui popor de să-şi hotărască singure soarta, ! ma făptaşilor au rămas fă- J
preşedintele Consiliului de asemenea, prin crearea unor a-şl hotărî singur calea dez­ fără nici un amestec din , ră rezultat. Primarul co- \
Stat al Republicii Socialiste societăţi mixte de stat româ- voltării, potrivit voinţei şi as­ afară. munal, care este şi şef al 1
România, Nicolae Ceauşescu, no-centrafricane in domeniile piraţiilor proprii. în legătură cu situaţia din I poliţiei, a plecat într-o zi l
a exprimat mulţumirile sale minier, agricol, forestier şl co­ Cele două părţi au subliniat Orientul Apropiat, cele două I in localitatea vecină să se »
profunde. Această primire, ca mercial. necesitatea intensificării efor­ părţi s-au pronunţat cu hotâ- consulte cu colegul său \
şi cea făcută preşedintelui In timpul vizitei a fost sem­ turilor tuturor statelor pentru rîre pentru soluţionarea grab­ ' pentru iniţierea unor ac- l
Jean Bedel Bokassa de po­ nat un acord de desfiinţare a a apăra şi impune respectarea nică a conflictului pe cale po­ i ţiuni in vederea descoperi- /
porul român cu prilejul vizi­ vizelor între cele două ţări. principiilor dreptului şi legali­ litică, în spiritul rezoluţiei I hoţilor. La terminarea 1
tei sale în România constituie Cei doi şefi de stat au a­ tăţii internaţionale, pentru Consiliului de Securitate din discuţiilor, nu mică i-a i
o expresie a sentimentelor re­ preciat că lărgirea şi întări­ promovarea unei largi colabo­ 22 noiembrie 1967, pentru re­ fost mirarea văzînd că-i i
ciproce de stimă şi prietenie rea relaţiilor româno-centra- rări, In interesul popoarelor. tragerea trupelor israeliene de dispăruse şi lui bicicleta, 1
dintre cetăţenii celor două po­ fricane corespund pe depiin Ele au evidenţiat rolul cres- pe teritoriile arabe ocupate, lăsată in faţa primăriei. \
poare. atît intereselor celor două cînd pe care îl au de jucat asigurarea dreptului la exis­ Primarul a , Jost nevoit să (
Preşedintele Consiliului de popoare, cit şi cauzei genera­ ţările mici şi mijlocii în înfăp­ tentă şt Integritate teritorială se întoarcă pe jos acasă... j
Stat al Republicii Socialiste le a înţelegerii şi colaborării tuirea acestei opere. al tuturor statelor din zonă şl
România, Nicolae Ceauşescu, internaţionale. Ei au subliniat Reafirmînd ataşamentul pro­ soluţionarea problemei popu­ Oase de mamut \
a avut convorbiri cu preşedin­ dorinţa comună de a strînge fund al Republicii Socialista laţiei palestiniene în confor­
tele Republicii Africa Centra­ legăturile şi de a iniţia şi dez­ România şi Republicii Africa mitate cu interesele sale na­ în Belgia \
lă, general de armată Jean volta schimbul de delegaţii Centrală faţă de dreptul ina­ ţionale.
Bedel Bokassa. La aceste con­ între Partidul Comunist Ro­ lienabil al popoarelor la exis­ Cele două părţi au relevat In cursul unor săpături )
vorbiri au /participat din par­ mân şi Partidul naţional Miş­ tenţă independentă, cele două însemnătatea deosebită pe ca­ efectuate in raza localită- '
tea română: Ion Pătan, vice­ carea de evoluţie socială In părţi au exprimat sprijinul lor re o acordă trecerii grabnice ţilor belgiene Deindonk şi \
preşedinte al Consiliului de Africa neagră (M.E.S.A.N.), in­ ferm fată de lupta popoarelor ia înfăptuirea unor măsuri Blaasveld din regiunea Ma- I
Miniştri şi ministrul comerţu­ tre organizaţiile de masă. din Angola, Mozambic, Gui- concrete şi eficiente în dome­ lines au fost descoperite, /
lui exterior, Corneliu Mănes­ Partea română a exprimat neea-Bissau, Namibia şi alte niul dezarmării generale şi to­ la o adincime de 5-6 me- )
cu, ministrul afacerilor exler- întreaga sa consideraţie pen­ teritorii dependente, pentru li­ tale, şi în primul rînd al dez­ tri, oseminte bine conser- i
R. D. GERMANA. — Intre 12—21 martin se desfăşoară la Leipzig Tirgul internaţional de p ri­
ne, Bujor Almăşan, ministrul tru realizările importante ob­ chidarea asupririi coloniale şi armării nucleare. Ele s-au pro­ m ăvară, la nare participă circa 9 000 de Întreprinderi din peste 60 de ţări. Rom ânia parllcipă şi vate de mamut — lucru 1
minelor, petrolului şi geolo­ ţinute de poporul centrafri­ înfăptuirea năzuinţelor lor Ile­ nunţat, în acest scop, pentru la acest tîrg cu şapte expoziţii pc ram uri, cu o serie de pro d u se de un inalt nivel tchnico- puţin obişnuit pe aceste •
giei, Gheorghe Popescu, am­ can, sub conducerea Partidu­ gitime de libertate şi progres. convocarea unei Conferinţe ştiinţific. meleaguri. ţ
In fotografie: Exponate din standurile rom âneşti.
basadorul Republicii Socialis­ lui naţional M.E.S.A.N., în mondiale de dezarmare, cu
te România la Bangui, Gheor­ frunte cu preşedintele, gene­ 'Ele au condamnat energic po­
ghe Oprea, consilier al pre­ ral de armată Jean Bedel Bo­ litica de apartheid şi discri­ participarea tuturor statelor.
şedintelui Consiliului de Stat, kassa, ale cărui preocupări minare rasială din Republica Aceasta ar permite ca impor­ Preşe&nteie Pakistanului
Ştefan Andrei, consilier al principale sînt de a lichida Sud-Africană şi Rhodesia, ce- tante resurse umane şi mate­ CINEMA • RADIO
preşedintelui Consiliului de sechelele colonialismului şi rînd să se pună capăt neîn- riale să fie consacrate unor şi-a înck&iaf vizita în U. R. S. S.
Stat, Constantin Mitea, consi­ subdezvoltării, pentru a asi­ tîrziat acestor practici ana­ scopuri paşnice, progresului e­
lier al preşedintelui Consiliu­ gura dezvoltarea economică cronice care lezează profund conomic şl social al fiecărei MOSCOVA 18 (Agerpres). lui de Miniştri al U.R.S.S. Cu DEVA: Puterea şi AdevAru] şl 11.10 Să înţelegem muzica. Ci­
lui de Stat, iar din partea cen- şi socială, a apăra şi consoli­ demnitatea umană şi reprezin­ naţiuni, sprijinirii statelor în Incheindu-şi vizita în Uniu­ acest prilej, s-a făcut un 12 oameni furioşi („Patria") ; clu de educaţie muzicală,
(„A ria");
SIMERIA:
trafricană : Ange Patasse, mi­ da independenta de stat, în a­ tă un pericol pentru pacea şi curs de dezvoltare. nea Sovietică, preşedintele schimb de opinii în probleme Antracit Bolivar („Mureşul") ; prezentat dc dirijorul Leo-
Simon
n ard Bernstein. Emisiunea
nistru de stat la preşedinţia firmarea plenară a demnităţii securitatea continentului afri­ Cu privire la situaţia din Pakistanului, Zulfikar Btala privind relaţiile sovieto-pakis- HUNEDOARA: Ultimul război­ a XVIII-a: Sunetul orches­
republicii, Josepli Potolot, mi­ sale naţionale. can şi a întregii lumi. Cele Europa, cei doi preşedinţi a­ Bhutto, a părăsit Moscova, taneze, situaţia din zona geo­ nic („S idcrurgistul"); După trei ;
(„Constructorul") ;
U n­
vulpe
nistrul afacerilor externe, Partea centrafricană a dat o două părţi au cerut să fie preciază că înfăptuirea secu­ plecînd spre patrie — trans­ grafică din care face parte chiul Yania („Arta"); CALAN: 12.00 Dc strajă patriei; m a­
12.30 Emisiune
in limba
Christian Sombodey, ministrul înaltă apreciere succeselor re­ luate măsuri urgente de către rităţii şi lărgirea cooperării mite agenţia TASS. Pakistanul şi căile posibile de B.D. in alertă („11 Iunie") ; TK- ghiară ;
apelor, pădurilor şi minelor, marcabile obţinute de poporul Organizaţia Naţiunilor Unite, europene constituie factori de Aii Bhutto a fost primit de reglementare politică a pro­ LIUC: Golgota („Minerul"); 14.00 Telc-sport.
GHELAR: Femeia să se team ă
Francois Gon, ministrul indus­ român, sub conducerea Parti­ vizînd punerea în aplicare, natură să contribuie la întă­ Leonid Brejnev, secretar ge­ blemelor apărute în această de bărbat („M inerul"); PETRO­ — Fotbal: Steagul roşu —
(di­
Bucureşti
Dinanio
triei şi comerţului, Fidele Ba- dului Comunist Român, în imediat şi fără condiţii, a De­ rirea păcii internaţionale. În­ neral al C.C. al P.C.U.S., şi a regiune a lumii. Au fost exa­ ŞANI: Love slory („7 N oiem ­ vizia A). T ransm isiune
kry, ministrul planului, coope­ frunte cu preşedintele Nicolae claraţiei şi rezoluţiilor aces­ făptuirea securităţii europene, avut convorbiri cu Alexei Ko- minate, de asemenea, o serie brie") ; Anchetatorul din um bră — In pauză: Box;
directă dc Ia Braşov.
Eovc
LUPLWI:
(„Republica");
rării Internaţionale, An- Ceauşescu, în opera de edi­ tei organizaţii, cu privire la bazată pe principiile indepen­ sîghin, preşedintele Consiliu­ de probleme internaţionale. story („C ultural"); T randafiri ro ­ — Campionatele mondiale
dre Zanife-Touambona, mi­ ficare a noii orînduiri, de abolirea colonialismului. dentei şi suveranităţii naţio­ şii pentru Angelica („Muncito­ de patinaj artistic —
nistrul energiei, Henri Mai- creare a unei economii avan­ Evocînd multiplele şi profun­ nale, egalităţii în drepturi, ne­ resc") ; LONEA: Articolul 420 — dem onstraţiile lau reaţi­
seriile I-II („M inerul");
ANI-
dou, ministrul educaţiei naţio­ sate şi a unei culturi moder­ dele transformări care au loc amestecului în treburile ailor NOASA: Omul orchestră („M un­ lor. înregistrare de la
Calgary (Canada) ;
nale, şi Albert Sato, ambasa­ ne, în promovarea principiilor pe continentul african, cei doi state şi avantajului reciproc j Cadran ■ Cadran citoresc"); PAROŞENI: Dincolo 16.50 Film serial pentru tineret:
dorul Republicii Africa Cen­ rlreplului şi moralei interna­ preşedinţi au reafirmat simpa­ ar avea o importantă deose­ dc barieră („Energia"); P ETRI- Planeta giganţilor;
(„Muncitoresc");
LA: Tunelul
trală la Bucureşti. ţionale în relaţiile dintre sta­ tia şi sprijinul ţărilor lor fată bită pentru ţările altor conti­ ; a. VULCAN: Cromwcll — seriile 17.10 Chitare patriei. Concurs
>
coral interjudeţoan. P a rti­
In cadrul discuţiilor oficia­ te. Ea a acordat o înaltă a­ de lupta tinerelor state afri­ nente, între care şi ţările afri­ I I-II („Muncitoresc"); URICAN1: cipă corul căm inului cul­
le, care s-'au desfăşurat într-o preciere, de asemenea, spriji­ cane împotriva amestecului cane. Cei doi preşedinţi au sa­ SOFIA. — Ta Soiia a fost tă în conformitate cu rezo­ Alo, a(i greşit num ărul („7 No­ tural din com una Roşiori,
iem brie"); BARBA TEN I :
Omul
atmosferă de prietenie cordia­ nului consecvent acordat de cercurilor imperialiste şi neo- lutat perspectivele favorabile ; semnat sîmbătă protocolul luţia din 25 octombrie 1971 care nu poate fi acuzat („6 A u ­ jud. Satu Mare, corul de
cam eră al Casei de cultu ­
lă şi deplină înţelegere reci­ Republica Socialistă România colonialistc în treburile lor care se conturează pentru ; de colaborare tehnico-ştiînţi- a Adunării Generale privind gust"); ORAŞTIE: Mihail Stro- ră din Satu Mare, corul
procă, cei doi preşedinţi au e­ tinerelor state africane în interne, pentru apărarea şi convocarea Conferinţei gene- j Sică pe anul 1972 între Mi­ restabilirea drepturilor legi­ goff („P atria"); Ultima noapte dc cam eră al Sindicatului
a copilăriei („Flacăra"); GEOA-
fectuat un rodnic schimb de lupta lor dreaptă pentru inde­ ral-europene cu participarea i nisterul Agriculturii şi In­ time la O.N.U. ale R.P. Chi­ GIU-BAl: ioo dc dolari pentru m văţăm înt Roman, corul
dc cam eră al Casei de cul­
păreri asupra problemelor in­ pendenta şi progresul lor e ­ consolidarea independentei na­ tuturor statelor interesate şi ; dustriei Alimentare din R.P. neze şi expulzarea ciankai- şerif; HAŢEG: Nu te întoarce tură a sindicatelor Bacău:
ternaţionale de interes comun conomic şi social. ţionale, pentru valorificarea au exprimat dorinţa ca aceas­ j Bulgaria şi Ministerul Agri- şiştilor. („Popular") ; BRAD: Esop 18.50 Solidari cu lupta poporului
(„Steaua roşie"); GURABARZA:
şi au analizat stadiul actual Cei doi preşedinţi au avut, resurselor materiale şi umane tă conferinţă să se întruneas­ j culturii, Industriei Alimenta- Porum belul dc argilă („Mine­ v ietn am ez;
şi perspectivele de dezvoltare de asemenea, un schimb de în interesul propriilor popoa­ că cit mai curînd posibil. • re şi Apelor din Republica rul"); ILIA: Inlilnirc cu o n e­ 19.00 Evocări din anii dc luple
(50 de ani de la crearea
a relaţiilor bilaterale. păreri asupra situaţiei inter­ re, pentru progresul lor eco­ | Socialistă România. WASHINGTON. — Banca cunoscută („Lumina"). Uniunii Tineretului C om u­
Cei doi preşedinţi au con­ naţionale. nomic şi social. Reliefînd importanta contac­ Mondială a acordat un îm­ nist) ;
statat cu satisfacţie că rapor­ Ei au apreciat că princi­ Cele două părţi au fost de telor politice dintre factorii prumut de 76 milioane do­ 19,15 A vanprem ieră;
turile româno - centrafricane pala caracteristică a epocii părere că reducerea şi lichi­ de răspundere ai statelor, ce­ HELSINKI. — Urho Kek- lari Turciei. După cum in­ 19.20 1001 de seri: Aventurile Iui
cunosc o evoluţie pozitivă în contemporane o constituie a- darea treptată a decalajului le două părţi au subliniat că konen, preşedintele Finlan­ formează agenţia France PROGRAMUL I: 15,00 Buletin F clix -m o tan u l;
toate domeniile. Vizita efec­ firmarca tot mai viguroasă a dintre ţările industrializate şi vizita preşedintelui Consiliului dei. a primit delegaţia gru­ Presse, acest împrumut va dc ştiri; 6,05 Concerutl dim ine­ 19.30 T elejurnal;
ţii; 7,00 R adiojurnal; 7,45 A van­
tuată în iulie 1970 în Repu­ forţelor care se pronunţă pen­ cele în curs de dezvoltare es­ de Stat al Republicii Socialis­ pului parlamentar al R.P.D. servi Turciei pentru finan­ prem ieră cotidiană; 8,00 S u m a­ 20.00 Reportajul săptămînil. „B u­
sola de aur" — 201 echi­
blica Socialistă România de tru pace, independenţă şi pro­ te o problemă de importantă te România în Republica A­ Coreene, condusă de Kim ţarea unui proiect de dez­ rul presei; 8,08 Ilustrate m uzi­ paje pioniereşti in în tre­
către preşedintele Jean Bedel gres social, pentru statornici­ majoră pentru progresul în­ frica Centrală constituie o Guk Ilun. secretar al gru voltare a industriei sale me­ cale; 9,00 Ora satului; 10,00 Ka- cere pentru... busola de
Bokassa, convorbirile fructu­ rea între state a unor relaţii tregii umanităţi, pentru asi­ nouă contribuţie la mai buna pului parlamentar, preşedin­ talurgice. diomagazinul Tcmcilor; 10,30 P a ­ a u r ;
Buletin
11,00
rada cintccului;
oase care au avut loc între noi, bazate pe echitate şi gurarea păcii şi garantarea cunoaştere între cele două po­ te al Comitetului de radio­ de ştiri; 11,05 Inlilnlre cu m e­ 20.20 Film arlislic: „Expresul
colonelului Von Ryan";
cei doi preşedinţi cu ocazia a­ dreptate. securităţii tuturor statelor. Ele poare şi la dezvoltarea relaţi­ difuziune. care a efectuat o lodia populară şi interpretul 22.10 Emisiune de divertisment.
cestei vizite, precum şi cele­ Această evoluţie favorabilă au subliniat că efortul tarilor ilor dintre cele două ţări. vizită de prietenie în Finlan­ LONDRA. — Preşedintele preferat; 12,00 De toate pentru Spectacol muzical „Top-
toţi; 13,00 R adiojurnal; 13,15 Re­
lalte contacte şi schimburi la este ilustrată de tendinţa de în curs de dezvoltare trebuie Pornind de la dorinţa comună da. Cu acest prilej — relevă Franţei, Georges Pompidou, cital H enryk Szeryng; 13,30 Noi să p tă m in a ";
nivel guvernamental, au con­ creştere, in ultimul timp, a ro­ să fie conjugat cu o largă co­ de a aprofunda înţelegerea re­ agenţia ACTC — a avut Iol* s-a întilnit sîmbătă la Che- înregistrări de m uzică populară; 22.35 Telejurnal.
14,00 Cnda veselă; 14,30 S ere­
tribuit la stringerea legături­ lului şi eficacităţii O.N.U., în­ operare internaţională, din ciprocă şi colaborarea în toa­ o convorbire prietenească. guers, reşedinţa de vară a nade şi valsuri din opere şi o- LUNI 20 MARTIE 1972
lor dintre cele două popoare deosebi prin succesele obţi­ calea căreia trebuie înlătura­ te domeniile, cei doi pre­ premierului englez, cu Ed- peroic in interpretări m em o ra­
— român şi centrafrican. nute pe calea realizării uni­ te orice practici discriminato­ şedinţi au convenit să conti­ ward Heath. Corespondenţii bile; 15.00 Buletin dc ştiri; 15,05 16,30—17,00 Curs dc limba rusă.
clntecul şi jocul ;
Drag mi-e
Cele două părţi şi-au expri­ versalităţii sale, de multipli­ rii şi bariere artificiale. De a­ nue contactele şi schimburile NAŢIUNILE UNITE. — Di­ agenţiilor internaţionale de 15.30 Recital Raphael; 15,45 Lecţia a 7-a —reluare;
mat hotărîrea lor fermă de a care şi diversificarea contacte­ semenea, părţile au apreciat de vederi la toate nivelurile. rectorul Programului O.N.LL presă apreciază că aceste Sport şl m uzică; 18,15 Serial r a ­ 17.35 Deschiderea emisiunii dc
d u p ă -a m ia z ă ;
acţiona pentru dezvoltarea lor între state, în spiritul co­ că transpunerea în via­ Preşedintele Consiliului de pentru dezvoltare, Rudolpli discuţii poarlă amprenta lio- diofonic pentru tinerii ascu ltă­ 17,40 La volan — emisiune pen­
tori: „Prinţ şi cerşetor" dc IMark
schimburilor comerciale, a co­ laborării şi înţelegerii recipro­ tă e obiectivelor conferinţe­ Stat al Republicii Socialiste lăririi onunlale de preşedin­ T u aln (episodul III); 18,45 La tru conducătorii auto;
operării economice, tehnice, ce. Este necesar ca această e­ lor O.N.U. pentru comerţ şi România, Nicolae Ceauşescu, Peterson, a anunţat înceta­ tele francez de a organiza m icrofon Dah Spătarii şi Rad- 18.00 Căminul;
culturale şi ştiinţifice, pe baze voluţie să fie consolidată şi dezvoltare, ca şi a Programu­ şi doamna Elena Ceauşescu au rea asistenţei acordate Tai- un referendum naţional asu­ mila K araklaici; 19,00 Radio­ 18.45 Scena. Emisiune dc actu a­
ju rn a l; 19,15 Canţonete celebre;
reciproc avantajoase. In acest continuată pentru a se ajunge lui celui de-al II-lea deceniu adresat preşedintelui Republi­ vanului. Agenţiile TASS şi pra politicii Franţei cu pri­ 19.30 Estrada dum inicală; 20,00 litate şi critică teatrală;
context, cei doi preşedinţi au la soluţii şi acorduri care să O.N.U. pentru dezvoltare, cii Africa Centrală, general vire la lărgirea Pielei co­ Tableta dc scară; 22,00 Radio­ 19.10 Noutăţi cu ltu ral-artisticc;
apreciat rezultatele lucrărilor corespundă pe deplin aspira­ creşterea eficientei O.N.U. şi de armată Jean Bedel Bokassa, UPI arată că Peterson a pre­ ju rn al; 22,10 P ano ram ic sp o r­ 19.20 1001 de seri. „Aventurile
sesiunii Comisiei mixte de co­ ţiilor şi intereselor legitime a sprijinului pe care statele cizat că hotărîrea a fost lua- mune. tiv; 22,50 M om ent poetic; 24,00 lui F elix -m o tan u l";
operare economică şi tehnica ale tuturor popoarelor. şi doamnei Bokassa, Partidului Buletin de ştiri; 0,03—6,00 E stra­ 19.30 Telejurnal;
româno-centrafricană desfăşu­ Cei doi preşedinţi au reafir­ dezvoltate au datoria să-l a­ naţional M.E.S.A.N. şi între­ da nocturnă. 20.10 Reflector;
corde au o semnificaţie (pozi­
rate recent la Bucureşti. mat convingerea, lor că pen­ tivă pentru progresul ţărilor gului popor centrafrican vii 20.25 Teatru foileton: „Muşati
„Cine
nij". Scria a 7-a:
Convorbirile dintre pre­ tru realizarea destinderii şl a­ mulţumiri pentru primirea căl­ NAŢIUNILE UNITE. — Preşedintele Comitetului special pindeşte a mai pindit";
şedintele Consiliului de Stat sigurarea păcii în lume est* în curs de dezvoltare. duroasă şl ospitalieră deosebi­ pentru decolouizare al O.N.U.. Sallm Ahmed Salim, a dat 21.25 Steaua fără nume. Emisiu-
al Republicii Socialiste Româ­ imperios necesar ca relaţiile Cei doi şefi d* etat au *- tă care le-a fost rezervată în publicităţii un comunicat în care se spune că, la invitaţia ne-concurs pentru tineri
nia, Nicolae Ceauşescu, şi dintre toate statele lumii, in­ preciat menţinerea focare­ tot timpul yizltel. guvernelor Etiopiei, Guineei şi Zambiei, acest comitet îşi DUMINICA 19 MARTIE 1972 interpreţi de muzică u ­
şoară;
NICOLAE CEAUŞESCU, . ' General de armaţi? va ţine reuniunile la Conak ry, între 7 şi 12 aprilie, Ia Lu- 8,15 Gim nastica pen tru toţi; 22.30 „24 de orc";
saka, între 17 şi 22 aprilie, şi la Addis Abeba, între 25 şi
8,30 Cravatele roşii;
preşedintele Consiliului de Stat ; 1EAN BEDEL BOKASSA; 28 aprilie. 10,00 Viaţa satului; 22.45 Contraste în lum ea capi­
talului.
al Republicii Socialiste Românto J fjftşeflintele Republicii Africa Centrală
41-v---- _____________________________________
S.cclacj!» administraţia ziarului i Deva, jrtr fcr. (Petru Gi oza, fir. âi, telefoane ttr. T2J 17, 7 15 85 ţl 1 15 88. — Tiparul: întreprinderea poligratlcă Deva.