Page 69 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 69
Proletari din toate fările, unit* vă!
VIZiTA TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU ÎN
REPUBLICA POPULARĂ CONGO
Convorbiri oficiale
La Palatul Poporului din participat Pierre N'Ze, mem Irul industriei şl mine
Bra/zaville au început, dumi bru al Biroului Politic al C.C. lor, Henry Lo.oez, membru al
Şl AL CONSILIULUI nică 19 martie, convorbirii? o- al P.C.M., Ange Edouard C.C. al P.C.M., ministrul afa
cerilor
externe, Mahoungou
ficiole intre secretarul gene
Poungoui, membrii al Biroului
ral al P.C.R., preşedintele Politic al C.C. ai P.C.M., mi Mânu, ministrul comerţului,
Consil i ului de Stat al Repu nistrul finanţelor şi bugetului, Auxence Ikongo, directorul
blicii Socialiste România, to Aloise Moudileno-Massengo, cabinetului prezidenţial, Daded
varăşul Nicolae Ceauşescu, şi membru al C.C. ai P.C.M., vi Mopolo. secretar general al
ANUL XXIV. Nr. 5 349 MARJI 21 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI preşedintele C.C. al P.C.M., cepreşedinte al Consiliului de Ministerului Afacerilor Externe,
preşedinte al Republicii Popu Stat, membru al guvernului, Jean-Baptiste Lunda, ambasa
lare Congo, şef de stat, pre Justin Lekounzou, membru al dorul Republicii Populare
şedinte al Consiliului de Stat, C.C. al P.C.M., mlnis- Congo la Bucureşti.
Marien N'Gouabi.
m wviza fiecărui cofecWvWmKcă; £ ^ La convorbiri au participat întrevederi intre tovarăşul
De
Cu planul trimestrial din partea română — Ion Pă-
|an, membru al C.C. al P.C.R.,
vicepreşedinte al
Consiliului
|K t © MAŞINA Şl NICI m UTILAI j îndeplinit de Miniştri şi ministru al co Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul
merţului exterior, Corneliu Marien N'Gouabi
S til RANDAMENTUL PLANIFICAT, j : ma unitate economică din judeţ care raportează inde- Mănescu. membru al C.C. al
■
SIMERIA. In data de 20 martie a.c. consemnăm prl-
P.C.R.. ministrul afacerilor ex
terne, Bujor Almăşan, mem
: plinirea sarcinilor de plan aferente primului trimestru, bru al C.C. al P.C.R., minis Luni. 20 martie, tovarăşul Muncii, preşedinte al Republi
m UN MINUT NELUCRAT!“ j Este vorba de întreprinderea de Industrializare a lap- trul minelor, petrolului şi Nicolae Ceauşescu, secretar cii Populare Congo, şef de
W j telui din SlmerLa, care şi-a îndeplinit sarcinile înscrise general al Partidului Comu stat, preşedinte al Consiliului
j in dreptul Indicatorilor valoarea producţiei globale şi geologiei. Gheorghe Stoian, nist Român, preşedintele Con de Stat.
A M W : valoarea producţiei marfă. ambasadorul României la Braz- siliului de Stat al Republicii In cursul după-amiezii a
mem
zaville. Ştefan Andrei,
Socialiste România, a avut o
ÎMBUNĂTĂŢIND UTILIZAREA AGREGATELOR j : ţii muncii (plnă la finele trimestrului se va obţine un bru supleant ai C.C. al P.C.R., întrevedere cu tovarăşul Ma- avut loc o nouă întrevedere
Acordînd o atenţie deosebită creşterii productivltă-
prim-adjunct al şefului Secţiei
j spor de productivitate de peste 3 300 lei pe salariat), internaţionale a C.C. al P.C.R., rien N'Gouabi, preşedintele între cei doi conducători 1e
| [ fmbunătăţindu-şi continuu activitatea în toate compar- Constantin Mitea, membru su C.C. al Partidului Congoloz al partid şi de stat.
timentele de muncă ce vizează aprovizionarea, prelu-
pleant al C.C al P.C.R., consi
CU 3 LA SUIA, SE VA OBŢINE UN SPOR : | crarea şl desfacerea laptelui şl produselor lactate, co- lier al preşedintehii Consiliului
lectlvul întreprinderii va produce pînă Ia sfîrşitul a-
7 1 j cestel luni peste prevederile trimestriale: 1 200 h! de Stat. Gheorghe Oprea, IN PAGINA A
al
membru supleant al C.C.
• lapte, 75 tone brtnzeturl, 100 tone Iaurt, 20 tone smin- P.CR., consilier al preşedinte
DE PRODUCI DE DOUA MILIOANE LEI : : tină, 80 tone lapte bătut, 15 tone îngheţată. Se vor lui Consiliului de Stat, şi Va- Alte relatări privind vizita tovarăşului
produce de asemenea tn afara sarcinilor de plan 135
sile Răută. adjunct al minis
9 : hl fructola, 5 tone burduf, 1,5 tone urdă. trului comerţului exterior. Nicolae Ceauşescu în Republica Populară Congo.
Din partea congol?ză au
Particularităţii* activităţii spor de producţie de circa mă Nicolae Todor, secretarul
productive au impus sporirea două milioane lei. Paralel comitetului de partid al între
20streî tehnica şi la întreprin s-au luat măsuri şl pentru o prinderii. De fapt, ne îndeam
derea „Marmura" din Simeria. mai bună folosire a timpului nă la aceasta direcţiile în ca LUPENI. Alături de !
Vechile gatere sau maşini de de lucru, avînd în vedere că re trebuie să ne desfăşurăm Condijil mal bune măsurile întreprinse cu j
tăiat au fost înlocuite cu alte anul trecut acesta a înregis munca, stabilite la Conferinţa scopul sporirii produc- j
le noi, comparabile cu cele trat doar valori de 80-85 la pe ţară a cadrelor de condu pentru serviciile tivităţi! muncii şl al rj- |
mai moderne utilaje existente sută. Am întocmit în acest cere din Industrie şi construc dicării calităţii cărbune- |
po plan mondial. ţii. Noi vom căuta să luăm policlinicii lui destinat producţiei !
Cum sînt utilizate aceste măsuri şl pentru îmbunătăţi Ample acţiuni de gospodărire şj de cocs. Ia Preparaţla j
maşini, ce regim de viată li se La „M a rm u ra " rea activităţii în celelalte sec cărbunelui din Lupenl
ORÂŞTIE. De ieri, Poli
oferă în cadrul întreprinde toare, care trebuie privite nu clinica oraşului s-a mutat s-au încheiat de curînd
rii ? Iată întrebări cărora ca secţii auxiliare, ci ca sec lntr-o clădire reamenajată, unele lucrări menite tă j
capacitatea
le-am căutat răspuns la între S im eria ţii de bază. de care depind In oare serviciilor sale li | înfrumuseţare a localităţilor lărgească la atelierul j
productivă
prinderea simerlană. în mare măsură buna funcţio
nare a întreprinderii, realiza s-au creat condiţii mai bu 9 I de bobinare a motoa- •
— Dacă ne luăm după gra rea planului de producţie. ne de funcţionare. Totoda- | relor electrice.
dul de folosire a capacităţilor sens un minuţios plan de mă tă, prin eliberarea spaţiu- ;
în 1971 — declară Ioan Calo suri, prin care staţionările din — Pentru că — arăta mais Iul ocupat de policlinică
tă, şeful serviciului tehnic — cauza defecţiunilor mecanice trul Sever FIlip — prin între In clădirea spitalului, i s-au C re ş te
rezultatele nu oferă un răs şi electrice, lipsei de materia ţinerea şî exploatarea utilaje creat şl acestuia posibili
puns pe măsura posibilităţilor le şî energie să fie reduse. lor, conform prescripţiilor teh tăţi mai bune de organi
noastre. Anul trecut, capacită Nu contestăm rezultatele nologice, noi vom putea sport zare. ca p acitate a
ţile au foit folosite doar în meritorii pe care „Marmura" cu mult capacitatea întreprin In clădirea amenajată,
proporţie de 71,5 la sută, ce le-a obţinui anul trecut şl derii. policlinica va funcţiona de p ro d u c tiv ă
le mai scăzute niveluri înre- continuă să le obţină şl în Aspectelor deosebite care
glstrîndu-se la gatere şl prese au apărut In funcţionarea noii acum cn cabinete de: Inter
pentru dale. Deşi nivelul scă prezent, dar cifrele de mai linii tehnologice de prelucra ne, chirurgie, neuropsihla- Pe lîngă amenajarea
sus lasă să se întrevadă încă
zut al utilizării maşinilor suficiente rezerve pt care în re a marmurei li s-au gâgit trie, pediatrie, oftalmolo unnl laborator pentrn
noastre se datorează în prin treprinderea trebuie *ă le rezolvări. Aceasta deja lu gie, oncologie, dermatove- măsurări electrice, a u-
cipal unor condiţii obiective, fructifice. crează la capacitatea proiecta nerlce, ftlzlologie, O.R.L., nel magazii destinate
nu trecem cu vederea că sln- tă, în condiţiile în care s-a ginecologie. Vor mal func- ! materialului necesar a
tem încă deficitari la acest — [n discuţiile pe care le redus, cu aproape Jumătate ţiona 3 cabinete stomato- \ telierului de bobina]
logice cu 5 specialişti, un j
capitol. De aceea, n9-am pro purtăm cu oamenii, a devenit timpul necesar încărcării laborator clinic, o sală de : s-an confecţionat şabloa
pus în acest an îmbunătăţirea un fapt la ordinea zilei să blocurilor. Este un rezultat operaţii, un cabinet radio- i ne pentru diferite ti
indicilor de utilizare, prevă- analizăm cauzele care duc Ia bun care angajează la mai puri de baterii, o masă ,
zînd o creştere de peste 3 la o Incompletă folosire a capa mult. de lucru şi nn non ta
sută, ceea ce va aduce un cităţilor de producţie — efli- I. COJOCARII blou de probe.
Prin aceasta, capaci
— __ tatea atelierului a spo-
! rit cu circa 2 la sută.
aslgurîndu-se in mal
mare măsură necesltă-
LA SĂRBĂTOAREA SEMICENTENARULUI U.T.C. j i ţlle Interne de motoare
electrice. De remarcat
j că sporirea capacităţii
\ atelierului de bobinare
forţe
s-a realizat prin
Văroasă manifestare a Aniversare entuziast omagiată nul 6, erau foarte comune duminică la Hunedoara; comune dar Încărcate de semnificaţii. i proprii, fapt ce llnstrea-
Imagini ca aceasta, surprinsă în faţa unui bloc de curînd predat locatarilor în microraio-
i j ză convingător că pe
însnfleţi-
zl ce trece
energiei, înflăcărăm şi tut, duminică, întinderile hu- toate localităţile Văii Jiului. Duminica, în toate municipiile, oraşele şi comunele amenajat în această primă i j toarea chemare lansată
Un cîntec tineresc a străbă
vară zone verzi în suprafa
La Hunedoara, aceste competi
de colectivul minerilor
nedoren*. Un cînt de oma ţii au ocupat toate bazele judeţului s-au desfăşurat ample acţiuni de gospodări ţă de 4 ha, am plantat 200 i din Lupeui devine faptă.
re şi înfrumuseţare. Cu ajutorul colaboratorilor şi cores
romantismului tineresc giere a unei glorioase aniver sportive ale şcolilor şl sta pondenţilor am surprins cifre şi fapte semnificative de la de arbori mari şi peste 2 /
kra de gard viu.
dioanele din oraş. întrecerile
sări t 50 de ani de luptă şi
muncă a organizaţiei revolu la handbal (cîştlgâtoare echi dteva din aceste acţiuni. Şi asta într-un singur car
Primăvara vieţii — tineretul dragi ale partidului şi patriei. ţionare de tineret sub flamu pa Grupului şcolar al C.S.H.), tier I Imaginea acestei munci
— şl-a dat, duminică, întîlni- De-o parte şi de alta, fete şi ra de purpură a partidului. baschet (locul I liceul nr. 2) Hunedoara. „ORAŞUL E cu pasiune. In fata fiecărui entuziaste ne-Q fost comple
re în ample manifestări ale băieţi în costume naţionale. Pentru această sărbătoare s-au şi fotbal (cîştigătoare echipa AL NOSTRU. AVEM bloc, pe alei, străzi şi bule tată cu cîteva cifre semnifi
entuziasmului şl vlgoarel, în Au încununat stemele cu flori pregătit tinerii nunedorenl cu institutului de subinglneri) varde am întîlnit sute de cative de către tovarăşul
flăcărării şî romantismului roz. Primele crenguţe de pier buchete de realizări, înscrise s-au desfăşurat sub emblema DATORIA SĂ-L oameni care pentru cîteva Ştefan Florescu, secretar al
vîrsteî — sărbătoresc corolar sic înflorit. „E tinereţea noas In abataje şl pe platformele tinereţii, iar în peisajul mon ÎNGRIJIM14 ore au devenit, şi azi, gră consiliului popular muni PENTRU 24 ORE ;
al atîtor acţiuni organizate tră partidului datoare 1". Cine siderurgiei, la colectarea me tan de o rară frumuseţe de la dinarii oraşului. In noile cipal. Vremea va fl frumoajft şl
în întîmpinarea semicentena va, din mulţime, dă glas unul talelor şl la curăţirea păşuni Cinciş, 50 de echipaje — bă O dată cu sosirea primă cartiere micro IV şi VI am — După o statistică ope relativ c&lduroasft. Cerut vm
rului U.T.G. Ziua — aflată în vers dintr-o poezie. Un singur lor, la înălţarea obiectivelor ieţi şi fete — s-au întrecut la verii, zilele de duminică în stat de vorbă cu cîtiva ce rativă, la această acţiune fl mal mult senin. vinuri va
pragul echinocţiului de primă vers. Işl definea, însă, prin el social-culturaH şl la planta concursul de erlentare turis cep să devină obişnuite, în tăţeni pe care i-am rugat să participă aproape 25 000 de sufla potrivit din est şl snd-
est. Temperatura minimă va
vară — ft împlinit frumuseţea prezenta şl gîndul de fierbin rea pomilor. S-au pregătit cu tică. sensul major al cuvîntului, ne răspundă la întrebarea : cetăţeni. Au fost efectuate fl cuprinsă Intre mimu 1 şi
sărbătorii prin azuriul cu oa te recunoştinţă. Zeci de ste cîntece şl Jocuri, cu întreceri In inima Apusenilor, sărbă pentru toţi locuitorii Hune Ce vi se pare mai deosebit lucrări de întreţineri, refa minus 4 grade, Iar eea maxi
re a scăldat întinderile şl lu gari păşesc în ritmul cîntu- sportive pentru ca ziua Jubi toarea tinereţii a cunoscut di doarei. Duminica este ziua în acţiunea organizată în e- ceri şi amenajări de zone mă Intre 16 şi 19 grade. ,•
mina cu care le-a nimbat. lul înălţător. Se desfăşoară în liară să capete coloritul şl mensiuni puţin obişnuite. Nici- în care mii de cetăţeni par ceastă duminică ? verzi pe o suprafaţă de 37 PENTRU URMĂTOARELE
Oraşul de reşedinţă al Ju vînt drapele roşii şi tricolore. frumuseţea pe care o merită. cînd străzile n-au fost atît de ticipă la ample acţiuni or — In primul rînd — ne-a ha, s-au dezgropat 16 000 de DOUA ZILE
trandafiri. Valoarea lucrări
deţului a cunoscut cea mai ti Sînt purtate ca flamuri dragi, Oraşele hunedorene au pri animate, niclcînd parcul n-a ganizate de consiliul popu spus Ion Tudor, preşedinte lor de muncă patriotică din
Vremea va fi frumoasă şl
nerească şl mai însufleţită du ce-au răzbătut şi s-au înălţat mit strai de aleasă sărbătoare, găzduit la manifestările cul- lar. le asociaţiei de locatari din călduroasă, cu cerul mal mult
minică a anului. Artera prin biruitoare in marile bătălii de iar tinerii le-au împlinit por tural-artistice un public atlt încă din primele ore ale micro VI, participarea am această zi se ridică la peste senin. Vlntul va iu fia potri
cipală a Devei a fost o auten clasă, In zilele şi anii de tretul cu entuziasmul şl de numeros. Tinereţea a dat zilei de duminică, toate car plă la 'lucrările prevăzute. 500 000 lei. vit din sud. Temperatura sta
tică revărsare de cînt şl ritm. eroism legendar al neamului bucuria lor, cu jocurile şl cîn- bineţe zilei şi tot ea a fost tierele oraşului au cunoscut Astăzi, au ieşit peste 3 000 ţionară. Temperat ara m inim i
va fl cuprinsă Intre 1 şl mi
Parada tineretului, care a des românesc, tecele lor. aceea care a aureolat înse atmosfera unei munci făcule de cetăţeni la muncă. Am (Continuare 7n pag. a 2-a) nus 1 grad, Iar cea maximă
chis manifestarea* a conferit Uniforme albastre. Sute şi La Hunedoara şi Petroşani, rarea cu luminile torţelor. Intre 16 şl 2 0 grade.
un autentic tablou a ceea ce sute de tineri încadrat! In de competiţiile sportive şl serbă In cfnt de fanfară, sute şi
se numeşte noua generaţie. taşamentele de pregătire pen rile cîmpeneşti au dominat sute de tineri au traversat
Mii de tineri. Steaguri roşii şl tru apărarea patriei. Sînt e- frumuseţea zilei. Faza munici străzile oraşului Brad de la
tricolore, stegulete, eşarfe, ilevi de licee şi şcoli profesio pală a crosului tineretului de şcoala generală nr. 1 pînă la
cînt, entuziasm, vigoare, bucu nale. Dai cîtă maturitate, cită la Petroşani, dotată cu „Gupa liceul „Avram Ian cu". Mitin A p a din sol nu prisoseşte
rie. semicentenarului" a atras gul din curtea liceului a fost
In ritm de fanfară, ti LUCIA L1CIU sute de admiratori. întrecerile o înălţătoare şl caldă mani
nerii păşesc cadenţat, hotă- de volei, tenis de cîmp, fot festare de ataşament la poli
rît. Poartă pe braţe stemele (ContlrttHfrO rti pag. a 2-a) bal, popice s-au desfăşurat în tica înţeleaptă a partidului şl
statului nostru. De la tribuna
amenajată orăşenesc Brad al fiecare zi irosită înseamnă pierderi de recoltă
anume,
Nicolae
Pantea, prlm-secretar al Co
mitetului
U.T.G., a evocat semnificaţia
evenimentului, făcînd o eloc
ventă incursiune în istoria de In condiţiile specifice aces fie continuate şi finalizate
luptă a U.T.C. Puntea dintre tei primăveri, cînd rezervele măsurile stabilite peniru ame că, 19 martie a.c., la această la, care a fost însămîntată cn
eroismul tineretului de acum de apă acumulată în sol nu liorarea terenurilor slab pro cooperativă i-am întîlnit pe trifoliene, mecanizatorul Lau-
cooperatori şi pe mecaniza
rentiu Goia a lucrat la tăvă-
sînt în cantităţi care să pri ductive şi a pajiştilor natura tori în plină activitate, ca în
(Continuare in pag. a 2-a) sosească, este de maximă în le. Sînt cooperative agricole oricare altă zi obişnuită de lugitul culturii. Alţi 40 de
semnătate oa în fiecare uni unde organizaţiile de partid, lucru. Pe o tarla, unde se cooperatori erau prezenţi Ia
curăţatul păşunii.
tate agricolă să fie făcute e
forturi deosebite pentru a e Ga şi în duminicile anteri
fectua toate lucrările agrico oare, la C.A.P. Vaţa — ne-a
ÎN PA G IN A A Jli«A informat tovarăşul Aron Me-
;V:Vxv.- : • ’'•' ':V'"Vyx" ''•"''‘1!'!•!V:'r'*x le într-un timp cit mai Urgenţa întîi în agricultură: drea, secretarul comitetului
scurt posibil şi la un nivel
agrotehnic superior. Se des comunal de partid — s-au în
prinde deci necesitatea acută ÎNSĂMÎNŢĂRILE treprins ample acţiuni pe o
goare. Peste 200 cooperatori
• Greşelile se plătesc : ca munca pe ogoare să fie ou participat la transportul a
organizată ireproşabil, să nu
A.S.A. - Jiul 2 -0 cunoască răgaz. Fireşte, a 85 tone îngrăşăminte organi
9 Aşa a fost la Bistri ceasta impune ca zilnic; in consiliile de conducere, ca găsea inginerul şef Emil Sav ce în cîmp, la împrăştierea
gunoiului de grajd pe o su
clusiv duminica, din zori şi drele tehnice cooperatorii şi şi preşedintele C.A.P., Virgi-
ţa... Gloria — Corvi- pînă în seară, forţele şi mij mecanizatorii se preocupă cu nia Belea, se lucra de zor la prafaţă de 5 hectare, la cură
nul 1 -0 loacele mecanice să se con întreaga răspundere de Înde plantatul cartofilor pe cele 20 ţatul păşunilor pe 10 hectare
9 Rugbi. Ştiinţa — în centreze In cîmp, acolo unde plinirea sarcinilor ce le revin de hectare planificate. Meca şi la efectuarea şanţurilor pe
600 ml pentru înlăturarea ex
se hotărăşte soarta recoltei. privind aplicarea unor mă nizatorul Ion Scheau şi coo
vingătoare la laşi : Volumul acţiunilor cu care suri energice şi eficace me peratorii Ion Blaj, Augustin cesului de umiditate. De ase
13—3 cu Politehnica sînt confruntaţi lucrătorii o- nite să asigure o temelie Petrescu, Traian Turcu şi A- menea, în vederea reducerii
O Campionatul jude qoarelor este destul de mare. trainică producţiei viitoare. dolf Buşlea au susţinut cu pierderilor de apă din sol,
Concomitent cu lucrările de Un exemplu pozitiv în aceas răspundere acţiunile iniţiate mecanizalorii dc la C.A.P. De
ţean
pregătire şi fertilizare a te tă privinţă este oferit de de conducerea unităţii, pre- va au lucrai la grăpatul ară
Parada care a deschis, duminică la Deva, manifestările Închinate sărbătoririi semicentena 9 Comentarii, rezultate, renului, cu semănatul, cu în C.A.P. Leşnic, unitate unde ocupîndu-se do folosirea efi
rului U.T.C. a fost o amplă demonstraţie a ataşamentului şi dragostei generaţiei tinere faţă de însămînţările din prima epocă cientă a timpului favorabil şi turilor.
partid, patrie şl popor. Foto: V. ONOIU clasamente treţinerea ogoarelor şi a cul s-au încheiat şi s-a trecut la a mijloacelor mecanice de
turilor de toamnă, trebuie să Dlantarea cartofilor. Dumini olantat cartofi. Pe o altă tar (Conţinuare în pag. a 2 < )