Page 70 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 70
. . . . . . ; ■ . . . . -
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 349 ® MARŢI 21 MARTIE 1972
■JWiUmiliLWWigMHPPn—• — r^.a.^ a'.utw?n'.u uwjiaiHJi'Jiuaua^xJT^CT
fu preocuparea consiliului municipal a! sindicatelor
1
In activitatea şl praocypB- ale minelor Dîlja, PetrUa, A- tina minei Livezeni fîn cămin
rile CoftslHutuî ffilinlclpal :A âînoâfca* £up*Hi. InlNb ster* loculeac şl tineri de la U.U.M.
sîndicatolo* Petroşani, al «In necorftţpunzatoara i-a găsit Petroşani). „Buchete hunedorene", în artistice, c$t ş) mesajul agi torln Bătrîncea, de numele
dicatelor din Valea. Jiu Tui ififc, O acţiune Importantă pe ca trecere cultural-artlstlcă de tatoric, poate cu un plus căruia se leagă multe suc
de
In primul rînd, mobilizarea sa strucţil aî T.GLH. Aid, cti re o întreprinde biroul exe anvergură, organizată la ni pentru tex/t, mal legat locul cese ale vieţii artistice din
oraşul de pe malul Galbe
realitatea oferită de
lariaţilor la realizarea aarci- toate că edificiul tal* ad cutiv al consiliului municipal velul judeţului, a reunit du de muncă. Textul şi inter nei va trebui să-şi pună din
nilor de plan, a angajamente ministrat de Constructori, al sindicatelor, împreună cu minică pe scena Clubului pretarea monologului „Păi, nou în evidenţă cunoscuta-i
lor asumate în întrecerea so pînă şl instalaţiile do apă centrala cărbunelui, sindicate sindicatelor din Călan for capacitate pentru a Imprima
cialistă. In acest acop, «indi sînt defecte. CaZafea tineri le şl conducerile grupurilor maţiile oraşelor Haţeg şi se poate ?", prezentat de personalitate noii formaţii
concurentul Casei de cultu
catele au organizat şl organi lor nefarailişti trebuie îmbu şcolare miniere Petroşani şi Călan. Această a doua con ră din Haţeg, prinde în o- create, sau poate să caute
aducă
fruntare a reuşit să
zează dezbaterea sarcinilor de nătăţită, şl la minele Urlcani, LupenI o constituie controlul un plus de grijă pentru ale blectivul satirei sale faptele refacerea vechiului cor.
plen la nivelul fiecărei forma Ldnea şi Bărbăteni. asupra practicii elevilor. Ne gerea şl prezentarea reper nedorite, dar reale, pe care Toţi Interpreţii, instructo
ţii de lucru. La exploatările Sindicatele au Întreprins interesează ce fac viitorii toriului, mal variat şl mal le combate cu putere. Au rii, forurile organizatorice
miniere au avut loc întîlniri măsuri pentru ca flecare că muncitori, cum se califică el plin de semnificaţii, mal 0- mal reţinut atenţia prin far- privesc cu deosebită serio
cu şefii de brigăzi, şefii de min de nefamliiştl să fie do pentru a răspunde cerinţelor propiat de specificul celor meo şl sinceritate cele mai zitate manifestarea cultural-
schimb şi maiştri. Multe tîme tat cu televizor, bibliotecă, a- producţiei. Urmărim In mod două localităţi, mai auten tinere Interprete Liana Ian- artistică ou puternice valen
ne-au fost sugerate de gene numlte Jocuri distractive. Pre deosebit cura II se asigură a- tic. cu din Haţeg şl Marinela ţe educative care este con
ralizarea schimbului de 0 ore, ocuparea organizată pentru slstenta tehnică necesară, cum Faptul s-a resimţit evident Budlu din Călan, precum şl cursul „Buchete hunedore
realizarea ritmică a planului, desfăşurarea unei activităţi e <$ste diferenţiată practica în In calitatea întregului spec- grupul vocal din Haţeg. ne". Tocmai de aceea, ne
preocupările 0 2 există la gru ducative ţii stă suficient în funcţie de vlrstă, ce se în tacol-concurs punctat dese Nu toate momentele însă surprinde că în prezenta
pele sindicale pentru ca oa atenţia unor organe sindicale treprinde pentru educarea lor ori ou aplauze şi răsplătit au fost realizate la acelaşi confruntare a existat şi un
menii să fie conştienţi că îndeosebi de la grupul II muncitorească, politică şl mo cu note mari din partea nivel Interpretativ. Forma punct nedorit, sancţionat u
scurtarea duratei timpului de construcţii, minele Urlcani şi rală, pentru cultivarea dragos Juriului. Ne referim la or ţia de dansuri a cooperati nanim de juriu. Este vorba
muncă solicită un plus de or Paroşenl. Este, de asemenea, tei fată de meseria îmbrăţişa chestra de muzică uşoară o vei meşteşugăreşti din Ha de prezentarea inadecvată a
ganizare. A trebuit să discu necesar ca baza materia tă şl întreprinderile unde vor clubului din Călan, atît pen ţeg, deşi spectaculoasă În solistului de muzică popu
tăm cu argumente precise şi lă existentă să fie folo lucra. Pe marginea concluzi Unul din semnatarii succeselor productive obţinute la Ate tru piesele orchestrale („Se- scenă, este alături de nota lară din Călan, Grigore Joja
calcule, cu muncitorii mineri sită mal bine, pentru a pu ilor desprinse se va organiza lierele centrale Criscior este şl matxiterul Nicolae Botoş. Foto lena ’71" şi „Selena *72"), cît de autenticitate cuprinsă de Intîlnirea dintre artişti a-
pentru a-i convinge că trece tea satisface cerinţele spiri o dezbatere cu toţi factorii grafia noastrfl. tl prezintă confec ţlonlnd o matriţă dc forjare la şi pentru modul în care, în specificul hateganelor din matorl reprezentînd două 0-
cald a robineţilor de aer comprimat, necesari In
sectoarele
rea la noul regim de lucru tuale ale tinerilor cara lo care concură la formarea vii miniere. momentele de acompania sulta prezentată. La fel şi raşe ale judeţului a dovedit
cere o angajare mal plenară, cuiesc în cămine. Căci aici oa torilor muncitori. ment, evidenţiază şi susţine taraful din Haţeg. Montajul că „Buchete hunedorene"'
constituind — In completare menii sînt grupaţi şi se pot Sîntem conştienţi că în pro calităţile solistului de care, llterar-muzical „Tineret, mîn sînt capabile să transmită
cu măsurile tehnlco-organiza- întreprinde acţiuni eficiente pe blemele sociale sindicatele incontestabil, dispune tînS- dria ţării*4 porneşte de la parfum de artă autentică, să
stimuleze şi să menţină viu
torlce pe care trebuie să le tărîm educaţional, acţiuni ca din Valea Jiului trebuie să rul muncitor şl elev al şco un text bine conceput, dar interesul şi entuziasmul u
asigure organele tehnice — re să vină şl în sprijinul sta acţioneze şi mal energic, mal Î N S Ă M Î N T Ă R I L E lii de maiştri, Vlorcl Uiet. — neservit de o concepţie nui public gata oricînd să
garanţia succesului în spori bilizării forţei de muncă. perseverent, întrucît în mine Ar fI foarte bine ca la Că regizorală completă, precum facă neîncăpătoare sălile
şl de interpret! — nu reu
lan să existe şl un taraf. A
rea aşteptata a producţiei de Pe baza legii funcţionării rit şj construcţii există o si schimba doar costumul (a şeşte să-şi transmită mesa pe a căror scenă evoluează
cărbune, a productivităţii cantinelor, în atribuţiile sin tuaţie mal aparte în ce pri tovarăşa Agneta MGIer (ocu cest lucru s-a mal spue) nu jul. Corul Casei de cultură mesageri îndrăgiţi ai cultu
muncii şi. Implicit, a câştigu dicatelor Intră şi coordonarea veşte fluctuaţia forţei de j (Urmare din paa. 1) pată cu treburi în gospodăria înseamnă că am obţinut şl din Haţeg, cunoscut ca o rii şi artei locale. Viitoarele
rilor. activităţii comitetelor de can muncă. Avem permanent în personală — n.n.), ne spunea autenticitate folclorică. Că formaţie prestigioasă, de confruntări vor confirma a
Consiliul municipal al sin tine. Elo s-au constituit, dar Fie aşteptam oa o activitate că „probabil pe la păşune luşarii aceluiaşi club au în tradiţie, traversează In mo cest Iu c t u.
dicatelor este preocupat, de a atentle Intensificarea şî diver Intensă să întîlnim şi pe 0- sînt ceva oameni". In rest, cântat prin autenticitate şi mentul de fată o perioadă
semenea, de înlăturarea facto nu sînt suficient îndrumate de sificarea muncii în acest do goarele altor cooperative a- nu s-a întreprins nimic deşi, virtuozitate interpretativă. de metamorfozare spre co NICOLAE GASTONE
rilor care generează fluctua către sindicate (la fel ca şl meniu, pentru a ne aduce în grioola, mal ales dacă se are plnă acum, ni s-a spus că la Brigăzile artistice de agita rul de cameră, justificată membru al juriului
ţia forţei de muncă atît în comitetele căminelor de ne- viitor o contribuţie substan în vedere că într-o serie de această unitate nu se încor ţie şi-au evidenţiat — de doar prin lipsa interpreţilor. concursului
minerit cît şl în construcţii. El famlllşti). Prezenta unor tova ţial sporită. porase sub brazdă nici un fel astă dată — atlt atributele Dirijorul şl profesorul Vic- „Buchete hunedorene"
a organizat colective de con unităţi lucrările agricole de de sămînţă (7). Preşedintele
trol obştesc al activităţii că răşi din comitetele sindica IOAN BLAGA sezon sînt mult întîrziate. La spunea că Inginerul nu a
minelor şl cantinelor. Aceste telor, din comitetele oameni soc ret ar CA.P. Batlz nu ne-am putut permis să se înceapă semă
controale eu găsit lucruri bu lor muncii se face, de pildă, al Consiliului munkînoi edifica asupra acţiunilor or natul şl, în plus, nici nu au
fost tractoare disponibile, de
ne la £&mfi\*je de n&faftiltfşil puţin simţită la căminul şi can al sindicatelor Petroşani ganizate. Preşedintele unităţii, oarece acestea s-au concen în co n cu rsu l b rig ă z ilo r artistice de agitaţie de Sa sate
trat la transportul îngrăşă
mintelor organice la C.A.P.
Sîncral. Oricum, situaţia In Cftmlnul cultural din Sarml- cat o bună stăplnlre a roluri Toleşti. Pe scenă, 3 fete şi 4
care se găseşte însămînţarea zegetusa a găzduit faza inter- lor şl multă cursivitate ; ama băieţi, în ţinută vestimentară
torii din Păcllşa au fost deose
ireproşabilă, au dat viaţă tex
culturilor de primăvară la comun&lă a brigăzilor artistice bit de operativi. tului „Din comună d( la noi*',
de agitaţie, aflate In concurs.
CLA.P. Batlz este total ne Comunele oare şl-au disputat Ceea ce este Insă deficitar tot ireproşabil şi el. Discipli
(sinonim textelor şl interpretă
mulţumitoare, fiind necesar ca întâietatea — Toteştl, Rîu de rii la brigăzile din Sarmlzege- na artistică a interpreţilor şl
originalitatea textului au con
organele agricole Judeţene să Mori şl Barmliegetuaa — au a- tusa* Rîu de Mori şl Păcllşa), tribuit la ridicarea nivelului de
llnlat pe scenă 4 formaţii de
Intervină cu promptitudine acest gen. şi se remarcă pregnant, e as prezentare.
Cunoaşteţi Toteştlul 7
Dacă
pentru a determina ieşirea Mult timp rămase In anonl- pectul de înclinare accentuată nu, vizionarea programului bri
din Impas. mat, brigăzile artistice da agi spre montajul literar, grupuri găzii de agitaţie vă ajută ca în
reluat activitatea.
vocale ori pur şl simplu spre
taţie şl-au
O mobilizare mal susţinu Faptul este îmbuour&tor. Sub formaţii de dansuri. La un mo 20 de minute să ştiţi tot ceea
ce doriţi despre satul care şl-a
tă, avind în vedere stadiul denumiri specdflca : .Bucurii de ment dat, brigada Îşi pierde schimbat înfăţişarea, despre
personalitatea
de
formaţie,
viaţă nouft*4 — la Bnrmlzegefcu-
necoreapunzător în care se viaţa oamenilor. Nu s-a uitat
află lucrările de sezon — în însă că spiritul de buni gospo
(Urmare din pag. 1) sării tinereţii vigoare şi gin te s-au dovedit echipele liceu deosebi îmbunătăţirile funcia dari le-a adus anul trecut, ce
găşie. EI au fost acel care, lui industrial de construcţii, re şi îngrijirea pajiştilor na tăţenilor din sat. locul III pe
Judeţ in gospodărire şl înfru
pe stadionul „Cetate" — unde şcolii sportive, liceului „De- turale, ne aşteptam să existe museţare.
energie, cită fermitate în s-a desfăşurat o autentică de cehal" şi liceului sportiv) au şi la cooperativele agricole Numai că binele a lăsat loc
fiâSul şî-n braţul lor. monstraţie a entuziasmului fost tot atltea clipe de re din comuna lila, din Nădăş- şl neajunsurilor. Elementul
concret citat de brigadă n dat
— Felicitări, Cornel I — generaţiei — au primit aplau laxare şi agrement pentru su (Urmare din pag. 1) tla de Sus, Nădăştla de Jos. adresă exactă „ţepilor" îndrep
strigă un bărbat privind spre zele entuziaste ale publicului tele de spectatori. Demonstra Strei şl în alte unităţi. taţi 8 pre unii cooperatori care
detaşamentele liceului Dece- spectator. Au demonstrat aici, ţiile de racheto-m odele şi un sfert de veac şi eroismul Faptul că timpul se menţi nu şi-au executat la timp lu
bal. Cornel Dumitra, băiatul prin exerciţii reprezentative, aero-modele cu participarea de azi al noii generaţi! a fost ne favorabil permite ca în crările — fiind evidenţiate şt
consecinţele, cît şl Bpre unele
din fruntea primului detaşa tinerii din asociaţiile sportive sportivilor de la A.S. Sanita marcată prin patetice şi calde toate cooperativele agricole aspecte gospodăreşti care-şl aş
ment, nu întoarse privirea. „Flacăra" (liceul pedagogic), rul (ing. Brutus Bocănlciu, cuvinte de Ştefan Şerban, se- să se lucreze cu întregul po teaptă rezolvarea.
In ouplete muzicalo, In In
Dar inlma-i tresăltă de bucu „Progresul" (liceul Decebal), Ştefan Horvath, Iosif K8- cretaF al Comitetului orăşe tenţial uman şl cu mijloace sat *Ulto, înfloreşte satul* — tranaforoiîndu-ae fie în echipă trări şl ieşiri de pe scenă, plă
rie şi mîndrie. Mîndria de tî- „Ştiinţa" (liceul nr. 2), „Tînă- kossy, Petru Horvath — mae nesc Brad al P.C.R., iar salutul le mecanice la efectuarea lu la Rîu de Mori, „Cu reflectorul de dansuri, fie In grup vocal. cut regizate, în mimică şi-n
Păcătuieşte apoi şl costumaţia
prin sat" — la Păcllşa şl „Din
năr ce se pregăteşte ca apă rul miner" (liceul minier), „E ştri ai sportului) au oferit Comitetului judeţean de partid crărilor care decid soarta re comună, de la noi*4, în cazul pentru că — de regulă — fetele melodiile lzvorîte de pe corzile
a două mandoline, şapte tineri
apar în costumo naţionale, bă
rător al gliei strămoşeşti. nergia" (şcoala profesională spectaculoase probe de acro şi felicitările adresate tinere coltei. Pentru ca acest dezi Toteştlulul, textele nu militat ieţii (tot în majoritatea cazuri (Roza Turcu. Marioara Coţolan,
Mîndrie şi bucurie pe care o energetică), „Viitorul" (şcoala baţie şl luptă aeriană, stîr- tului brădean la sărbătoarea derat să ifle transpus real concret pentru nou şl util, pe lor) oferă ţinuta de stradă a Rozica Albulescu, Ion Muşa,
de-o parte, pentru eliminarea
purtau cu ei, în această dimi generală nr. 1), „Olimpia" nind interesul şi admiraţia tu semicentenarului, le-a adus mente în practică, este impe rutinei şi a vidilor, pa de altă zilelor de tîrg. Contrastul e iz Doinei Lada. Lăscuţl Mlcloşoni
au oferit
şl Doinei Vlăicont)
neaţă, şl Corina Cotoc, şl Cor (şcoala generală nr. 4). A fost turor. Vlore'l Faur, prim-secretar ol rios necesar ca organizaţiile parte. Instructorii odor 4 bri bitor. o fidelă „ilustrată*4 a Toteştlu-
găzi (profesorii Maria Vlălooni,
In ce priveşte textele, ma
nel Volcu, şi Carmen Oprl- o fluturare de eşarfe roşii, de Sărbătoarea tinereţii a cu Comitetului Judeţean a! U.T.G. de partid de la sate, consilii Tiberiu Clorogaru, Emil Mihuţ joritatea dintre ele au fost al lui, comună care a deţinut du
ţolu, atîţi şi atî(i tineri care stegulete purpurii şi tricolore, noscut şi la bazele sportive Clipa în care generaţia pur le populare comunale şl con şl Gheorghe Modorcea) au În cătuite din fragmente culese minică şl supremaţlu numerică
(prezentînd 2 brigăzi) şi pe cea
ştiu să înveţe, dar şl să se de cercuri desprinse din cro de la liceul „Decebal" şi liceul tătorilor cravatelor roşii şi-a ducerile unităţilor agricole să cercat să imprime fiecăreia din din diferite reviste (ori din alte calitativă.
formaţii o anumită notă de o-
Eficace şl combativ am putea
călească pentru a păstra şi a- matica drapelului românesc. pedagogic entuziaste manifes trimis solii să salute ute- pună în centrnl activităţii lor riglnalitate. La cea din Sarmî- texte) şl... puse cap la cap ; în califica şl textul, a cărui, ori
oea mai mare parte generali
pâra cuceririle revoluţionare După oe tovarăşul Octavian tări. Meciurile demonstrative ciştil va rămîne, cu sigu rezolvarea operativă şl com zegetusa s-a observat atit ex tăţi punctate pe îcl-colo cu ginalitate aparţine instructoru
ale poporului. Mireştean, prim-secretar al de minifotbal de la baza spor ranţă, d? neuitat. Versuri, cu petentă a problemelor care perienţa cîştigată în cele 4 cîte o aluzie la elementul con lui (prof. Gh. Modorcea) şl, în
spectacole prezentate anterior,
cret, looal.
Dumitru
parte,
inginerului
Sînt mll de tineri care în Comitetului municipal Deva tivă a liceului „Decebal" au profundă rezonanţă patriotică, privesc pregătirea In condiţii cît şl cel 11 ani de activitate O excepţie îmbucurătoare a Strazabozzkl.
această zi s-au încolonat în al U.T.C., a felicitat tinerelul reliefat echipele liceului gaz rostite în cristalul vocilor de Ireproşabile a viitoarei pro în munca culturală a tovară reuşit să ofere şl să valorifi
şei Maria Vlălooni î la briga
ce din acest punct de vedere
copil* au venit s-aducă slavă
marele marş spre a-şi mani cu prilejul împlinirii a 50 de dă, grupului şcolar energe ducţii agricole. da din Rîu de Mori s-a remar- brigada artistică de agitaţie din PETRE FĂRCAŞIU
festa ataşamentul şl dragos ani de la crearea Uniunii Ti tic, a liceului industrial mi tinereţii şi părintelui ei —
tea faţă de partid, patrie şi neretului Comunist, eviden nier şi şcolii generale nr. 4. partidului.
popor. Tinerii din detaşamen ţiind aportul lui la marele e Finala „Cupei semicentenaru Cîntece le conale ale for
tele de muncă voluntar-oatrio- fort pentru îndeplinirea sarci lui" la baschet şl volei a adu maţiilor liceelor „Avram lăn
tică ale şcolilor profesionale nilor izvorîtc din amplul pro nat sute de tineri şl vîrstnicl cii" şi Gurabarza, ca şi mon
de energetică şi construcţii, gram de edificare a societăţii la baza sportivă a liceului pe tajul muzical-literar au fost
ale liceului minier poartă sa socialiste multilateral dezvol dagogic. La baschet băieţi, cu înălţătoare evocări. In fata
lopete de brigadier. Ei păşesc tate, au avut loc ştafete apli pa a fost cîştigată de echipa monumentului lui Avram Jan- (Urmare din pag. 1) asta şî e „respiraţie- de Iar electrificării etc. Intre altele, Petroşani. IN CURIND UN
în ritmul cîntecului „Hei rup, cative, manifestări sportive şl liceului „Decebal", iar locurite cu, 40 de tineri au primit car bă. Da, s-au trezit foarte de în oraş, an moi fost amena NOU LOC DE AGREMENT
hei rup, bum" fiind ştafeta Jocuri distractive. Tinerii e- II şi III le-au ocupat echipe netul roşu al U.T.C. Câlan. BUNII GOSPO dimineaţa oamenii, semn al jate două pepiniere : una
vie care va şti să continue, IevI încadraţi în detaşamente le liceelor industrial de con A fost o sărbătoare mare, DARI SE CUNOSC hărniciei şl al spiritului de pentru arbuşti ornamentali şi
la dimensiunile de azi, erois le de pregătire pentru apăra strucţii şi minier. La fete, cu care s-a prelungit pe întreg buni gospodari. alta pentru întinerirea păduri In Valea Jiului s-an mobi
mul înscris de brigadierii re rea patriei au făcut, prin şta pa semicentenarului a fost cîş parcursul zilei, prin progra DE DIMINEAŢA lor comunale. Simerienii spe lizat duminică peste 10 000 de
construcţiei în urmă cu aproa fetele aplicative, dovada te tigată de echipa liceului spor me artistice şi întreceri spor Simeria. DOUA PEPINIERE ră ca viitoarele primăveri să-l cetăţeni la munca patriotică
găsească pregătiţi cu „haine"
pe un sfert de veac. meinicei lor pregătiri şl a tiv. Finala la volei a ridicat tive la volei, baschet, tenis, Peste 1 500 de cetăţeni din Şl ALTE SEMNE proprii pentru frumuseţea o pentru înfrumuseţarea locali
tăţilor. S-au transplantat 350
,.Pui de lei", „Tineret, responsabilităţii cu care se a- pe primul loc sportivii de la popice, şah, fotbal, competiţii Câlan au Ieşit duminică la raşului. de arbori mari de la pădure,
mîndrie tării", „Te cînt par chitâ de această patriotică sar liceul „Decebal" (băieţi) şi li încununate cu cupe ale semi înfrumuseţarea oraşului. S-au ALE HĂRNICIEI 1 200 de puieţl de paltin şi-au
tid"",, „Ne-am legat prin ]u- cină asumată. Locurile I, II şl ceul pedagogic (fete). centenarului, realizate cu a curăţat 7 ha de zone verzi, Nia. SE PLANTEAZA luat locul In pepinieră In ve
s-a amenajat 1 ha de
zonă
rămînt", cîntece cu vibrantă III cîştlgate în ordine de e- Şi, ca o încununare a tutu leasă măiestrie de tinerii bră- nouă, s-au plantat sălcii pe Un număr de I 200 de lo derea plantărilor din anii vii
încărcătură patriotică, s-eu chipele-ştafete ale liceului In ror manifestărilor de peste zi, deni în clipele lor de răgaz. digul de la Batiz şi s-au cuitori au fost prezenţi du t e: tori. Apoi — curăţenie gene
înălţat din piepturi’ tinereşti, dustrial de construcţii, liceului seara sute de tineri s-au în- Ore în şir, sute şi sute de transplantat din pădure în minică în toate zonele ora
entuzlasmînd, antrenînd în rit industrial minier şi liceului nr. tîlnit în sala „Arta" la spec localnici au fost martorii oraş peste 100 de pomi. şului, efectuînd lucrări de în La lila se împart teii pen rală pe străzi, pe zonele
mul lor pe mulţi dintre cel 2 au fost cea mai elocventă tacolul de gală al filmului ro spectacolului în aer liber, dă — Mergo treaba, merge ? frumuseţare şi gospodărire în tru plantat. 160 de arbori. Pe verzi, în centralele termice.
ce-I priveau cu admiraţie şl dovadă a maturităţii pregăti mânesc „Puterea şi Adevărul". ruit de artiştii amatori, ai — întrebăm în fata blocului valoare de peste 30 000 lei. străzile comunei, în perspec La lacul de agrement din
respect. rii lor. Jocurile distractive — Această frescă a profilului clubului muncitoresc din 16, din strada Florilor, pe S-au amenajat şi curăţat 23 tivă de a deveni centru ur Petroşani — mare mobilizare.
(ca fuga în sac, cîştlgată de comunistului angajat în opera Gurabarza. Iar cînd înserarea a ari de zone verzi, au fost ban de coordonare, mal sînt
'Parada tineretului din De elevii Petre Jura, Ionn Cln- de construire a societăţii noi Dumitru Costiuc şi Ludovic plantaţi 150 de plopi pe şo plantat! o mulţime de tei. Cineva spune r „S-an adus
va a fost o măiastră manifes dea şl Ioan Tudor), jocuriie a dat, credem, fiecărui tînăr coborît din munţi, tinerii au Csibi. bărcile şi hidrobicicletele"
tare a forţei şi frumuseţii aprins torţe şi au traversat o — Acu, ce să mai meargă, seaua Simeria — Uroi şl în — De ce tocmai tei ?
demonstrative ia tenis de un î n su f leţitor îndemn la incinta stadionului din loca — Pentru că teiul e un co pentru agrement pe lac. In
vîrstei. Sutele de sportivi — cîmp, întrecerile de atletism puritate morală, la cunoaşte raşul în cînt de slavă închi s-a terminat. Oamenii s-au litate, la Sîntandrei a fost cu pac frumos, care creşte repe tr-adevăr, pentru lac, consi
fete şi băieţi — au dat revăr (unde cele mal bine pregăti rea adevărului. nat părintelui Partid. trezit devreme la muncă. Da răţat parcul din centrul co de şi ne place. Eu am să par
că mal aveam nişte trandafiri munei şi s-au plantat 50 de liul popular a cumpărat 10
să plantăm, nu era rău. ticip Ia plantarea fiecăruia
pini în curtea şcolii generale, din cei 160 distribuiţi azi. hidrobiciclete şi 3 bărci. ŞI
Cartierul O.N. miroase a la Uroi au fost săpate 73 Mă pricep la tei — zice uneltele parcă se mişcă mai
pămînt răscolit în dimineaţa gropi pentru stîlpii necesari Gheorghe Negru. repede în mîini.
t
C ele 57 de comune ale „Fruntaş in întrecerea pa
judeţului nostru se află
intr-n continuă între t r i o t i c ă Este o răsplată
binemeritată,
care vine să
cere patriotică pentru mai încununeze eforturile depu
buna gospodărire şi înfru se de gospodarii de frunte
museţare. Firesc, an de an ai comunei de-a lungul a
cei mai harnici şi mai pri nului de muncă patriotică
cepuţi săteni, care au m un încheiat.
cit mai spornic, culeg roa revenind 365 lei pe locuitor. ste angajamentul iniţial lu
dele hărniciei lor, roade cu Lucrările s-au efectuat pen crări in valoare de 455 000 — Diploma de onoare pe
care se mindresc pe bună tru construirea a 10,5 km lei. care aţi primit-o, premiul
dreptate şi care se văd in drumuri noi, reparaţii şi în — Conştienţi că avem o de 35 000 lei, dar, mai ales,
realizarea de noi obiective treţineri a 79,5 km drumuri, mare îndatorire prin chema frumoasele rezultate obţi
de interes obştesc, in mai construirea de poduri şi po rea la întrecere lansată de nute in întrecerea patriotică
buna întreţinere a drumuri deţe, plantarea a 1 500 ar judeţul nostru către toate pentru mai buna gospodă
lor, construirea de poduri şi bori şi pomi ornamentali, a judeţele ţării — arăta de rire şi continua înfrumuse
podeţe, plantări de pomi şi menajarea de zone verzi şi putatul Gherasim Ciucian, ţare a satelor in care trăiţi
multe alte lucrări. multe altele. primarul comunei — ne vă fac cinste — arăta tova
In anul de muncă patriotică Duminică, cu ocazia adu vom intensifica eforturile in răşul Sabin Boticiu, vice
încheiat, locuitorii din satele nării. festive în cadrul că muncă pentru a face fieca preşedinte al Consiliului
comunei Balşa au muncit cu reia i s-a înminat comunei re sat, fiecare uliţă mai fru popular judeţean. Desigur,
spor pentru întărirea, mai Balşa „Diploma de comună moasă, mai curată. Este ho- aceasta va însemna o inten
buna gospodărire şi înfru fruntaşa pe judeţ", deputaţii tărirea noastră, a tuturor, sificare a eforturilor, o stră
museţarea satelor in care şi invitaţii, reprezentanţii pe care am fost împuterni danie susţinută din partea
trăiesc. Drept urmare, m un legitimi ai tuturor locuito cit să o pronunţ şi sîntem tuturor sătenilor in aceas
ca lor a fost apreciată cum rilor din cele 14 sate ce ferm convinşi că o vom tă frumoasă şi folositoare
se cuvine. acordindu-i-sc formează comuna, s-au an transpune in realitate. activitate obştească pentru
comunei locul III pe judeţ gajat ca in acest an să m un Tot in cadrul adunării ridicarea gradului edilliar-
in întrecerea patriotică. cească cu şi mai multă hăr festive, 70 de locuitori ai gospodăresc al comunei.
Au fost efectuate lucrări nicie pentru a-şi înfrumu celor 14 sate ale comunei
La stadionul „Cclatc" din Deva — vigoare, graţie, entuziasm tineresc. în valoare de 1 274 000 lei. seţa satele, să realizeze pe Balşa au primit insigna de
Foto: V. ONOITJ GH. I. NEGREA