Page 72 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 349 © MARII 21 MARTIE 1972

Vizita tov Răspunsul preşedintelui Consiliului Unitatea de garare, întreţi­
de Miniştri a! Republicii Socialiste
nere şi reparare auto Deva
in România la mesajul transmis U.G.I.R.A.

de preşedintele celei de-a XXVI-a
STR. 23 AUGUST, NR: 7
Plenara extraordinară a C. C. al P. C. M. sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. EXECUTA PENTRU INSTITUŢII, ÎNTREPRINDERI Şl
privind eliminarea tuturor formelor UNITĂŢI SOCIALISTE lucrări de mecanică, vop-
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu le Comitetului Central al Par­ ţumit tovarăşului Nicolae în aplicarea lui trebuie să se
a avut luni după-amiază o în­ tidului Congolez al Muncii, Ceauşescu pentru faptul că a ţină seama de realităţile spe­ sitorie, tapiţerie şi tinichigerie-auto.
tâlnire cu membrii Comitetu­ preşedinte ai Republicii Popu­ răspuns invitaţiei de a lua cifice fiecărei ţări. Satisfacţia de discriminare rasială
lui Central al Partidului Con­ lare Congo, şef de stat, pre­ cuvîntul în faţa plenarei C.C. noastră de a cunoaşte direct (86)
golez al Muncii — reuniţi în şedinte al Consiliului de Stat, al P.C.M., subliniind impor­ politica Partidului Comunist
şedinţă plenară extraordinară. precum şi Ion Păţan, membru tanta pe care o acordă Par­ Român este cu atît mai mare, Guvernul Republicii Socia­ fund contrară libertăţii şi
Au mai participat militanţi al C.C. al P.C.R., vicepre­ tidul Congolez al Muncii, ac­ cu cî*t noi o preţuim, cu cît liste România se pronunţă cu demnităţii omului, scopurilor
ai partidului, conducători ai şedinte al Consiliului de Mi­ tivităţii şi experienţei Parti­ această politică a fost înfăţi­ consecvenţă pentru respecta­ şi principiilor fundamentale
sindicatelor, Uniunii Revolu­ niştri şi ministru al comer­ dului Comunist Român. şată de glasul său cel mai rea drepturilor fiecărui popor ale Cartei Organizaţiei Na­
ţionare a Femeilor Congoleze ţului exterior, Corneliu Mă- A luat apoi ouvîntul tova­ autorizat. j de a-şi hotărî singur soarta ţiunilor Uniţii.
şi organizaţiei de tineret. nescu, membru al C. C. al răşul Nicolae Ceauşescu, care Şedinţa plenară a luat sfîr- în conformitate cu Interesele împărtăşind îngrijorarea ge­
Erau de faţă, ca invitaţi, P.C.R., ministrul afacerilor ex­ a fost salutat cu vii aplauze. şit într-o atmosferă însufleţi­ şi aspiraţiile sale şi de a-şi nerală pe care o suscită re­
şefii misiunilor diplomatice a­ terne, Bujor Almaşan, mem­ In numele partidului şi po­ tă, comandantul M a r i e n alege în mod liber calea pro­ fuzul persistent al guvernului
creditaţi la Bnazza viile, alţi bru al C.C. al P.C.R., minis­ porului congolez, comandan­ N'Gouabi scandînd : „Trăias­ priei dezvoltări, fără nici un sud-african şi al regimului ile­
membri ai corpului diploma­ trul minelor, petrolului şi tul Marien N'Gouabi a dat o că t o v a r ă ş u l Nicolae amestec din afară, condiţie e­ gal din Rhodesia de Sud de
tic. geologiei, şi Pierre N'Ze, înaltă apreciere expunerii se­ senţială pentru menţinerea pă­ a renunţa la politica lor de
Intîmpinaţl cu puternice a­ membru al Biroului Politic al cretarului general al Partidu­ Ceauşescu lv, „Trăiască Parti­ cii şi securităţii internaţiona­ apartheid şi discriminare ra­
plauze, în prezidiu au luat loc C.C al P.C.M., şi Ange E- lui Comunist Român. El a dul Comunist Român I", „Tră­ le. sială, guvernul român nu în­
tovarăşii Nicolae Ceauşescu, douard Poungoui, membru al subliniat că experienţa şi ac­ iască colaborarea congolezo- România a condamnat şi treţine relaţii diplomatice,
secretar general al Partidului Biroului Politic al C. C. al tivitatea Partidului Comunist română !“ — urări reluate în­ condamnă cu hotărîre politi­ consulare, economice sau de
Comunist Român, preşedintele P.C.M., ministrul finanţelor şl ca de asuprire şi exploatare alta natură cu Republica Sud-
Consiliului de Stat al Repu­ bugetului. Român în construirea socia­ tr-o atmosferă de puternică a popoarelor, de dominaţie şl Africană şi Rhodesia de Sud,
blicii Socialiste România, şi Şedinla a fost deschisă de lismului confirmă că marxism- însufleţire de toţi participan­ dictat, de amestec în trebu­ conlormîndu-se rezoluţiilor A­
Marien N'Gouabi, preşedinte­ Marien N'Gouabi, care a mul­ leninismul nu este o dogmă j ţii la plenara C.C. al P.C.M. rile interne ale altor state şi dunării Generale şi Consiliului
A popoare, orice formă de colo­ de Securitate.
nialism şl neocolonialism.
In
acelaşi timp, România,
In oraşul. Pointe Noîre La întreprinderea Perpetuarea exploatării co­ susţine eforturile tinerelor sta­
loniale, înăbuşirea aspiraţiilor te independente africane pen­
în cea de-a doua zi a vizi­ turor popoarelor pentru liber­ de libertate şi progres social tru lichidarea într-un termen
tei oficiale In Republica Popu­ tate, pentru afirmarea fiinţei textilă „Sotexco" a popoarelor din Africa aus­ cît mai scurt a* urmărilor ex­
lară Congo, tovarăşul Nicolae lor naţionale. Relaţiile bune trală, încălcarea drepturilor ploatării coloniale şi a sub­
Ceauşescu şl tovarăşa Elena dintre cele două ţări şi po­ Luni dimineaţa, tovarăşul zenţi, a luat cuvîntul tova­ fundamentale ale omului, con­ dezvoltării. Relaţiile de cola­
Ceauşescu, împreună cu pre­ poare ale noastre îşi au co­ Nicolae Ceauşescu şl tovară­ răşul Nicolae Ceauşescu, ca­ secinţă a rasismului şi politi­ borare pe care România le
şedintele Marien N'Gouabi şi respondentul în legăturile şa Elena Ceauşescu, însoţiţi re a mulfumit conducerii în­ cii de apartheid promovată în desfăşoară cu aceste state co­
Celine N'Gouabi au plecat în dintre Partidul Congolez el de tovarăşul Marien N'Gouabi, treprinderii, conducerii orga­ această parte a lumii, consti­ respund pe deplin intereselor
oraşul portuar Pointe Noi re Muncii şi Partidul Comunist şi tovarăşa Celine N'Gouabi, nizaţiei de partid din uzină şl tuie o ameninţare permanen­ noastre reciproce şi constituie
— principalul centru econo­ Român, a căror încununare o au vizitat întreprinderea tex­ tuturor muncitorilor pentru tă la adresa securităţii tine­ totodată o expresie a spriji­
mic al ţării, capitala regiunii reprezintă vizita în patria tilă „Sotexco" (Societatea con­ sentimentele exprimate la a­ relor state africane, reprezen- nului şi solidarităţii României
Kouilou. mea a preşedintelui Nicolae goleză de textile), 6ituată în dresa clasei muncitoare şi a tînd totodată un obstacol în fată de aceste state, parte
în această călătorie, îm­ Ceauşescu, prieten al poporu­ tînărul cartier industrial al României socialiste. Tovarăşul calea creării unul climat de componentă a luptei generale l
preună cu conducătorul par­ lui congolez". capitalei congoleze — Kinso- Nicolae Ceauşescu a adresat colaborare şi încredere între antiimperialiste, pentru pro­
tidului ş\ statului nostru au Aclamaţi cu entuziasm de undi. colectivului uzinei, tuturor popoare. gres social şi pace în lume. Cooperativa
mers tovarăşii Ion Păţan, populaţia oraşului, oaspeţii se Conducătorii de partid şi de textlliştllor congolezi un sa­ Suferind el însuşi secole Este o convingere fermă a
Corneliu Mănescu, Bujor Al- îndreaptă spre zona portuară. stat ai celor două ţări so­ lut călduros din partea tex- de-a rîndul asuprirea străină, guvernului român că întreaga
măşan, precum şl Gheorghe Pointe Noire este al doilea sesc la uzină la ora 9,00. tlliştnor români. poporul român îşi îndreaptă comunitate internaţională şl în de consum Certej
Stoian, ambasadorul Româ­ port de pe coasta atlantică a Membri ai gărzilor muncito­ Airătînd că această între­ simpatia către popoarele oar^ primul rînd Organizaţia Na­
niei la Brazzavllile. Şeful sta­ Africii, constituind poarta ma­ reşti — oameni ol muncii prindere modernă constituie luptă pentru abolirea totală şi ţiunilor Unite trebuie 6ă ac­ ANGAJEAZA DE URGENJĂ
tului român a fost, de aseme­ ritimă atît a Republicii Popu­ pregătiţi să apere cu arma în o expresie a preocupării pen­ definitivă a colonialismului, ţioneze energic pentru lichi­ Gestionar pentru magazinele
nea, însoţit de membri al Bi­ lare Congo, cît şi a statelor mînă cuceririle poporului con­ tru Industrializarea ţării, pen­ neocoloniâllsmului şi a orică­ darea definitivă a colonialis­ © textile —galanterie Certej
roului Politic ©1 C.C. al Parti­ continentale — Republica A­ golez — prezintă onorul. Ti­ tru formarea unei eoonomii ror forme de înrobire şi do­ mului şi neocoloniâllsmului,
dului Congolez al Muncii şi frica Centrală, Ciad şi Gabon. nere textiliste, îmbrăcate în Independente, socialiste, con­ minaţie imperialistă, pentru pentru respectarea strictă a © mixt Hondol
ai guvernului congolez. Ritmul Intens de dezvoltare costume naţionale, oferă oas­ ducătorul partidului şi statu­ apărarea şi consolidarea inde­ © bufet Hondol
economică a regiunii este peţilor buchete de flori. lui nostru a spus i Intr-ade­ pendenţei şl su/veranilăţii lor dreptului popoarelor de a-şi
După o oră de zbor, dea­ Directorul uzinei, Ekondy văr, clasa muncitoare constl- j hotărî soarta în conformitate precum şi croitori, cizmari, zidari, zugravi, foto
supra Junglei ecuatoriale, a­ prezentat pe larg oaspeţilor, Âkala, rosteşte calde cuvinte tule baza dezvoltării socialls- | naţionale, pentru lichidarea cu propriile lor interese, pen­ grafi.
vionul prezidenţial a aterizat în faţa unei mari machete. de bun venit, exprimînd te a oricărei ţări. De aceea, subdezvoltării şl edificarea u­ tru eliminarea politicii de a­
pe aeroportul din Pointe NoI- Preşedintele Marien N'Gouabi bucuria celor peste 1 300 de dezvoltarea Industriei şl a nei economii şl culturi pro­ partheid şi discriminare rasia­ Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. (95)
re. In întîmpinarea oaspeţilor subliniază cu acest prilej că muncitori, tehnicieni şl Ingi­ clasei muncitoare în Republi­ prii. lă din viaţa socială.
au venit comisarul guverna­ portul, aflat pînă nu de mult neri ai întreprinderii de a-1 ca Populară Congo constituie Republica Socialistă Româ­
mental al regiunii Koullou, sub controlul unor societăţi primi în mijlocul lor pe con­ garanţia sigură a dezvoltării nia acordă sprijin multilateral In ceea ce-1 priveşte, gu­
Nonault, primarul oraşului străine, este astăzi proprieta­ ducătorul partidului, al po­ independente şi socialiste a luptei pline de eroism a por vernul Republicii Socialiste
Pointe Noîre, Bouity, coman­ te a poporului congolez, ceea porului din ţara prietenă — ţării. poarelor din Angola, Mozam- România sprijină măsurile
dantul militar al regiunii, ce a avut o înrîurire bine­ România socialistă. Arătind că munca în folo­ blc, GuIneea-BIssau, Namibia concrete recomandate în me­ Unitatea zonală de reparaţii
M'BIa, şl alte notabilităţi, pre­ făcătoare pentru dezvoltarea Prima întreprindere textilă sul patriei lor, a textili şt I- şl din alte teritorii aflate încă sajul adoptat de către cea
cum şi membrii corpului con­ economiei întregii ţări. din Congo, inaugurată în anul îor de la întreprinderea „So- sub dominaţia colonială, avînd de-a XXVI-a sesiune a Adu­ Deva, secţia Paroşeni
sular. Copil oferă flori tova­ In continuare se vizitează 1969 şi construită în coope­ texco'r î-a produs o deosebită convingerea că nimeni şi ni­ nării Generale a O.N.U. şi îşi
răşului Nicolae Ceauşescu şl oraşul propriu-zis, pe străzile rare cu specialiştii din R.P. impresie, tovarăşul Nicolae mic nu trebuie să stea în ca­ exprimă convingerea că trans­
tovarăşei Elena Ceauşescu. căruia s-au adunat zecî de Chineză, este prezentată oas­ Ceauşescu a felicitat pe tex- lea îndeplinirii dreptului lor punerea lor integrală şi ne- Angajează de urgenţă următoarele categorii
SI n-t Intonate imnurile de stat mii de locuitori care aclamă peţilor în faţa unei machete tillştl pentru realizările lor şl sacru de a-şl hotărî de sine întlrzlată în viată de către de muncitori :
ale României şi Republicii pe conducătorii celor două de către directorul tehnic, le-a urat noi succese în dez­ stătător soarta. toate statele va constitui un
Populare Congo. Tovarăşul ţări. Din maşina deschisă, cei Bernard M'Bemba. voltarea Republicii Populare Totodată, România condam­ nou pas pe calea lichidării @ lăcătuşi mecanici
Nicolae Ceauşescu, împreună doi preşedinţi răspund cu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Congo. Dorim să se dezvolte nă cu fermitate politica de a­ vestigiilor colonialismului, a © sudori electrici şi autogeni
cu p r e ş e d i n t e l e Marien cordialitate îndelungatei şi se interesează îndeaproape de colaborarea între muncitorii partheid şl discriminare rasia­ politicii de apartheid şi a © strungari in fier
N'Gouabi, trece în revistă de­ călduroasei manifestaţii a activitatea colectivului de români şl congolezi, între po­ lă promovată de cercurile con­ discriminării rasiale şl va con­ Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1968.
taşamentul de onoare aliniat populaţiei. aicti, strînge cu căldură mîi- poarele şi partidele noastre. ducătoare din Republica Sud- tribui astfel la întărirea păcii
pe aeroport. Vizita Ia Pointe Noire se nile muncitorilor congolezi, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu AfrJcană şi regimul ilegal din şi la progresul social al ome­ Informaţii suplimentare se pot obţine la U.Z.R.
Încheie cu un dejun oferit de Deva, cu sediul în Paroşeni, biroul personal —
Ca şi ia Brazzaville, în' în- care întreţin permanent o at­ şi tovarăşa Elena Ceauşescu Rhodesia de Sud, politică pro­ nirii.
tîmpinarea oaspeţilor au ve­ autorităţile locale în cinstea mosferă vie şl însufleţită, au semnat apoi în „Cartea de telefon Paroşeni, inter 6.
oaspeţilor, la Palatul foştilor
nit numeroşi oameni al mun­ scandînd lozinci în cinstea onoare" a întreprinderii. ION GHEORGHE MAURER, (99)
cii, care le fac o primire săr- pojnbatanţi. conducătorului partidului şi In continuare, oaspeţii au
bătoreaacă. 1 LJrînd conducătorilor parti­ statului nostru, a conducăto­ făcut un tur al oraşului Braz­ preşedintele Consiliului de Miniştri
dului muncii din regiune, tu-
Eveniment memorabil în rului partidului şi statului zaville, precum şi o vizită la al Republicii Socialiste România
viaţa oraşului, vizita condu­ Ijnor membrilor de partid, congolez pentru prietenia cataractele fluviului Congo,
toincitorilor, tuturor locuito­
cătorului de partid şl de stat rilor succese tot mai mari în congolezo-română. unul din locurile naturale ce­ ANGAJEAZA :
al României socialiste a con­ activitatea lor, tovarăşul In timpi nat cu puternice şl le mal pitoreşti din această © zugravi
stituit pentru oamenii mundl Nicolae Ceauşescu a toastat vii aplauze de către cel pre- ţară.
din Pointe Noi re o zi de săr­ ® zidari
bătoare. „Sintem cuprinşi de potttru prietenia dintre cele Depunerea unei coroane de flori DEVA: Put-erea şi Adevărul sudamarlca.ne; 11,55 Ştiinţa la ® dulgheri
o mare bucurie şi ne simţim două partide şl popoare. („Patria"); Tlck... tlck... tlck... zi; 1 2 ,0 0 Buletin de ştiri; 12,03 © parcheta ii
profund onoraţi de a-1 avea Dejunul s-a desfăşurat în­ („Arta"); SIMERIA: Meridianul Avanpremieră cotidiană; 12,18
ca oaspete pe preşedintele tr-o atmosferă de prietenie Duminică dimineaţa, secre­ Consiliului de Stat, a depus zero („Mureşul") ; de HUNEDOA­ Muzică instrumentală; 12,30 Din © tîmplari
RA:
mesteceni
Pădurea
ţările socialiste; 13,00 Radiojur­
Nicolae Ceauşescu" — ne-a cordială. tarul general al Partidului Co­ o coroană de flori la Monu­ („Siderargistul") ; Zile reci nal; 13,15 Varietăţi muzicale; ® tinichigii
declarat primarul oraşului, In aceeaşi zi, tovarăşul munist Român, preşedintele mentul din Piaţa Libertăţii din („Constructorul") ; Unchiul V;;- 14.00 Buletin de ştiri; 14,05 Me­ © fierari betonişti
Tabla
Bouity. „Ştim ce reprezintă Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Consiliului de Stat, Nicolae Brazzaville, ridicat în memoria nia („Arta"); CALAN: TELIUC: lodii populare; 14,30 Memoria © coşari
viselor („ll Iunie’) ;
pămîntulul românesc; I5j00 So­
preşedintele dumneavoastră în Elena Ceauşescu, împreună cu Ceauşescu, însoţit de coman­ revoluţiei congoleze din au­ încotro omule ? — seriile I-II lişti şi orchestre de muzică u­
viaţa internaţională, ca expo­ comandantul Marien N'Gouabi dantul Marien N’Gouabi, pre­ gust 1963 şi a celor care şi-au („Minerul") ; PETROŞANI: Wa- şoară; 15,30 Radio-enciclopedie ® muncitori necaiificaţi
terioo — seriile I-II („7 No­
nent al unei politici de cola­ şi Celine N'Gouabi, cu cele­ şedintele C.C. al Partidului dat viaţa, pentru victoria el. iembrie"; ; Un loc pentru îndră­ pentru tineret; 16,00 Radiojur­ Condiţiile de angajare şi salarizare conform
nal; 16,15 Mari interpreţi: Dinu
borare cu toate statele lumii, lalte persoane oficiale româ­ Congolez al Muncii, preşedin­ Cu acelaşi prilej, a depus o gostiţi („Republica") ; LUFENI: Lipatti; 16,55 Sfatul medicului;
de solidaritate activă cu lupta ne şi congoleze s-au întors te al Republicii Populare Con­ coroană de flori şi comandan­ Love Bt.vry („Cultural") ; Şansa 17.00 Buletin de ştiri; 17,05 Con­ Legii nr.’ 12/1971 şi H.C.M. 914/1968.
Ai
LONEA:
(„Muncitoresc1');
tinerelor state africane, a tu­ la Brazzaville. go, şef de stat, preşedinte ol tul Marien N'Gouabi. grijă de Szuzl („Minerul"); PE- cert de muzică populară; 17,30 (97)
Arii
Emisiune culturală; 17,50
TRILA: Tudor — seriile I—n din operete; 18,00 Publicitate
(„Muncitoresc"); VULCAN: Bă­ radio; 18,20 Muzica în oraşele
tălia de pe Neretva — seriile ţării; l9,ou Buletin de ştiri; 19,05
I-U („Muncitoresc"); ORAŞTIE: Melodii de estradă; 19,30 Ediţie
SECVENŢE INTERNAŢIONALEI SECVENŢE INTERNAŢIONALE Boxerul („Patria") ; Răzbunarea radiofonică. I. L. Caragiale; Centrala industrială de
Sfintului („Flacăra") ;
GEOA-
19,50 Noapte bunft, copii !; 20,00
GIU-BAI: Ceaikovski — scriiie Mic dicţionar de operă; 20,30
I-II; HAŢEG: Nu te întoarce Uadio-slmpozlon; 20,50 Forma­
(„Popular"); BRAD: Anna ce­ ţia Steve Somerset; 21,00 Bule­ produse refractare Alba lulia
Delegaţia P.C.R. condusă de tovarăşul în tre v e d e rile to va ră şu lu i lor 1000 de zrilc — seriile I-II tin de ştiri; 21,05 Cronica sâp-
(„Steaua roşie"); GURABARZA:
tămînil muzicale; 21,30 Atenţiu­
Zile de vară („Minerul"); ILIA: ne, părinţi !; 21,50 Miniaturi
Gheorghe Pană a făcut o vizită M anea M ănescu la W ashington Căpitanul Korda („Lumina"). rice — muzică uşoară; 22,30 Organizează la data de 27 martie 1972, ore­
folclorice; 22,00 Consonanţe li­
Dezbateri culturale; 22,50 Muzi­ le 8,00, la sediul unităţii din Alba lulia, str.
WASHINGTON 20. —
Co­
în Republica San Marino respondentul Agerpres, C. A- rarea în Europa. că uşoară; 23,00 Buletin dc ştiri; Clujului, nr. 23, concurs pentru ocuparea urmă­
privind securitatea şi coope­
23,05 Şapte decenii de muzică:
PROGRAMUL I: 6,00—9,30 Mu­
ROMA 20. — Coresponden­ lej, delegaţia noastră a avut lexandroaie. transmite: Ma­ întrevederea, care a avut zică şi actualităţi; 9,30 Atlas Anul 1904 ; 0,15 Piese pentru toarelor posturi vacante :
tul Agerpres, Nicolae Puicea, o convorbire cu E. Gasperoni, nea Mănescu, preşedintele loc la sediul Departamentului cultural; 10,00 Buletin de ştiri; plan de Carol Miculi; 0,40 „Po­ ® şef serviciu control financiar intern
transmite : La invitaţia con­ secretar general al P.C. din Consiliului Economic al Re­ de Stat, din Washington, s-a 10.05 Muzică populară din Do- veste Bimfonlcă" dc Stanislaw © şef serviciu aprovizionare
Moniuszko.
brogea; 10,30 Start la intersec­
ducerii Partidului Comunist San Marino, U. Barulli şi A. publicii Socialiste România, a desfăşurat într-o atmosferă ţie; 10,50 Recital de operetă :
din Republica San Marino, Giacomini, membri ai Birou­ avut luni după-amiază o în­ cordială. Şandor Konya; 11,00 Buletin dc ® jurisconsult principal.
ştiri; 11,05 Muzică uşoară; 11,21)
delegaţia Partidului Comunist lui Politic, şi M. Nani, mem­ trevedere cu Williara Rogers, In aceeaşi zi, preşedintele Preludii interpretate ia diferite înscrieri şi relaţii privind concursul se primesc
Român, condusă de tovarăşul bru al C.C. al partidului, se­ secretarul Departamentului de Consiliului Economic, Manea instrumente; 11,30 Corul Uni­ 9,00 D eschiderea em isiunii dc
Gheorghe Pană, membru al cretar al Confederaţiei Mun­ Stat al Statelor Unite ale A- Măne-scu, a purtat convorbiri versităţii Bucureşti şi corurile dim ineaţă. de la serviciul personal — învăţămînt a! Centralei
T e le x ;
Comitetului Executiv, al Pre­ cii din San Marino. Au fost mericli. cu secretarul Departamentului institutelor pedagogice din Tir- 9,05 Tele-şcoală : industriale de produse refractare Alba lulia,
12,00
gu Mureş şi Timişoara;
zidiului Permanent, secretar discutate probleme de inte­ Cu acest prilej, a avut loc de Finanţe al Statelor Unite, Discul zilei: Caterina Valenţe ; — Azotul şi principalii săi pînă la data de 25 martie 1972.
el C.C. al P.C.R. — care a res reciproc privind activita­ un schimb de vederi asupra John Conally, în cadrul cărora 12,15 Recital de operă Ion Bu- com puşi (Chimie, anii (101)
I—II liceu) ;
doiu; 12,30 IntîLnire cu melodia
participat la Congresul al tea şi preocupările actuale evoluţiei relaţiilor bilaterale au fost examinate stadiul ac­ populară şl interpretul prefe­ — Analiza m orfologică.
ale celor două partide, pre­ rat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 A- (Limba r o m â n ă ) ;
XlII-lea al Partidului Comu­ româno-americane, în special tual al relaţiilor româno-ame- — Originea şl evoluţia m a ­
cum şi probleme ale mişcării în domeniul legăturilor econo­ vanpremierâ cotidiană; 13,30
m iferelor
(Biologie) ;
nist Italian — a făcut o vizită comuniste şi muncitoreşti in­ mice, comerciale, cooperării rlcane şi posibilităţile existen­ Din cele mai solicitate melodii; 10.00 Curs de lim ba rusă. Lec­
14,00 Compozitorul săptâminii —
te pentru dezvoltarea acestora f
în această ţară. Cu acest pri- ternaţionale. industriale, tehnico-ştiinţifice în avantajul reciproc al am­ Antoiiin Dvorak; '15,00 Buletin 10.30 Căminul; întreprinderea de producte
ţia a 8-a;
şi culturale. belor părţi. de ştiri; 15,05 Poloneze şi ron- 11.15 Film serial: P atru tan-
douri din opere; 15,20 Din În­
Au început lucrările Congresului Au fost, de asemenea, abor­ După convorbiri, John Co­ registrările pianistei Angcla chLşti şi un cline — VII şi valorificare a legumelor
(re lu a re );
Slancu; 15,40 Pagini din mu­
date unele probleme ale vie­ nally l-a reţinut pe Manea zica de estradă; 16,00 Radio­ 12,10 T eleju rn al;
al XV-lea ai sindicatelor sovietice ţii internaţionale, mai ales Mănescu la dejun. jurnal; 16,15 Melodii oferite de 16,30—17,30 Curs de lim ba fra n ­
ceză.
Nicolae Niţescu, Conny Vink şi
(re­
Lecţia a 7-a
formaţia Flamengo; 16,35 Cin- luare) ; şi fructelor Hunedoara-Deva
MOSCOVA 20. — Cores­ preşedintele Consiliului Cen­ tecele noastre; 16,50 Publicitate 17.30 D eschiderea em isiunii de
pondentul Agerpres, Laurentiu tral al Uniunii Generale a Lucrările plenarei Partidului Socialist din Chile radio; 17,00 Antena tineretului; d u p ă-am iază. CU SEDIUL IN DEVA, STRADA DR PETRU GROZA,
17,30 Nestemate folclorice; 17,45
S teaua polară: Cabinet de
Duţă, transmite : Luni dimi­ Sindicatelor din România, con­ Cîritccul e pretutindeni; 18,00 orientare şcolară şi p ro fe­
neaţa, la Palatul Congreselor ducătorul delegaţiei sindicale Orele serii; 20,00 Tableta de sională. Faţă în faţă cu NR. 21, TELEFON 13430
profesia
din Kremlin, au început lu­ române, precum şi conducăto­ CUVlNTAREA PREŞEDINTELUI SALVADOR ALLENDE seară; 20,05 Zece melodii pre­ 18.20 Întreb ări viitoare ?; Anunţă încadrarea de personal la nivel de
răsp u n su ri :
ferate; 20,40 La microfon, Ale­
şi
crările Congresului al XV-lea rii celorlalte delegaţii sindica­ xandru Grozuţă; 20,55 Ştiinţa la — P roblem e teoretice ale întreprindere şi unităţile aparţinătoare după
SANTIAGO DE CHILE 20
al sindicatelor sovietice. le din străinătate, reprezentanţi (Agerpres). — Participanţii la şi embargoul american asu­ zl; 21,00 Fotbal. Transmisiune făuririi societăţii socia­ cum urmează :
directă de la Londra. Repriza
liste m ultilateral dezvol­
Cei aproape 5 000 de dele­ ai organizaţiilor sindicale in­ lucrările plenarei Partidului pra conturilor băncilor chi­ a doua a meciului Tottcnham tate;
liene deţinute în S.U.A., ca
gaţi aflaţi în sală au primit ternaţionale invitate la Con­ Socialist din Chile şi-au con­ represiuni faţă de naţionali­ — U.T.A. Cupa U.E.F.A.; 22,20 — Direcţii ale in dezvoltării © inginer şef la Fabrica de conserve Haţeg
actualul
Rom âniei
Radiojurnal; 22,40 Concert de
cu aplauze apariţia In prezidiu gres. In sală se aflau membrii tinuat dezbaterile pe margi­ zarea cuprului în Chile. scară; 22,55 Moment poetic. Tu­ c in cin al; © inginer mecanic sau maistru mecanic la
a lui Leonid Brejnev, secretar delegaţiei sindicatelor din nea raportului, prezentat de Preşedintele chilian a for­ dor Arghezi; 23,00 Concert de — G indirea filozofică şi Fabrica de conserve Haţeg.
general al C.C. al P.C.U.S., România, invitaţi să ia parte deputatul Erich Schnake, pri­ mulat, ca obiective politice seară (continuare) ; 24,00 Bule­ social-polilicâ m arxistă © tehnician principal horticol la I.P.V.L.F.
tin de ştiri; 0,03—6,OU Estrada
in co n tem p o ran eitate;
Alexei Kosighin, membru al la lucrări. vind sarcinile noii etape a ale partidului în etapa ime­ nocturnă. — Poziţia P.C.R. în p ro ­ Deva
Biroului Politic al C.C. al După deschiderea lucrărilor procesului revoluţionar chi­ diat următoare, consolidarea PROGRAMUL II : 6,00—8,05 blemele şi internaţionale
actuale
politica e x ­
P.C.U.S., preşedintele Consi­ a luat cuvîntul Leonid Brej­ lian. Preşedintele Salvador unităţii ideologice a forţelor Program muzical dc dimineaţă; ternă a Rom âniei; ® merceolog principal la I.V.L.F. Hunedoara
liului de Miniştri, Aleksandr nev, care a rostit o amplă cu- Allende, luînd cuvîntul în de stingă şi atragerea în 8.05 Tot Înainte; 8,20 Concertul 18,50 In terpreţi şi rolurile lor: ® merceolog principal la C.V.L.F. Brad
în Re major pentru flaut şi or­
faţă în
Spiess,
Şelepin, membru al Biroului vîntare. El a anunţat că, a­ cadrul dezbaterilor, a declarat Frontul Unităţii Populare a chestră şl Simfonia in Re ma­ Ludovic eroii săi În d ră ­ ® mecanic auto şi cu carnet de conducere C
cu
faţă
Politic al C.C. al P.C.U.S., pre­ preciind marile merite ale că Chile este, în prezent, o­ Mişcării revoluţionare de stin­ jor de Luigi Cocclicrini; 8,57 gi h ; pentru atelier mobil Ia I.P.V.L.F. Deva
Coruri bărbăteşti de Ion Vidu :
şedintele Consiliului Central sindicatelor sovietice, Prezi­ biectul unor presiuni externe, gă (M.I.R.), atragerea maselor 9,12 Sclecţiuni din „Opereta" de 19.15 Publicitate;
al Sindicalelor din Uniunea diul Sovietului Suprem al care ar putea crea obstacole la aplicarea politicii guvernu- II Ilartulary-Darclee; 9,30 Buletin 19.20 1001 de seri: „Aventurile @ electrician auto la atel’erul auto Orăştie
lui F elix -m o tan u l";
Sovietică, a altor conducători U.R.S.S. a hotărît să le decer- în obţinerea importurilor ne­ lui, conform principiilor enun­ de ştiri; 9,35 Orchestra Ansam­ 19.30 T eleju rn al; Condiţiile de încadrare şi salarizare sînt cele
blului folcloric „Ciprian Porum-
de partid şi de stat sovietici. neze Ordinul „Lenin'\ cesare, presiuni exprimate ţate în „declaraţia de la Ar- bescu" din Suceava; 10,00 Frag­ 20.00 Seară de teatru : „Cei din prevăzute de Legea nr. 12/1971 si H.C.M. nr.
A luat apoi cuvîntul A- printr-un fel de blocadă ex­ mente din opera „Williclm Teii" u rm ă " dc M axim Gorki.
Iu prezidiu au luat loc, de leksandr Şelepin, care a pre­ rayan", sporirea eforturiloi dc Grctry; 10,30 La microfon, P rem ieră T v .; 914/1968.
ale
asemenea, tovarăşul Virgil zentat raportul de activitate ternă. El a menţionat, în a­ pentru atingerea unei mai Gabricl Drăgan, Nicolae Suciu, 21,55 Vedete Am alia muzicii u şo a­ Informaţii suplimentare se pot obţine la se­
Rodriguez,
re:
cest sens, amînarea de către
Trofin, membru al Comitetu­ a sindicatelor din U.R.S.S. de societăţile străine creditoare mari eficienţe în sectorul Zdcnka Vucikovici şi Judy Mil- Georges B rassens;
lui Executiv al Prezidiului la Congresul al XlV-lea şi a negocierilor privind dato­ proprietăţii sociale din eco­ ler; 11,00 Solişti şi formaţii ar­ 22.15 T cleglob: Z air; diul întreprinderii, compartimentul personal.
22,35 „24 dc orc".
tistice de amatori; 11,30 Ritmuri
Permanent al G.G. al 'P.C.R., pînă în prezent. ria externă a statului chilian nomie.
Redacţia 9! administraţia ziarpluii Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35, Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85 şl 1 15 88. — Tiparul a întreprinderea poligrafică Deva.