Page 73 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 73
ii a PUDMIUI CIWSILiaiW l l SUI,
Proletari din toate ţările, unlfi-văj
MIM CIAUŞISCII, II RtPUBLICA UIR
Sosirea la Kinshasa
Marti dimineaţa, preşedinte nită să contribuie la fructi tare. Mii de oameni ai mun
le Consiliului de Stat al Re ficarea pe mai departe a n- cii, de militanţi ai Mişcării
publicii Socialiste România, cestor premise, la dezvolta Populare a Revoluţiei acla
Nicolae Ceauşescu, a sosit în rea, în continuare, a relaţi mă, salută cu pumnul strîns
Republica Zair, unde face o ilor prieteneşti dintre cele în dreptul inimii, îşi expri
vizită oficială, împreună cu două popoare, la amplifica mă bucuria prin cîntece şi
tovarăşa Elena Ceauşescu, la rea colaborării multilaterale, dansuri ; pretutindeni Stegule-
invitaţia preşedintelui acestei spre binele şi în interesul am le tricolore şi verzi-galbene
republici, general de armată belor popoare, al cauzei pă agitate de mii de braţe. To
Mobutu Scse Seko. Vizita cii, libertăţii şi progresului în varăşul Nicolae Ceauşescu şi
constituie o expresie preg lume. tovarăşa Elena Ceauşescu sînt
nantă a legăturilor de prie La ora 9,30 ora locală, 10,30 înconjuraţi cu căldură, strîng
ANUL XXIV. Nr. 5 350 MIERCURI 22 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI tenie şi colaborare stabilite ora Bucureştiului, avionul cu nenumărate mîini ce se în
între cele două ţări şi popoa care călătoresc preşedintele tind spre ei.
OH re. Aşa cum este cunoscut, Nicolae Ceauşescu şi tovară în salonul de onoare au ve
poporul nostru a urmărit cu şa Elena Ceauşescu aterizea nit să aducă omagiul lor şe
sentimente de caldă prietenie ză. La coborîre, ei sînt salu fii misiunilor diplomatice a
Cuvînful de ordine în agriculfură şi solidaritate lupta plină de taţi cu cordialitate de gene creditaţi In Zair.
ral de armată Mobutu Şese
de po
sacrificii desfăşurată
★
porul zairian pentru înlătura Seko şi de Mărie Antoinette In aceeaşi atmosferă sărbă
rea dominaţiei coloniale. Ro Mobutu, care le urează bun torească. care a domnit în tot
venit pe
pămîntul
zairian.
mânia se numără printre pri
Imobilizarea tuturor forţelor si a mele ţări care a recunoscut Două fetite îmbrăcate în mod străbătuţi cei aproape 30 km
timpul festivităţii primirii, sînt
simbolic în costume naţiona
ti nărui stat african după cu
monu
pînă în oraş şl apoi
le român şi zairian, înmînea-
con-
cerirea independentei,
mentalele bulevarde ale capi
t f damnînd cu hotărîre interven ză înalţilor vizitatori tranda talei pînă la reşedinţa oficia
ţia imperialistă şi a trupelor
firi roşii.
de mercenari. Ca urmare a După intonarea îmnurilor lă de pe muntele Ngaliema.
bunelor relaţii româno-zairie- de stat ale celor două ţări Au ieşit în această zi, pentru
a cinsti evenimentul pe care
ne, România a avut ca oaspe
mijloacelor mecanice la însamînţări butu, cu care prilej s-au pus de către fanfara Gărzii repu îl reprezintă vizita şefului
te, în 1970, pe generalul Mo
blicane, în ţinută festivă de
stalului român, zeci şi zeci de
în evidentă premisele favo paradă, preşedintele Nicolae mii de locuitori, care au ţinut
Ceauşescu, împreună cu pre
rabile existente în vederea astfel să exprime direct, spon
şedintele Mobutu Şese Seko, tan, bucuria de a avea în mij
răştie sînt farovizati cartofii dezvoltării schimburilor co trece în revistă trupe de pa locul lor pe solii unei ţări,
pentru plantarea a 5 ha, dar merciale şi a cooperării re- ra şuti şl i, aliniate pe aeroport. ai unui popor de care se simt
PRIORITĂŢI PE AGENDA LUCRATORILOR pînă ieri lucrarea nu începu ciproc-avanlajoase tn diferite In continuarea ceremoniei legaţi prin Irainice relaţii de
domenii — minier,
agricol,
se încă. Pentru a nu înregis forestier, al construcţiilor etc, sînt prezentate solilor poporu prietenie şi colaborare, în
OGOARELOR : ® Realizarea integrală a pla tra pierderi de recoltă, este stabilindu-se în acest sens lui român persoanele oficiale spiritul stimei şi respectului
necesar ca şi la C.A.P. din Au aflate pe aeroport. reciproc.
nului la cultura sfeclei B însămînţarea trifo- rel Vlaicu, Cigmău, Banpo- crearea unei Comisii mixte ...Asistăm, din nou, şi aici, Sînt sentimente care îşi gă
toc şi Turdaş să fie luale mă româno-zairiene. la Kinshasa, la momente e sesc exprimarea şi în uralel*
lienslor pe toate suprafeţele stabilite B înche suri pentru declanşarea şi Vizita de răspuns a pre moţionante, semnificative prin înscrise pe banderole de-a
desfăşurarea în ritm susţinut şedintelui Ceauşescu este me însuşi modul lor de manifes- lungul drumului parcurs:
ierea plantării cartofilor timpurii şi de vară a plantării. Totodată, în coo „ZaSr/ul, pămînt al ospitalităţii,
perativele agricole din comu
B Terminarea însâmînţârii inului în întreprin na Beriu. care au de plantat Convorbiri oficiale (Continuare în pag. a 4-a)
105 ha cu cartofi se cer a fi
derile agricole de stat întreprinse măsuri pentru fi
nalizarea grabnică a pregătiri Marţi după-amiază au avut nistrul minelor, petrolului şî
lor, urmărindu-se ca împrăş- Ioc convorbiri între preşedin geologiei, Alexandru Tujon,
tierea îngrăşămintelor organi tele Consiliului de Stat al Re ambasadorul României la Kin
shasa, alte persoane oficiale,
ce şi efectuarea arăturilor pe publicii Socialiste România, iar din partea zaircană Karl- In pag. a IV-a
Avansul calendaristic al a marul comunei Turdaş, se lu terenurile destinate culturii Nicolae Ceauşescu, şi pre
cestei primăveri pune în faţa crează intens la însămînţarea respective să fie grabnic în şedintele Republicii Zair, i-Bond Ngunze, ministrul afa
organizaţiilor de partid de la sfeclei de zahăr, iar la GA.P. cheiate, astfel putîndu-se crea Mobutu Şese Seko. cerilor externe, Ndongala, mi • încheierea vizitei
sate, a consiliilor populare co Turdaş lucrarea va începe condiţii în vederea începerii La convorbiri au participat, nistrul economiei, Mnta-Nku-
munale şi a conducerilor uni mîine (22 martie a.c. — n.n.), efective a plantării. Urgenta din partea română, Ion Păţan, mu, ministrul afacerilor so tovarăşului N i c o l a e
tăţilor agricole sarcini de o putîndu-se ca semănatul să fie rea plantării cartofilor este un vicepreşedinte al Consiliului ciale, Umba di Lulete, minis Ceauşescu în Republica
trul minelor, Bokingi, amba
mare răspundere privind efec terminat în cel mult două zi imperativ major care stă şi în de Miniştri şi ministru al co sadorul Republicii Zair la
merţului exterior,
Corneliu
tuarea lucrărilor agricole în- le. fata lucrătorilor din întreprin Mânescu, ministrul afacerilor Populară Congo.
tr-un timp scurt şi de calita Nu mai puţin important es derile agricole de stat. Acţiu externe, Bujor Almăşan, mi Bucureşti, alte persoane ofi
ciale.
te ireproşabilă, stabilirea de te — aprecia tovarăşul ing. nea a demarat mal devreme ® Declaraţia comună
măsuri şi priorităţi care să a Mircea Silvestru, director ge la fermele din Aurel Vlaicu româno-congolezâ.
sigure obţinerea unor produc neral adjunct la Direcţia agri şi Deva. Dar se impune ca ea
ţii sporite la hectar la toate colă judeţeană — ca în cursul să nu mal fi? tărăgănată nici Acest an al cincinalului a toare. De la începutul lunii 920 tone laminate finite pli
culturile. acestei săptămîni să fie în în celelalte ferme — acestea debutat în industria Judeţu şî ptnă în prezent siderur- ne, 2 550 tone laminate mij zîndu-şi judicios munca, a-
Dintre acţiunile aflate pe a cheiată şi însămînţarea trifo- evînd de plantat 300 de hec lui sub impulsul unui com giştii din Hunedoara şi Că- locii şi uşoare, peste 360 cordînd o atenţie deosebită
gendă se detaşează necesitatea lienelor. Stadiul lucrării nu tare cu cartofi. plex de sarcini deosebit de îan au produs peste preve tone semicocs — toate pe creşterii productivităţii mun
încheierii grabnice a însămîn- este satisfăcător dacă se are Maximă grijă se cere acor mobilizatoare oare vizează derile stabilite 1 060 tone ste nivelul planificat aferent cii, aceştia au extras peste Expunere pentru
ţării sfeclei furajere şi a sfe în vedere că acţiunea mai tre dată şi încheierii însămînţării substanţiale creşteri ale pro de fontă îmbogăţind astfel celor două decade. prevederile primelor două
clei de zahăr. Importanţa rea buie realizată pe mai mult de inului în întreprinderile agri ducţiei industriale, produc decade din această lună pe
lizării lucrării cu maximă ope 20 la sută din suprafaţa plani cole de stat. Directorul Trus tivităţii muncii, calităţii şi ste 1 150 tone fier în mine cadrele didactice
rativitate, în timp optim, este ficată. O imagine reală asu tului I.A.S., dng. Carol Koska, eficienţei muncii. reu marfă, 1 230 tone în con
centrat de fier,
însemnate
reliefată de faptul că prin în pra restanţelor existente la în ne spunea că la I.A.S. Haţeg Avlnd în frunte organiza Cu o decadă înainte de finele trimestrului DEVA. In cadrul acţiu
târzierea însămînţării cu G-7 sămînţarea sfeclei şi a trifoii- lucrarea s-a realizat pe în ţiile de partid, colectivele cantităţi de plumb şi zinc. nilor organizate de Casa
Semnificative sînt şî re
zile se înregistrează oierderi enelor se poate forma ţinînd treaga suprafaţă planificată — de muncă hunedorene se a zultatele obţinute de fores judeţeană a corpului didac
de 6 000-9 000 kg sfeclă la seama de faptul că în bazele 570 hectare. Au mai rămas în flă angajate cu fermitate la tieri. Ei au livrat economiei tic, lectOTul universitar Si
hectar. Evitarea diminuării re de recepţie se mai găsesc pe să de însămînţat 350 hectare, înfăptuirea acestor primor Bilanţ rodnic cu naţionale peste sarcina sta ni ion Cioată, Inspector ge
coltei obligă conducerile ste 10 ton? seminţe care Ia a restanţele localizîndu-se la diale obiective, prin asigu bilită 36 mc cherestea şi 300 neral în Ministerul Educa
C.A.P. să ia măsuri energice ceastă dată trebuiau să-şi gă Î.A.S. din Mintia. Conducerea rarea unui ritm de produc mc de buşteni. ţiei şi Invăţămintului, a făcut
şi hotărîte pentru ca semăna sească locul sub brazdă. O a acestei unităţi are datoria să ţie superior, prin folosirea în faţa urnii însemnat număr
tul să nu mai fie amînat nici semenea situaţie îndeamnă ia asigure realizarea planului la la maximum a elementului Sînt fapte care iluslrează de directori de şcoli şi ca
dre didactice o amplă şl
o zi. Referindu-se la stadiul serioase reflecţii din partea cultura respectivă în timpul productiv din fiecare com fapte semnif convingător că bătălia pen documentată expunere cu
acestor acţiuni, tovarăşul Ioan factorilor răspunzători de cel mai scurt posibil, astfel partiment. tru îndeplinirea sarcinilor tem a: „Tehnologia moder
Buciuman, secretarul Comite soarta producţiei agricole. creînd premise favorabile pier Rezultatele primelor două do plan pe ansamblul jude nă a instruirii". Expunerea
tului comunal de partid Geoa- Concentrarea eforturilor la derilor din recoltă. decade din ultima lună a ţului înainte de finele tri completează şirul acţiuni
giu, ne spunea că la C.A.P. terminarea grabnică a plantă Există realmente condiţii ca trimestrului— urmare a unei zestrea fontei produsă su Alături de siderurqişti în mestrului se desfăşoară la lor organizate fn scopul In
Geoagiu, ieri, s-a început în- rii cartofilor timpurii şi de va toate lucrările agricole de se acţiuni pline de responsabi plimentar de la începutul a scriu în agenda acestui bi formării personalului de la
sămînţarea sfeclei de zahăr pe ră se înscrie, de asemenea, ca zon să fie efectuate în condi litate generată în lumina nului la peste 5 900 tone. lanţ fapte semnificative şi cea mai înaltă tensiune, con catedră şl aplicării în acti
cel? 60 de hectare planificate, o cerinţă aculă pe agenda lu ţii agrotehnice superioare. Se sarcinilor stabilite la Confe S-au produs, de asemenea, minerii reuniţi in cadrul în stituie tabloul elocvent al te vitatea didactică a celor
existînd asigurate condiţii ca crătorilor ogoarelor. Tovarăşul cere însă ca timpul favorabil, rinţa pe tară a cadrelor de 112 tone cocs, 1 266 Lone o treprinderii miniere Hune nacităţii şi măieslriei de ca mai noi metode şl proce- j
pînă la sfîrşilul săptămînii să Ioan Pavel, activist al Comi potenţialul uman şi mijloace conducere din industrie şi ţeluri, din caro mai mult de doara şi ai Centralei mine ro au dat dovadă întotdeau dee privind modernizarea i
fie încheiată lucrarea aminti tetului judeţean de partid, ne-a le mecanice să fie folosite cu construcţii — sînt edifica 500 de tone oţeluri aliale, reurilor neferoase. Organi- na bunedorenii. invăţămintului de toate
tă. In schimb, la C.A.P. din informat că la C.A.P. Hărău randament maxim. gradele.
Aurel Vlaicu continuă să se s-au plantat peste 7 ha cu
ridice semne de întrebare pri cartofi de toamnă din cele 30
vind asigurarea seminţei ne ha planificate şi se lucrează
cesare cultivării celor 10 hec în continuare cu forţe sporite
tare stabilite. Şi la coopera la finalizarea lucrării lntr-un Numai consemnarea unor
tiva agricolă din Pricaz, ne timp rît mal scurt. Sînt însă
spunea tovarăşul Constantin şi unităţi unde se acţionează
Florescu, secretarul Comitetu mai anemic la realizarea lu
lui comunal de partid şi pri crării respective. La C.A.P. O-
măsuri nu asigură reducere
( \ ... • :
Cronici judeţeană cheltuielilor materiale. Se
Cu cîteva zile în urmă turiştilor şi celorlalţi oa
s-a deschis, în cartierul meni ai muncii veniţi la
„Carpati" din Petroşani, un tratament în staţiune le pune aplicarea lor neîntîrziată!
nou magazin alimentar cu vor fi oferite servicii in
autoservire — unitatea nr. condiţii mai bune şi la un
15. De fapt, magazinul nu nivel mai înalt de ser nor măsuri menite să redre ducţie. Urmează, de aseme
— Nu încape
îndoială că
e nou ; a fost Renovat, re vire. aspectele eficienţei economi seze situaţia. nea, ca la Uzina de prepara
profilat şi amenajat un al ★ ce au constituit una dintre — Despre ce măsuri este re din Deva să so lărgească
tul mai vechi, într-un ter Do curînd în holul poş căile principale de acţiune vorba ? capacitatea cu o nouă moară
men foarte scurt. O.C.L. tei din Orăşlie, s-a redes pentru specialiştii de la Cen — In primul rind despre pentru măcinarea minereului,
Alimentara a mobilizat aici chis standul de difuzare a extinderea metodei de puş- cu scopul măririi ca pa ci tă t i i
multe forţe şi a reuşit ca presei. El a fost primit cu trala minereurilor neferoase. care cu surpare în subetaje şi reducerii consumului de e
în 10 zile să redeschidă multă bucurie de cetăţenii Vorbeşte despre aceasta, în la E. M. Deva, metodă expe nergie electrică. Noua moară
noua unitate, atit de nece oraşului, care, venind la primul rînd, dinamica în oare rimentată cu succes în trimes va fi dotată cu noi grupuri
sară cartierului. Noul ma poştă pentru o convorbire a avut loc reducerea preţu
gazin cu autoservire din telefonică sau rezolvarea lui de cost Ia fiecare tonă de trul IV al anului trecut, ast menite să îmbunătăţească fac
Petroşani este deschis toa altor treburi, pot să-şi pro minereu extras şi prelucrat fel încit peste 20 la sută din torul de putere.
tă ziua, functionînd pe do cure pe loc un ziar sau o şi, implicit, diminuarea de la producţia de aici să se reali — Aceste măsuri nu sînt Meseria se transmite. Strungarul Nicolae Riscă împărtăşeşte cu pasiune muncitorească uceni
uă schimburi. revistă preferată. an la an, în cadrul acestui zeze prin această metodă. Tot- cu totul noi. Ele au mai fost cului Ioan Foclor tot ceea ce el trebuie să-şi însuşească pentru a putea prelua ştafeta. Lecţiile
★ preţ, a ponderii cheltuielilor tratate în ziarul nostru. Sub acestea, practice şi teoretice, au loc la Atelierele centrale Gurabarza.
La Deva, magazinul de materiale.
pîine „Franzelărie" din O cifră: 62 000! E nu de alte perfecţionări ale ac La C.M.N. Deva liniam, bunăoară, cu citeva
Saltul calitativ (ilustrat şi
centrul oraşului s-a deschis mărul mărţişoarelor vîndu luni în urmă. unele măsuri
i ieri după renovare. S-au fă lo anul acesla prin O.C.L tivităţii productive) cunoaşte preconizate pentru reducerea gospodăreşti
cut unele reparaţii şi mici Produse industriale Deva însă — în loc de un amplifi
modificări în sala de ser Sortimentul deosebit de bo cat şi continuu progres — u odată se fac pregătiri pentru consumului de benzină. Pe
vire şi în magazie, precum gat şi măsurile luale pen nele momente de... „relaxa observarea modului de com primele două luni insă se în-
şi zugrăvirea localului. iru desfacerea lor în bune portare a aplicării acestei me
★ condiţii au făcut oa cifra re". Aşa se explică faptul că tode la mina Muncelu si Discuţie consemnata de Activitate intense in toate punctele municipiului
La Geoagiu-Băi au înce celor vîndute să se ridice la unul dintre capitolele vi Boiţa-Haţeg, evident cu va IL1E COJOCARU
put şi se desfăşoară în ritm la 62 000 bucăţi. Da, 62 de tale ale activităţii — reduce riante corespunzătoare speci
susţinut lucrările de fini mii de gingaşe simboluri rea cheltuielilor materiale — (Continuare în pag. a 2-a) — Deşi în municipiul nos din zona respectivă, a lansat
sare la noul local al ofi ale primăverii s-au vîndut C.M.N. Deva înregistrează, în ficului de zăcămînt. Efectul tru acţiunea de înfrumuseţa tuturor arbovilor cu tulpina
ciului PT.T.R. Aici se va numai în magazinele mu primele două luni ale anului, metodei se concretizează în re şi gospodărire a localită la începutul acestei luni o tinăiră li s-au amenajat tu
instala şi o centrală tele nicipiului Deva şi oraşului niveluri necorespunzătoare. reducerea consumului de chemare la întrecere către tori, in parcul oraşului şi in
fonică automală cu 100 de Simeria şi au fost purtate Am dori să ne prezentaţi pe lemn de mină. Numai la E.M. ţii s-a urnit mai greu — a toate asociaţiile de locatari cartiere au lost sădite gar
linii, oare va uşura mult de copiii, mamele şi prie larg acest aspect, tovarăşe Deva, în primul trimestru al VREM EA răta tovarăşul Gheorghe Bo- din Deva. Nu numai că au duri vii j)C o lungime de 200
comunicaţia între unilălile tenele noastre, semn de a- director. acestui an s-a folosit cu 3 la şorogan, vicepreşedinte al făcut chemarea, dar s-au ml. O acţiune patriotică de
aparţinătoare comunei. Prin lenţăc din partea celor — In primele două luni ale sută mai puţin lemn faţă de Comitetului executiv al Con străduit să fie şi un exem proporţii i fost declanşată
darea în folosinţă a nou dragi pentru cei dragi... anului se înregistrează o de nivelul realizat anul trecut. PENTRU 24 ORE siliului popular municipal plu pozitiv în această pri vizavi de ştrandul ovaşului,
lui oficiu P.T.T.R. şi dota păşire a cheltuielilor materia Apoi este vorba de examina Vreme frumoasă şi căldu Deva — totuşi, în prezent e vinţă. unde se amenajează un nou
rea lui cu cele necesare, DOINA COJOCARU le de aproape 4,2 la sulă, iar rea modului în care sînt uti roasă ziua, dar rece noaptea xistă o largă participare a Bilanţul pe municipiu es parc pe o suprafaţă de aproa
şi dimineaţa. Cerul va fi mai
milioanele înscrise în acest lizate fondurile fixe aflate în mult senin. Vintul va sufla locuitorilor la acţiunile patri te bun, conţine rezultate pe 3 ha. Piuă în prezent aici
slab pînă la potrivit din sud-
procent vin să ilustreze că dotarea exploatărilor miniere vest. Temperatura minimă va otice. In fiecare după-amia- mobilizatoare. Astfel, au fost s-au săpat şi nivelat peste
nu se acţionează energic asu pe baza unor raţionalizări, în fl cuprinsă între minus 5 şi ză participă la activităţile de plantaţi, numai în cele câ 3 000 mc de pămînt şi se lu
pra diminuării acestor chel special în circuitul de trans minus 2 grade, iar cea maxi gospodărire citeva mii de teva după-amieze, 4 000 ar crează la plantarea de arbori
persoane. Merită toate laude
tuieli. Aş zice că atenţia ar port, oare să asigure o de mă Intre 14 şl 18 grade. bori ornamentali, 2 500 de mari. Alte lucrări s-au desfă
In pagina a lll-a trebui concentrată asupra în PENTRU URMĂTOARELE le în această privinţă asocia trandafiri, au fost curăţate şi şurat, în perioada la care ne
ţia de locatari CT 4 din car
treprinderii miniere Barza, de plină încărcare a acestora. DOUA ZILE tierul „Gojdu referim, la intrarea in oraşul
oarece peste 80 la sută din Mă refer la faptul că înlo reînsămînţate cu iarbă 40 ha Deva dinspre Arad şi Brad.
vicepreşedinte
Aprecierile
Vreme frumoasă, cu cerul
aceste depăşiri provin de aici. cuirea instalaţiei de funicu- variabil. Vintul va sufla po lui consiliului popular au de zone verzi. s-au executat unde se amenajează şi asfal
lucrări de întreţinere şi ame
lar de la Boila-Haţeg cu trans
Pînă la sfîrşitul trimestru
tează porţiunea din faţa iz
Cartea, scena, discul, ecranul lui vizăm înscrierea centralei portul electric, prinlr-o nouă trivit din nord-vost. Tempe fost adresate mai înlii asoci najare a trotuarelor, aleilor, vorului „DecebaV1, lucrare ce
ratura minimă va fi cuprin
rondurilor din tot oraşul. Pe
să intre minus 4 şi zero gra
aţiei CT 4 dintr-un motiv bi
galerie, are mare influentă a
în nivelul planificat al chel
supra creşterii productivităţii de, Jar cea maximă între 13 ne întemeiat. Comitetul de străzile Oituz, Minerului, are in vedere, totodată, şi:
supralărgirea şoselei.
tuielilor materiale, ceea ce muncii şi, implicit, asupra re şl 16 grade. conducere al acestei asocia Horia şi Mărăşti au fost plan
vorbeşte despre aplicarea n- ducerii cheltuielilor de pro ţii, la propunerea locatarilor taţi mulţi pomi ornamentali, M. LIVEZEANU