Page 74 - Drumul_socialismului_1972_03

I flHBD B • - B MVIIBBBB ■ ■ - .' ‘ ■ ■• -
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 350 @ MIERCURI 22 MARTIE 1972

Comunistul - omul Înaintat al epoci noastre

Q metodă de muncă interesantă şi utilă Amintiri despre un

la Combinatul siderurgic Hunedoara: rată care făcuse din păduri­ din brigada comunistului jubileul ? — l-am întrebat
— Şi cum aţi sărbătorit
ortaci
Era iarnă, o iarnă adevă­
Cei cincisprezece
le de pe Valea Fierului o Munteanu lucrau la distanţă noi.
încremenire de argint tăcu­ mare unul de altul. Nu „co­ Munteanu. Aşa, am ştiut că
mirat
— Cum ? — s-a
municau" decit prin icnetul
tă. Liniştea care se părea că
« 1 B 1
H
1
Z mo responsabililor instăpînise totul era insă scurt al copacilor retezaţi în ziua aceea se împlinesc
care cădeau la pămînt. Toţi
relativă. O simţeam cum se
zece ani... Toţi oamenii din
destramă pe măsură ce ur­
la poala pădurii. Iustin ii
cam pe drumul forestier în- sînt din satul Poieni, aflat brigada mea au ştiut. Şi am
doborlt copaci...
gust, indreptindu-ne spre Simplitatea acestor oa­
pe problem © parchetul de exploatare meni, dragostea lor faţă de
„Floruş", al U.E.L. Haţeg.
Se auzeau tot mai aproape locurile in care muncesc şi
îşi petrec o mare parte din
vocile muncitorilor foresti­ viaţă aveau să fie releva­
Organizaţia de partid de la ponsabilii pe probleme din secţii, ei luînd contact direct eri şi zumzetul fierăstraie- te şi de alte întimplări pe
Combinatul siderurgic Hune­ comitetele de partid şi orga­ şi mai sistematic cu proble­ lor electrice muşcînd din care ni le-a povestit comu­
doara cuprinde în rîndurile nizaţiile de bază din secţiile mele din resortul de activi­ tulpina copacilor. Firul de nistul Iustin Munteanu.
sale clteva mii de comunişti. combinatului. Sînt şedinţe de tate de care se ocupă. apă cu reflexe de coarnă
La un număr atît de mere de lucru scurte, de informare re­ „Ziua responsabililor pe pro­ coaptă, care curgea alături — Cînd eram copil — îşi
membri de partid, rodul mun­ ciprocă, de conturare a unor bleme'1, cum a fost numită de drum, purta şi el semne amintea el — am umblat
cii politice nu poate fi asigu­ măsuri. EI aduc astfel Ia cu­ simplu dar semnificativ meto­ ale muncii de pădure — mult prin aceste păduri de
rat decit printr-o planificare noştinţă comitetului pe între­ da de muncă de la C.S.H., are crengi tăiate, aşchii albe fag, le cunosc toate potecile.
ei organizare riguroasă a ac­ prindere ce au realizat şi ce aplicabilitate şi în alte orga­ INSTITUTUL „DR. I. CANTA CUZINO" DIN CAPITALA. Prin etc. Acolo sus, in parchetul Anul trecut am găsit pe tul­
tivităţii, pTintr-o conducere nu din sarcinile pe luna pre­ nizaţii de partid. In multe activitatea sa, prin volumul şl diversitatea acţiunilor cu care se „Floruş“, aveam să-l intîl- pina unui copac un nume :
colectivă competenta, prin- cedentă, diferitele probleme locuri se mai obişnuieşte ca înscrie In sfera ocrotirii s&nlltâţll, Institutul „Dr. I. Cantacurlno” nim pe comunistul Iustin A.P. Era scris de mulţi ani,
ocupă un loc de frunte în ierarhia institutelor medicale din ţară,
ir-un control exigent şi auto­ care apar în muncă sau în la toate şedinţele, de orice fel, bucurlndu-so In aceiaşi timp de o bună reputaţie peste hotare. In Munteanu, şeful unei brigăzi se vedea după coaja care
ritar. Legătura între organiza­ viata de organizaţia, ne con­ să fie invitaţi secretarii de cei peste 50 de ani de exlstenţâ, funcţiile salo axate pe profilaxia fruntaşe de muncitori fores­ crescuse şi-l îngropase în ea.
şl combaterea bolilor transmisibile s-au adaptat şi dezvoltat con­
ţiile şi comitetele de partid sultă asupra unor stări de lu­ partid. Ei trebuie să noteze tinuu situaţiilor epidemiologlce determinate de boli transmisibile tieri. Prima „cunoştinţăm cu Pe omul cu acest nume îl
din secţiile combinatului se cruri. La rîndul nostru, le toate sarcinile expuse, apoi să bacteriene, virale şl parazitare In ţara noastră. el o făcusem în biroul ingi­ cunoşteam fiindcă a fost co­
In fotografie: Aspect din serviciul de condiţionare. Se livrea­
face prin fire puternice, de transmitem eventuale sarcini le transmită, pe comparti­ ză anatoxlna tetanlcA şl vaccinul antlholerio. nerului şef al U.E.L. Ha­ leg cu mine. Cînd a venit
mari dimensiuni. Ea, această curente sau care se pun în fa­ mente de activitate, membrilor ţeg, care ni-l descrisese ca acasă, in vacanţă, l-am in-
legătură, conferă continuitate ta organizaţiilor de partid în din comitetul sau din biroul pe un muncitor harnic, cu tîlnit şi i-am spus despre
şi eficientă muncii politice, etapa următoare, le indicăm organizaţiei de bază ale că­ spirit organizatoric, un om conduce numai de doi ani. iscălitură. El şi-a amintit şi
îi păstrează şi întregeşte pres­ forme şi metode de muncă, ror secretari sînt. In felul a­ de nădejde. Argumentase El insă a venit la pădure cu m-a întrebat cu părere de
tigiul pe care şi l-a oreat luăm, dacă >este cazul, unele cesta, secretarul este supra­ ,s totul cu cifre şi grafice din opt ani in urmă şi de atunci rău : „Ai tăiat şi copacul a-
de-a lungul anilor. hotărîri şi măsuri colective. solicitat, se întlmplă ca din Invenţii româneşti premiate care reieşeau clar rezulta­ nu s-a mai despărţit de ea. cela?n „Trebuia să-l tai, ve­
Una din aceste verigi de Se discută deschis, principial, multitudinea de probleme să tele bune obţinute de M un­ Cu citva timp mai înainte nea la rind" — i-am răs­
bază în angrenajul muncii po­ metodic, la obiect. omită unele, Iar ceilalţi mem­ teanu şi ortacii săi. In afa­ sărbătorise, după cum ne-a puns eu simplu. Nu puteam
litice la C.S.H. este aşa-numi- — Şi efectul ? bri din comitet sau din birou peste hotare ră de aceste lucruri, ingine­ mărturisit, un jubileu însem­ să-i spun î parcă mie nu
ta „Zi a responsabililor pe — Este evident. Comitetul se mulţumesc să primească rul şef ne mai spusese încă nat pentru viaţa lu i: împli­ mi-a părut rău ân d l-am
probleme'*. Acţiunea este pe de partid pe C.S.H. este tot sarcini de la secretar şi să le ceva : „Munca forestierilor nirea a 10 ani de cînd a de­ retezat ? Ştiam însă că vor
cît de simplă, pe atît de efi­ timpul la curent cu activita­ transmită comuniştilor, diml- Două invenţii din domeni­ lui oncologic din Bucureşti. se bazează, mai mult ca ori­ venit comunist. Avea pe a­ fi plantaţi alţi copaci in lo­
cientă. Esenţa -ei, modul de tea comitetelor de partid şi nuîndu-Ii-se competenţa, răs­ ul medicinei româneşti, pre­ Invenţia se aplică cu succes care alta, pe conştiinciozita­ tunci, cînd a fost primit în cul celor tăiaţi...
desfăşurare şi utilitatea ne-au organizaţiilor de bază din fle­ punderea, autoritatea. zentate la saloanele Interna­ în cadrul acestui institut tea fiecărui om în parte. De partid, numai 20 de ani şi ...Ne-<im despărţit tirziu de
fost relevate de tovarăşul care secţie, putînd interveni tionale de specialitate, au pentru diagnosticarea forma­ pildă, intr-un atelier oame­ forestierii din parchetul
Ghoorghe Moldovan, membru cu măsuri operative, de îm­ Tocmai de aceea, metoda fost premiate. ţiunilor tumorale. nii lucrează toţi la un loc, nu se gindea că o să-şi lege „Floruş", Vorbindu-ne de­
în comitetul de partid pe bunătăţire a muncii, de mobi­ folosită de comitetul de par­ La Nurnberg a fost acor­ La Salonul internaţional de şeful de echipă ii are, cum vreodată viaţa de munca fo­ spre viaţa lor, oamenii aceş­
GJS.H. „O dată pe lună — ne lizare activă la toate acţiu­ tid de la Combinatul siderur­ dată Medalia de Aur — la Vlena medalia de argint se spune, sub ochi... Dar restierilor. Dar, după ce-a tia căliţi în codrii Hunedoa­
spunea interlocutorul — res­ nile întreprinse. De asemenea, gic Hunedoara ni se pare in­ „Europa" invenţiei „Meto­ forestierii — chiar colegi de mai trecut tim p, a văzut ur­ rei ne-au dezvăluit bogăţia
ponsabilii pe probleme din creşte autoritatea şi responsa­ teresantă şi utilă, demnă de dă şi aparat pentru deter­ a fost acordată invenţiei doc­ echipă — sînt despărţiţi u- ând prin satul său, spre pă­ lor sufletească, marea lor
cedrul comitetului de partid bilitatea membrilor comitete­ preluat de cît mai multe or­ minarea modificărilor biolo­ torului Grigore Osipov-SI- nul de altul de... două dea­ dure, oameni care veneau de
pe C.S.H. se întîlnesc, sepa­ lor de partid şi ai birourilor ganizaţii de partid din judeţul neşti, aplicată de autor în luri şi o vale. Aceasta, cred, departe — din Maramureş dragoste închinată profesiei
rat, în zile diferite, cu res­ organizaţiilor de bază aîn nostru. gice în organismele norma­ le dă multă bărbăţie, le pe care şi-au ales-o.
le şi patologice" elaborate tratamentul parodontopatii- modelează caracterul şi tră­ şi Moldova. Atunci s-a ho-
J
de un colectiv al Institutu­ •lor. săturile../*. tărît... MARIN NEGOIJĂ
C o m b a tiv ita te a - a trib u t
bă indiferent cit ar fi ea de
vreme de la
La puţină
Pe umerii Munţilor Za- succesul primului turn con­ grea. O eficienta dezbatere
rândului — ca de altfel pe
^
0
B
0 «
°
_ exsgenţes partinic© toţi giganţii de granit bogaţi struit, efectivul meseriaşilor echipă, disciplina, dragostea educaţională
8
Solidaritatea, spiritul
de
constructori de turnuri
in minereu şi cărbune, în
de
măruntaiele cărora trebălu-
iese oameni ca intr-un fur­ extracţie a fost mărit cu faţă de meserie şi buna or­
încă trei.
Acum sînt 9;
ganizare a muncii s-au răs-
Se ştie, de bună seamă, că neabătută a politicii partidu­ rizontul 10 al minei Ghelar, nicar — se văd turnuri. Fie­ nouă tineri entuziaşti din frînt pozitiv in activitatea Comisia pentru problemele supra unităţii dialectice a ce­
reuşita adunărilor generale lui, a programului de educa­ a lipsit în anul 1971 de la care turn de metal de aici care cinci comunişti şi pa­ celor 9 tineri entuziaşti. In organizatorice ale activităţii lor două laturi d e centralis­
ale organizaţiilor de partid ţie. opt adunări generale, nu plă­ e o poartă prin care băr­ tru utecişti. Munca in echi- primul rînd termenul de re­ şi vieţii interne de partid a mului democratic — care asi­
depinde, în cea mai mare mă­ Tovarăşul NIcolae Nandrea tea cotizaţia, a invocat — baţii mineri se strecoară alizare al unui turn de ex­ Comitetului orăşenesc Orăş- gură elaborarea unitară a
sură, de modul cum acestea a remarcat mai mult spiritul fără temei — pierderea car­ pentru a aduce la lumină tracţie s-a redus de la 60 tie al P.C.R. a organizat o programului şl politicii parti­
sînt pregătite şi cum este de combativitate el comuniş­ netului de membru al parti­ irisul vulcanilor încremeniţi de zile la 35 ! amplă dezbatere la care au dului, precum şi participarea
condusă desfăşurarea lor. Se tilor din organizaţia de bază dului. Avea şi alte abateri de în trupurile stincilor. Despre constructorii de participat acei membri de largă a comuniştilor ia con­
mai ştie că nivelul şi calita­ amintită la cel de-al doilea la viaţa de organizaţie. De a­ Nouă tineri lăcătuşi şi Ofnduri turnuri de extracţie vor şţi partid din localitate oare au ducerea treburilor partidului.
tea discuţiilor, combativitatea punct al ordinii de zi : pro­ semenea, în loc să se situeze sudori de la I.M. Barza fost primiţi în ultimii cinci Despre creşterea roiului con­
lor mai ridicată sau mai re­ punerea biroului organizaţiei pe poziţii avansate, el era cel şi-au asumat răspunderea de minerii care le vor folosi. ani în detaşamentul de avan­ ducător al P.C.R., în condiţi­
dusă sînt favorizate de pro­ de bază privind excluderea care crea greutăţi în procesul a construi turnuri de ex­ Nu-i vor şti poate şi pe cei gardă al clasei muncitoare — ile construirii societăţii socia­
blema pusă în dezbatere, de din partid a comunistului Ni- de producţie, venea la servi­ cută de obicei in uzine me­ pentru noul nouă meseriaşi de la I.M. Partidul Comunist Român. liste multilateral dezvoltate,
tracţie — lucrare ce se exe­
interesul pe care-1 stîrneşte colae Iorga. Abaterile aces­ ciu sub influenţa alcoolului, Barza. Pe scheletul de me­ Cei peste 300 de comunişti a vorbit Iosif Bokes, secreta­
tal ei nu şi-au încrustat nu­
în rîndul celor prezenţi,. De tuia de la viaţa de organiza­ producea dese defecţiuni la canice . mari. mele. Nici şeful de echipă au fost astfel martorii unor rul comitetului cte partid de,
maşina de incăraait, nu. avea
aceea, în pregătirea adunări­ ţie şi de Ia normele de con­ La îndeput au fost 6. Pa­ vii dezbateri desfăşurate pe la întreprinderea de industrie
lor generale, alegerea temei duită socială au fost filtrate o tinută etică demnă de un tru lăcătuşi şi doi sudori. mei Nicolae Circu şi nici colegii marginea Statutului P.C.R., a locală.
membru de partid.
lăcătuşii L. Deoancă,
A fost
săi,
ce urmează a fi supusă opi­ cu maximă exigentă şi spirit chemat în repetate rlnduri în Ambiţioşi, băieţii au reuşit principiilor muncii de partid. Dezbaterea, în cadrul căreia
niei comuniştilor discuţiei de răspundere de către cei faţa biroului organizaţiei de ca in două luni să dea gata Ion Circo, Florea Golguţ, Despre trăsăturile politice şi s-a venit cu exemplificări
deschise, colective, aie o Im­ care au luat cuvîntul. In cele bază şi a comitetului de par­ un turn. şi-au dat exa­ Ion Crişan, Simedrea Ha- morale ale comuniştilor, de­ concrete şi oare a suscitat
portanţă deosebită. din umiă s-a considerat că menul de maturitate con­ neş şi sudorii Nicolae Bol- spre disciplina de partid a interesul participanţilor, s-a
Nioolae Iorga se poate îndrep­ tid. S-a discutat cu el de la pa lor se desfăşoară în spi­
— Noi sîntem pe deplin om la om, i s-a dat ajutor structorii de turnuri de ex­ ritul echităţii, al întrajuto­ cu, Ion Ştefan şi Ion De- vorbit Iul iu Dicu, locţiitor al încheiat cu expunerea : „Un
conştienţi de acest lucru — ta. Şi nu a fost exclus. El Insă concret. Dar nu a preţuit tracţie de la I.M. Barza. So­ rării. ,^Acesta e singurul se­ mian. Numele lor e insă secretarului comitetului de an de muncă rodnică", tinută
ne spunea deunăzi tovarăşul a perseverat în abateri. La ur­ sprijinul acordat, nu s-a în­ licitările, pentru astfel de cret care ne conduce spre partid de la fabrica „Vidra", de Pavel Petru, locţiitor al
NIcolae Nandrea, locţiitorul mătoarea adunare generală, tors de pe partea primejdioa­ construcţii metalice, au în­ succese" — ne spunea şeful prezent în cartea de aur a iar drepturile şi îndatoririle secretarului comitetului oră­
secretarului comitetului de comuniştii au discutat cu e­ să I In atari condiţii, biroul ceput să asalteze întreprin­ muncii, alături de minerii membrilor de partid au fost şenesc de partid, care a con­
partid al Combinatului side­ xigentă şi deplină combativi­ organizaţiei de bază a propus derea, lucru care i-a bucu­ de echipă Nicolae Circu. de nădejde cu care şe mln- reliefate de Ioan Beşteîeie, stituit o trecere în revistă a
tate tema pusă în dezbatere : Nu s-a intimplat pîna acum locţiitor al secretarului comi­
rurgic Hunedoara — şi-I aju­ „A fi comunist'*. Cei care se excluderea lui din partid. rat nu numai pe cei 6 tineri dreşte astăzi I.M. Barza. succeselor obţinute de oame­
tăm pe toţi societarii comite­ abţinuseră de la vot în adu­ D. GHEONBA dar şi pe ceilalţi salariaţi ca unul dintre ei să refuze, tetului de partid de la F.C.O. nii muncii în îndeplinirea pla­
telor de partid şi ai organi­ narea precedentă au vorbit de aici. să se codească de la o trea­ N. PANAITESCU Ioan Borza, membru în biroul nului de dezvoltare economi-
zaţiilor de bază din secţiile convingător, cu discernămînt compotului orăşenesc de par­ co-socială a României în a­
combinatului să aleagă pen­ politic, despre cinstea de a tid a stăruit, în dezbateri, a- nul 1971.
tru dezbatere teme majore, fi comunist, despre prejudi­
de stringentă actualitate şi ciile pe care le aduc unită­ J v u • a u
importantă, oare să trezească
atenţia participanţilor la a­ ţii partidului cei ce nu se în­ m\wâ\ cunsemnaree unor masuri nu asigura
dunări, să declanşeze discuţii cadrează în normele şi disci­ liiisfiiss ii
deschise, sincere, opinii com­ plina de partid, exemplificînd « u m ili ir
♦
<9
bative în scopul îmbunătăţi­ cu „cazul Iorga*\ De data a­ immmm
rii muncii, al întăririi vieţii ceasta, el a fost exclus din C.A.R
de organizaţie. Dintre orga­ partid cu unanimitate de vo­ reducerea cheltuielilor materiale
nizaţiile de bază caro acordă turi. Adunarea de partid a a­ MIUIAROE L£l)
multă atenţie bunei pregătiri tins un înalt nivel de desfă­
şurare tocmai prin combativi­
şl desfăşurări a adunărilor (U rm are din oaq. 1) — Evident că renunţarea la fapt, au fost vizate măsuri,
generale le-aş aminti pe cele tatea partinică a comunişti­ importul de piese de schimb printre care reaşezarea con­
de la furnalul 2-6 D, lamino­ lor care au luat cuvîntul. Or­ e o realizare de necontestat. sumurilor pe baza unor mo­
rul de profile fine A, O.S.M. I, ganizaţia de partid a clşligat regislrează o depăşire cu 2 la Dar faptul că de mai mulţi tivări tehnice, extinderea
laminorul de 800 mm — astfel în coeziune şi forţă. sută a consumului planificat, ani se insistă asupra îmbu­ cauciucării pieselor de uzură,
Schimbul B. Această din ur- In cazul amintit, membrii ceea ce dovedeşte că utiliza­ nătăţirii calităţii acestor pie­ valorificarea deşeurilor, utili­ INVBSrap
liă organizaţie a pus nu de de partid care s-au abţinut, rea maşinilor în „plin-plin** a se, fără efecte convingătoare, zarea stîlpilor şi grinzilor &i« POHbuL STATUlUi
Jiult în discuţia adunării ge­ în primă instanţă, cînd a fost rămas o măsură doar prevă­ impune o nouă optică îu re­ metalice la susţinerea în aba­
nerale modul în qare se o­ vorba de sancţiunea maximă zută. Şi în .cazul consumului zolvarea corelaţiei cantitate- taje, provenite din materiale
cupă biroul organizaţiei de propusă pentru un tovarăş de piese de schimb se înre­ calitate. recuperate etc., toate cu ter­
bază de transpunerea în via­ de-al lor, nu au da.t dovadă gistrează acelaşi aspect? mene de aplicabilitate în pri­
ţă a programului educaţional de slăbiciune, de minimă e­ — Aid situaţia prezintă — Tocmai de aceea ini­ mele două luni ale acestui
elaborat de partidul nostru în uşoare îmbunătăţiri prin fap­ ţiem măsuri pentru îmbună­
noiembrie trecut. A fost o a­ xigenta sau părtinire. Ei i-au tăţirea tratamentului termic Ia an. Depăşirea nivelului pla­
dunare generală bună. Au întins o mină de ajutor, pe tul că aplicarea programului aceste piese. La Atelierele nificat al cheltuielilor mate­
luat cuvîntul mulţi comunişti, care au retras-o însă cînd de autoutilare a condus Ia a­ centrale Crişcior se va ampli­ riale nu ilustrează însă că
au discutat principial, cu răs­ s-au convins că el n-o do­ coperirea necesarului fizic de fica capacitatea secţiei de tra­ măsurile au efectul scontat.
— Trebuie subliniat că mul­
pundere. Ioan Dragotă şi reşte cu toată convingerea. piese de schimb. tament, paralel cu construirea
Gheorgbe Deac, de exemplu, — Consumul lor se menţi­ unor noi hale, în care prelu­ te din aceste prevederi sînt
au arătat în mod deschis li­ In următorul caz de care ne insă ridicat. crarea pieselor să se facă In în curs de aplicare. Altele^ ur­
nele carenţe ale biroului or­ ne vom ocupa este vorba de condiţii îmbunătăţite. mează să se materializeze în
ganizaţiei de bază, şi-au ex­ minima exigenţă fată de pro­ — N-am reuşit nici la Ate­ perioada următoare. Punerea
pus opiniile asupra modului pria comportare a unui lierele centrale Crişcior şi — Aşa după cum subliniaţi în funcţiune a staţiei de im­
în care trebuie acţionat, in­ membru de partid. Despre ce nici la atelierul minei Barza la începutul discuţiei, o aten­ pregnare a lemnului de mină
cit fiecare membru do partid să îmbunătăţim calitatea a­ ţie deosebită trebuie îndrep­ din Dealul Fetii la 1 aprilie
să devină un militant activ este vorba? Ion Bobora, din cestor piese, fapt ce măreşte tată asupra reducerii cheltu­ a.c. va asigura impregnarea
pentru însuşirea şi urmarea organizaţia de bază de la o- consumul specific. ielilor de la I. M. Barza. De a cel puţin 30 la sută din
consumul lunar de lemn de
mină. Efectul îl întrezărim
în micşorarea consumului a­
mintit, prin mărirea durabili­
tăţii lemnului introdus in
subteran. 1 9 5 H 9 5 5 1956-1960 1961-1965 1966-1970
_________ ________________ ^
Sarcinile actualului cincinal ÎN AJUTORUL CABINETELOR PENTRU ŞTIINŢELE
cer sporirea atenţiei orienta­
te spre reducerea cheltuieli­ SOCIALE Şl AL CENTRELOR DE DOCUMENTARE
lor materiale de producţie,
factor botărîtor pentru creş­ PENTRU ACTIVITATEA POLITICO-EDUCATIVĂ
terea eficienţei întregii acti­
vităţi economice — se subli­ La Congresul al ILlea al Uniunii Naţionale
nia la Conferinţa pe ţară a a Cooperativelor Agricole de Producţie, to­ ţă activă, fată de circa 3 000 tone în 1938
Statul nostTU socialist a făcut însemnate
cadrelor de conducere din in­ varăşul Nicolae Ceauşescu spunea : „Pentru eforturi financiare pentru dezvoltarea agri­
dustrie şi construcţii. La a- a înţelege mai bine marile schimbări petre­ culturii ? numai în cincinalul 1966-1970 au
ce-astă acţiune pot şi trebuie cute în dotarea tehnică a agriculturii, mă voi fost investite în agricultură peste 50 miliar­
să aducă o contribuţie spori­ referi la cîteva date. In 1938, în agricultura de lei, din caTe circa 38 miliarde din fondu­
tă şi specialiştii Centralei mi­ românească lucrau circa 4 000 de tractoare, rile centralizate ale statului**.
nereurilor neferoase din De­ revenind un tractor la circa 2 500 hectare. In
va, a căror datorie este găsi­ 1971, pe ogoarele patriei noastre au lucrat In actualul cincinal fondurile de investiţii
rea soluţiilor de reducere a circa 114 000 tractoare, revenind un tractor destinate agriculturii vor depăşi suma de 100
consumurilor specifice, . a le 85 hectare. In ce priveşte celelalte maşini miliarde lei, din care circa 80 miliarde lei
cheltuielilor materiale. Dar o agricole, dispunem de circa 52 000 semănă­ vor fi finanţate din fondurile centralizate ale
statului.
dată găsite acestea trebuie tori — însămîntările la cereale realizîndu-se
aplicate neîntirziat, fiecare în întregime cu mijloace mecanizate —, de La sfîrşitul cincinalului, agricultura va be­
minut pierdut însemnînd di­ circa 48 000 combine şi de alte maşini agri­ neficia do aportul a 120 000 tractoare, pre­
minuarea cu importante va­ cole. Agricultura noastră a primit în 1971 cum şi de un număr sporit de maşini agrico­
Oră do limba şi literatura română la Liceul din Vulcan. Foto: $TEFAN NEMECEK lori a eficienţei muncii noas­ circa 650 000 tone de îngrăşăminte substan­ le de .mare randament.
tre.