Page 75 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 350 © MIERCURI 22 MARTIE 1972 3

Noutăţi !a Editura

„KrlterSon" i

Anul acesta In Editura
„Kriterion“ vor apare noi EDITORIALE REALIZATORI Şl INTERPRET! DESPRE
colecţii de masă, în limbile
maghiară, germană şi sîr- Cum ne comportăm ? Geor-
bo-croatâ. La începutul lu­ ge Radu Chirovici, Georgeta
nii viitoare va fl editat Rută, Petre Dragu, Ilie Tănă- Iubitorii celei de a 7-a ar­ respectăm deoarece am făcut mulul din ţara noastră, cura­
volumul inaugurai al seriei sache, Andrei Băleanu, Con­ te din Deva s-au Intîlnit, du­ mult pentru victoria. Ideii de jul scenaristului de a aborda
— „Korunk" („Epoca"). stantin Băltăreţu semnează în minică, cu prilejul premierei socialism. Greşelile pe care aceste probleme in-ati deter­
Volumele Oare se vor ti­ volumul publicat de Editura de gală a frescei cinematogra­ le-a făcut sînt scuzabile dacă minat şi pe mine să mă pasio­
pări în această colecţie vor politică un ciclu de convor­ fice româneşti „Puterea şi avem în vedere profundul lui neze scenariul şi să încerc, cu
aborda teme din domeniile biri pe teme fundamentale Adevărul" cu cîtlva dintre ataşament faţă de cauză. Re­ posibilităţile mele, să-l reali­
ştiinţelor exacte şi umanis­ ale comportamentului social. realizatori. După vizionarea plica Iul din final, în discuţia zez.
tice. Dintre acestea amin­ Cartea sugestiv intitulată filmului el au întlmpinat cu cu Sioian, este foarte edifica­ — Cum aţi fi numit altfel
tim cîteva titluri : „Timp „Cum ne comportăm" concen­ căldură şl sincere aprecieri pe toare : „Cu arma. în mînă, sati filmul decît „Puterea şi Ade­
accelerat" de Marx Gyorgy, trează astfel opiniile unor oa­ actorii Nucu Păunescu şi La­ măturînd străzile, dacă va fi vărul" ?
„Proiectarea omului anului meni cu preocupări complet zăr Vrabie, pe regizorul Ma- nevoie, eu tot voi merge". — Se pot face chiar unele
2 000" de Pavel Apostol. deosebite. Se întîlnesc în răs­ nole Marcus şi pe semnatarul Faptul că personajul a fost bi­ calambururi. Poate „Puterea
„Arta şi sistemul valorilor" punsuri convergente academi­ imaginii, operatorul Nicu Stan. ne conturat în scenariu şi bi­ de a spune Adevărul", ori „A­
de Janosi Janos, „Din isto­ cieni. ilegalişti, veterani al Răzbătînd printre amatorii ne condus de către regizor a devărul puterii"... Cele două
ria abstracţiilor matemati­ mişcării muncitoreşti, artişti de autografe care-i înconjura­ determinat apariţia unui om cuvinte sintetizează sensul
ce1' de Vekerdi Laszlo, „Re­ de prestigiu, scriitori, profe­ seră pe oaspeţi, am solicitat cu toate părţile lui bune, cu major al filmului în ansamblu.
voluţia cărţii" de Escarplt sori, ingineri. Amintim printre realizatorilor, pentru cititorii toate slăbiciunile şi greşelile Nicu Stan : Ca orice fres­
Robert. cel interpolaţi p e : Gheorghe noştri, cîteva păreri despre... lui. Evident, a. fost nevoie de că, cele două filme au nevo­
Pentru cititorii de limbă Velcescu, Nicolae Teodores- „Puterea şi Adevărul" şi» o bună cunoaştere a persona­ ie de o unitate care trebuie
germană, Editura „Krite- cu, Amza Pellea, Ecaterina Or desigur, despre eroii interpre­ jului, a ambiţiei în care-şi des­ să se subordoneze adevărului
rion" şi-a mal propus să proiu, Cristian Ţopescu, Stela taţi. făşura activitatea. istoric. Cu o asemenea încăr­
realizeze o colecţie de cîte Popescu. Nucn Păunescu : L-am vă­ Manole Marcus: Filmul po­ cătură despre adevăr, despre
şase numere anual, intitu­ Haldăul Înseamnă vigoare, spectaculozitate pe care dansate» ril, studenţi ml I. M. Petroşani, zut pe nea Matei ca pe un ora litic nu este numai un film putere, am fost nevoit să sub­
lată „Biblloteoa Krlterion". le reliefează pe deplin. Foto: i, LICIU TURNEE blînd şi intransigent, un om în care se dezbat teoretic niş­ ordonez definitiv mijloacele
J Cunoscut şi apreciat deja în cinstit, cu calităţi umane deo­ te probleme. Dezbateri teore­ tehnice şi mişcarea aparatului, |
multe din localităţile judeţu­ sebite, un om moraliceşte fru­ tice găsim în foarte importan­ tălmăcirii sale artistice. Ima- |
lui, spectacolul Teatrului de mos, un comunist. te documente de partid şi u­ ginea nu faoe altceva decît să
dea acea notă strict particula- J
nele articole care apar în pre­
— L-aţi îndrăgit pe nea Ma­
Ştafeta folclorsca stat de estradă din Deva „Ve­ tei ? să. Filmul politic trebuie să ră a unui fel de cronicar al |
selie la concert" va fi prezen­
BOGAŢI A Ş l PENURIA tat în aceste zile la Geoagiu- rămas în inimă. N-am să-l emoţii, să mişte universul su­ anilor 1970-1972, care, cu o- I
transmită, pe lîngă mesa], si
— Da, l-am îndrăgit şl mi-a
chiul proaspăt al clnematogra- |
în
şi
Băi,
Baru,
Teliuc
„Căutătorii de comori 66 afara judeţului la Sebeş şi uit niciodată. Nea Matei este fletesc al oamenilor, să pună fului dinamic, modem — ci­
pentru mine întruchiparea
nematograful politic —
vine
pe gînduri, să-l facă să fie
a
UNOR SUFLETE Vinţu de Jos. ★ ceea ce tovarăşul Ceauşescu nemulţumiţi uneori de ei, al­ să contureze întreaga galerie
Sălile căminului cultural din Cu mul/t Interes a fost pri­ Ansamblul folcloric „Haţe- numeşte „comunistul, om de teori de climatul în care tră­ de portrete, de caractere, per­
Vălişoara şl Cristur au fost mit şl obiceiul de nuntă din gana" prezintă în 25 martie la omenie". Altfel nici nu pu­ iesc, alteori să jubileze firesc manent dinamice, în evoluţia
Ajung la noi, prin inter­ te să deţină emisarul unor team să-i dau viaţă. Nea Ma­ pentru reuşite. Din acest punct lor psihică şi politică. In acest
mediul cuvintului, scris mai astfel de gin d u ri! Sentimen­ duminică arhipline. Cetăţenii Rapolt, condus cu multă artă Deva şi în 26 martie la Hu­ tei va rămîne pentru mine un de vedere, mie mi se pare că sens imaginea filmului a fost
comunelor, vîrstnici şl tineri,
citeţ sau mai stingaci, gin- tul filial s-a născut ca o au venit să asculte şl să ad­ de vornicul Ionochente Moga. nedoara mult îndrăgitul spec­ om frumos în cel mai larg în­ scenariul scris de Titus Popo- un lucru deosebit de greu.
duri mai stilat sau mai naiv consecinţă a celui patern şi mire cîntecul, obiceiul şi por­ Artiştii amatori din Cristur tacol popular „Cîntec drag ţeles al cuvîntului. vici, curajul de a aborda di­ — Nu v-a incomodat culoa­
exprimate. Intre noi şi cei­ doi oameni care n-au avut tul popular specific zonelor şi-au deschis programul pre- hune dor ea n". Lazăr Vrabie: Mi-am în­ rect, frontal probleme majo­ rea ?
lalţi se stabilesc, fără să nici o legătură de singe au folclorice adus pe scenă de zentlnd pe scenă un reuşit drăgit profesional personajul. re care la vremea lor au con­ — Nu, culoarea a fost un
vrem, judecăţi cu toate că reuşit să-şi transmită unul formaţiile artistice de amatori taraf. Soliştii vocali Ioan Fur­ RITM FOLCLORIC Olaru face parte din acea ca­ stituit momente, aş spune de ajutor pentru film. Şi nu cred
|*e unii dintre emisarii gîn- altuia această bogăţie. In j de la Luncoiu de Jos, Dealu ca, Liliana Anghel, Ana Ro- tegorie de oameni pe care ÎI cumpănă în evoluţia socialis- că am fi fost avantajaţi dacă
Iubitorii ritmului grăbit şi
uurilor nu ajungem să-i cu­ concepţiile noastre despre u- I Mare, Văllşcrara, Rapolt şl kaly şi GIri Tomaş au primit melosului neaoş al cîntecului am fl lucrat cu alb-negru. Cu­
noaştem niciodată. E drept monism şi obligaţii la reci­ Cristur. aplauze binemeritate pentru loarea joacă un rol dramatic
să judeci un om după un procitate actul de a gindi Faţă de spectacolul prezen­ frumoasele melodii româneşti oşenesc îşi regăsesc melodiile pentru că, pe parcursul isto­
gxnd exprimat in cîteva rin- astfel xl descoperă pe ade­ tat cu o săptămînă în urmă, şi maghiare interpretate. preferate înregistrate într-un riei la care se referă filmul
duri de scrisoare ? Testarea văratul om. de data aceasta formaţiile că­ Echipele de dansuri ale şco­ nou disc al fraţilor Petreuş, culoarea a evoluat, dacă vreţi
de
orchestra
acompaniaţi
psihologiei sau a caracteru­ Alăturăm actului de a gin­ minului cultural din Luncol lii generale şi căminului cul­ George Vancu. „Ceterucă, simbolic, în interioarele noas­
lui după acest singur argu­ di in acest mod o întimpla- s-au prezentat mult mal binş tural au executat cu multă mîndru zid", „Cine scutură tre, în exterior, în întreaga
ment e riscantă, deşi într-o re. Era dimineaţa şi un ger pregătite. S-au remarcat în­ virtuozitate şi dinamism dan­ rouă", „Dragă mi-i crîşma-n viaţă.
şi
suri populare româneşti
fosilă omul de ştiinţă des­ de peste miiius zece grade, deosebi taraful şi soliştii vo­ maghiare. pădure", „Veseliti-vă feciori", Mulţumind pentru amabili­
coperă o epocă. Emisarii poale cea mai geroasă zi din cali : Sofia Jurcă în vtrstă de „Asară, cînd o-nserat" sînt tatea interlocutorilor noştri,
gînduriloT de la care am iarna asta care ne-a amă­ 45 de ani care a interpretat In încheiere a fost prezen­ cîteva dintre cîntecele aces­ le-am transmis dorinţa de a no
pornit trăiesc printre noi şi git cu visuri de omăt. Ve­ un cîntec vechi „Pe sub deal, tată o frumoasă şezătoare ma­ tui disc. reîntîlni — cu prilejul altor
dacă intr-un gind încercăm neam incet în urma a doua pe sub pădure", Elena Benea, ghiară, parte a tezaurului fol­ ★ reuşite cinematografice — pe
să descifrăm bogăţia sau pe­ femei, o tînără şi o bătrini Rozalla Benea, Floriea Ciu­ cloric local. Orchestra Virgil Predescu o­ meleagurile hunedoreno, a că­
nuria de sentiment a sufle­ că de vreo 60-65 de ani, slă da n, Lenuta Păşcar, Cătană Organizatorii din Cristur au feră, în ciclul discurilor cu ror densă şi emoţionantă isto­
tului e pentru că omul ne buţă şi glrbovită, dar curat Veronlca şi Nicolae Poenar prezentat şi o bogată expo­ „Jocuri populare româneşti", o rie — mai veche şi contem­
îndeamnă la aceasta. îmbrăcată in portul pe care cu cîntecele specifice moţilor ziţie cuprinzînd obiecte : cos­ suită de jocuri ardeleneşti. porană — nu şi-a găsit încă
„Foicică a mărului, prin Ţara
tume populare originale ro­
Un muncitor, mecanic a­ l-a moştenit de la bătrînii Zarandulul", „Moaţa-i cu ie mâneşti şi maghiare, diferite Printre cele mai aşteptate a­ un corespondent pe planul
gricol, stabilit pe meleaguri­ ei. Tinara elegantă păstra cu flori*, „Vine badea de la ştergare, farfurii, perne etc. mintim : „Ţarina de la A­ creaţiei cinematografice.
le hunedorene cu ani in intre ea şi bătrînică o mică munte". De o bună apreciere brud", „Invîrtitele" din Arad,
urmă, venind de prin părţi­ distanţă. Bat r inie a ducea un s-a bucurat atft gTupul vocal V. ARIMESCU Bihor sau Gilău. Soenâ din film S. POP
bagaj şi după distanţa pe
le Sibiului, ne scrie, dorind care o păstra, parcă prin cît şl formaţia de dansuri. I. RESIGA
răspuns la o întrebare, aces­ complicitate cu cea dinain­ Dintre formaţiile căminului
te cuvinte : „Sînt fiul lui te, n-ai fi bănuit că între cultural din Dealu Mare şi
cutare pe care eu l-am cu- ca şi tînără e vreo legătură. Vălişoara s-au remarcat tara­
| 7ioscut ca tată deoarece a La un moment dat tinăra ful cu soliştii vocali RozaJia Transportor de mare capacitate V ă r ă S D U n d e m l a î n f r c b a r ©
venit în casa în care locu­ s-aiulors. „Mamă nu poţi să Munteanu, Maria Mumteanu, L la Uzinele constructoare de maşini „Unio" din a Uzinele constructoare de maşini „Unio" din j
iam cu mama pe cind eu a- mergi mai repede, pierdem Gratiana Lazăr, Magda Ileana, Satu Mare a început fabricarea transportorului cu ban­
veam doi ani. De atunci şi autobuzul?". Mamă? Ce fel de Mariana Lazăr, Gheorghe dă, de mare capacitate, destinat exploatărilor de lig­ Aurel Gudea — Hunedoara. tru nr. 5 342, din 12 martie le do plată la care vă referiţi.
pină în 1963 mi-a purtat de fiică e aceea care se ruşi Marcu şî echipa de dansuri. nit, primul agregat urmînd să funcţioneze în bazi­ Satisfacerea cererii v-o poa­ a.c. Un grup de cetăţeni — Hăr-
grijă suportînd toate greută­ ncază să meargă cu mama sa * nul Rovlnari. te aproba numai adunarea ge­ Anonimă — Sălaşu de Sus. ţăgani. Consiliul popular Băi -
ţile şi necazurile şi obliga­ pe stradă, care o lasă să Ţinuta scenică, frumuseţea Tramsportul cu bandă, de mare capacitate, creat nerală a cooperatorilor din Dacă aveţi reproşuri la adre­ ţa poate elucida cazul adus in
ţiile ce-i reijjn unui părinte ducă povara şi o grăbeşte dntecelor şi costumelor gru­ de specialiştii uzinelor *Unio‘\. este acţionat de pu­ ‘ comuna unde doriţi să vă sta­ sa activităţii unor mecaniza­ discuţie.
faţă de copftl. Cu alte cu­ să nu piardă autobuzul? A m pului vocal din Rapolt au im­ ternice motoare electrice. EI poate purta lignitul pe biliţi. tori din secţia de mecanizare,
vinte eu n-am cunoscut alt avut impresia că cea care pus. Soliştii vocali Elena o distanţă de 2,5 km, cu o viteză de aproape 0 m pe Alexandru Cozac — Nădăş- adresaţi-vă conducerii S.M.A. Nicolae Szasz — Hăşriat. A­
părinte decît pe el, deşi nu se grăbea să scape de o po Mărunţ, Rodica Tomotaş şi secundă. Capacitatea sa de transport ajunge plnă Ia ti a de Sus. înţelegem situa­ Haţeg. dunarea generală a coopera­
eram copilul lui, şi-l recu­ Francisc Florvath au fost a- 3 000 mc pe oră. ţia creată, însă rezolvarea pro­ torilor poete adopta o holâ-
vară era tinăra. ,,Povara“ e­ Anonimă — Bărăşti. Pentru rîre corespunzătoare în pro­
noşteam ca părinte bun". ra teama de a fi văzută pe plaudati la scenă deschisă. blemei aduse in discuţie de­
Trunchind din scrisoare a­ stradă de cunoscuţi cu o ma­ pinde în exclusivitate de mă­ a primi drepturile la caro vă blema la care vă referiţi.
ceste fraze nu le-am schim­ mă modest îmbrăcată, du- surile pe care le ia conduce­ referiţi, trebuie să vă adresaţi Anonimă — Veţel. Este bi­
conducerii întreprinderii viei
bat cu nimic sensul, n-am cind în spate doi desagi. Ri rea C.A.P. ne ca aspectele privind acti­
forţat în nici un fel o con­ dicolă şi penibilă teamă. Rafila Silvăşan — Cristur. şi vinului Deva. vitatea brigadierului şl ale bri­
cluzie. Dar, judece oricine, Statutul cooperativei agricole Iosif Dăncescu — Ciula Mi­ găzii din Herepeia să le faceţi
cită bogăţie sufletească poa­ ION CIOCLEI de producţie precizează că lo­ că. Pentru rezolvarea proble­ cunoscute adunării generale a
tul în folosinţă personală se mei este bine să luaţi legătu­ cooperatorilor, aceasta putînd
atribuie numai pe baza par­ ra cu preşedintele consiliului stabili măsuri pentru lichida­
ticipării efective la muncă în popular comunal, căruia să-i rea neregulilor semnalate.
cadrul C.A.P. explicaţi dorinţa pe care o a­
D E F E C T O S C O P Nicolae Tomuş — Mărti- veţi. IOAN VASILIE
neşti. Reţinem ca pozitive as­ Dămior Botoroagă — Valea VASILE AVRAM
Activitatea economică a se speră că va deveni tradi­ Crama dacilor. Elementele pectele relatate în scrisoarea Dîljii. Lămuriri puteţi obţine de la Direcţia judeţeană pentru
Trustului de alimentaţie pu­ ţie — va consta din tot fe­ arhitecturale şi decorative pe care ne-aţi trimis-o. de la consiliul popular comu­ probleme de munca şi
blică Deva se oglindeşte în lul specialităţi din carne stilizate care ornează salonul Neta Căceu — Bretea Mu- nal unde se găsesc şt tarife­ ocrotiri sociale
cîţivn indicatori — desfaceri, de ovine şi peşte. Şi pen­ transpun consumatorul în at­ reşană. De la caz la caz, adu­
producţie proprie, cnelluieli tru că nicăieri în Deva nu mosfera căminului dacic, adău- narea generală a cooperatori­
de circulaţie etc. — aflaţi este un restaurant-pensiune, gîndu-i nota de confortabil lor şi adunarea sătenilor sta­
într-o corelare optimă. Spre între anumite ore va funcţio­ de care — ce să-i facem ? bilesc obligaţiile ce revin lo­
ODD
a ajunge la această corelare na ca restaurant-pensiune, cu — nu ne putem lipsi. In ori­ cuitorilor satului. Pentru a be­ Se împlinesc masurile
optimă a fost nevoie între produse la preţuri accesibile ce caz, amenajarea salonului neficia de drepturile solicitate,
altele ca T.A.P.L. să-şi mo­ unui mare număr de consu­ ţărănesc completează cu fan­ adresati-vă Consiliului popular
t_______ dernizeze şl intimizeze loca­ matori. Convingerea lucrăto­ tezie de artist un gol în re­
lurile. rilor T.A.P.L. este că trebuie ţea. comunal Ilia şi conducerii impuse de păstrarea
C.A.P. din Bretea Mureşană.
O metamorfoză utilă şi de să se plece de la această Intenţiile de modernizare
bun gust suferă în prezent idee : o servire cit mai bu­ Maria Achlm — Crişcior.
fostul restaurant Mureşul. nă, practicarea de preţuri în acest an mai vizează şi Diminuarea perimetrului C.A.P.
alte unităţi, Terasa Cafe-ba-
De la Mureşul la „Bachus" convenabile atrag după ele rului se va amenaja ra o be­ nu este posioilă.
— noua denumire a restau­ mulţi consumatori, deci spo­ Ilie Mihăilescu — Dumbra­ intactă a avuţiei obşteşti
rantului modernizat — se resc beneficiile trustului. O rărie, cu bere la sondă, pro­ va. Neajunsurile semnalate
produce nu numai o schim­ gîndire cum nu se poale mai filată, culinar, pe minuturi. trebuie* adus* la cunoştinţa a­
| D OP DO| bare de nume, ci una de logică şi mai bună. Acţiunea de modernizare dunării generale si a comisiei
profil. Prin arhitectura inte­ Altă perlă a reţelei de ali­ şi intimizare e, după cum se de revizie, care pot stabili mă­ Nu cu mult timp în urmă, deţene de industrie locală,
c L rioară s-a urmărit crearea u­ mentaţie publică doveană, poale vedea, o preocupare suri pentru recuperarea pagu­ la Întreprinderea de indus­ găsirea şi amenajarea unui
trie locală o comisie tehni­
loc de depozitat materialul
nei atmosfere intime clin ele­ realizată în cadrul acţiunilor permanentă, aducătoare de belor la care vă referiţi.
mente decorative de epocă. de modernizare, va fi Salo­ beneficii şi de mulţumiri din V. Radu — Orăştie. Despre că a verificat starea insta­ lemnos de la secţia de mo­
Tradiţia culinară — căci nul ţărănesc de pe lingă partea consumatorilor. laţiilor electrice şi mecani­ bilă. Condiţiile în care se
— Cît s-o mai ţin m eştere aşa ? activităţile la care vă refe­ ce din secţiile şi atelierele păstrează în prezent nu-I a­
riţi s-a scris în ziarul nos- întreprinderii. Se urmărea sigură împotriva unui e­
ca ele să asigure o func­ ventual incendiu.
ţionare oare să nu pună prin La întreprinderea de in­
nimic în pericol avutul în dustrie locală Deva, spiri­
In urmă cu două luni am Revenim ca oaspeţi, sîmbăfă seara, Sa cabanele din Va.ea Jiului numai că cocheta cabană de imobile, materiale şi instala­ tul de responsabilitate faţă
publicat raidul-anchetă „Oas­ la Peştera Bolii e ocolită de ţii ale întreprinderii. de integritatea avuţiei ob­
peţi simbătă seara prin caba­ turişti din cauză că nu poate După vizita respectivei şteşti încorporată în mate­
nele din Valea Jiului". Nu am fi încălzită ca lumea. comisii, s-au întocmit pla­ riale, imobile, agregata şi u­
lor răspunsului, dar pentru că P Ne-am convins din raidurile nuri de măsuri amănunţite tilaje este, s-ar putea spu­
pus nici un moment la îndoia­
"k
şi s-a trecut la înfăptuirea
ne, suficient de bine dezvol­
lă buna-credinţă a semnatari­
stabilite.
lor la termenele
tică a dus Ia crearea aces­
a fost timp suficient să se îm­ unii© se împlinesc greu. B 0 noastre la cabanele din Va­ Cîteva dintre măsuri sînt : tat. O intensă muncă poli­
lea Jiului, din vizitele oca­
plinească şi măsurile „în per­ zionale la alte cabane din ju­ completarea tuturor corpu­ tui simţ. A-l menţine treaz
spectivă", de care se vorbea în ceeaşi stare de dezordine în turişti, dar sînt aşteptaţi cu şeful filialei, ce facem de apă, vele unor întreprinderi eco­ deţ că Oficiul judeţean de rilor de iluminai din medi­ în continuare, a nu trece
răspuns, ne-am transformat camere, pe coridoare, în sala 300 sticle de bere, printre al­ dar a zis să lăsăm asia pe mai nomice cu ani în urmă, au turism are mult de lucru pînă ile do pericol de incendiu nepăsători pe lîngă fenome­
din nou în oaspeţi într-o sîm- de mese şi în bucătărie. In te mărunţişuri de hrană rece tîrziu". Pe mai tîrziu, cînd? dovedit unii salariaţi ai fostei cînd cabanele sale vor căpăta şi explozie cu armăturile de ne care ameninţă cu distru­
bătă seara al cabanelor din sala de mese nu se mai joa­ şi cu carnea de care am vor­ In plin sezon turistic? De un­ I.J.B.C.? Conducerea O.J.T. faima de gazde bune. Pe a- siguranţă prescrise de nor­ gerea de bunuri comune,
Valea Jiului. că pingpong ci cărţi, iar în bit. In subool, aceeaşi îngră­ de apă pentru gătit, pentru trebuia să se hotărască de Iocuri, pe unde se nimereşte mative, dotarea morii şi a cum e pericolul do foc, ră­
depozitului din strada Plev-
mîne mai departe o îndato­
Reproducem din răspuns ce­ camere nişte elevi au încins mădeală de inventar degradat. spălat vesela, lenjeria de pat, mult să-i cheme la răspunde­ să fie cît* un cabanier mai nei cu pichele noi de in­ rire a fiecărui salariat al în­
le privitoare la hotelul Rusu „douăşuna" pe mărunţiş. (Şi Am discutat cu contabilul grupurile sanitare ? re chiar pe cale juridică pen­ inimos, faţa lucrurilor se cendiu prevăzute cu toate treprinderii. Nimic nu e mai
(vom continua să-l spunem a­ în prima anchetă am sesizat filialei O.J.T. „Sint de acord cu Cabana „Voievodul" a fost tru astfel de neglijentă, dar schimbă puţin, dar cu cîteva accesoriile necesare, verifi­ periculos pentru avutul nos­
şa cum a fost scris cîndv>a astfel de preocupări la elevii dumneavoastră, cabana Rusu a pusă la punct în ceea ce pri­ n-a făcut-o şi spiritul lipsei de flori nu se face primăvară. carea şi punerea în con­ tru comun decît situarea pe
în ghidurile turistice, cum îl veniţi la cabană, dar unele ajuns de nerecunoscut, dar noi veşte ordinea şi curăţenia, re­ responsabilitate, în loc să fie Pentru a reda, cel puţin caba­ cordantă cu normativele a poziţia indiferenţei atunci
îndreptăţeşte a se numi impo­ cadre didactice consideră, pro­ ce putem face?". Trebuie în­ pararea sobelor, tăiatul lem­ curmat, s-a perpetuat. nelor din Valea Jiului, faima rezistenţei ohmice a prize­ cînd îl vedem ameninţat de
zantul edificiu în valoare de babil, că, o dată sosiţi la ca­ ţeles o dată că mai întîi e nelor. Şi aici însă trebuia să Am făcut această paranteză de care se bucurau în urmă lor de pămînt ale utilajelor, faptele inconştiente ale unui
milioane şi nu cum se strădu­ bană, nu mai au răspunderi nevoie să oferim nişte servi­ fie apă curentă, dar nu e. din necesitate, pentru că dacă cu 10-12 ani, e nevoie de e­ este în curs de rezolvare a­ tovarăş de muncă sau de
ieşte O.J.T. să nl-l prezinte, faţă de comportamentul ele­ „Bazinul e acolo sus, spune la Oficiul judeţean \1 turismu­ forturi materiale, de insistenţe limentarea cu apă potabilă neglijenţa Iui în a-şi exer­
ca pe o cabană, egală ca Im­ vilor). cii de calitate, şi numai în cabanierul Iosii Szabo, dar lui s-au schimbat unele stări pe lîngă ministerul de resort, şi industrială a morii res­ cita corect îndatoririle do
portantă economică şi posibi­ Cooperativa meşteşugăreas­ virtutea lor să aşteptăm be­ conducta cere aduce apa la d? lucruri în bine, în rezol­ de iniţiativă şi chiar de oa­ pective. Paralel cu aceste serviciu. De altfel, pentru a
lităţi de sejur cu altele): „La că cu care s-a contractat re­ neficii de pe urma cabanelor I cabană a fost furată". Dacă varea altora se manifestă mul­ recare fantezie. Şi mai ales e măsuri se face în întreprin­ putea interveni cu succes in
cabana Rusu s-a încheiat un paraţia instalaţiilor (al cărei La Lunca Florii petrec peste tă încetineală ’ocmai dintr-un nevoie ca salariaţii filialelor dere o bogată propagandă caz de incendiu echipele do
contract cu o cooperativă meş­ nume nu nl-I „divulgă" nici bazinul de captare se putea anume mod de a gîndi. Ori a şi ai oficiului să treacă mai cu mijloace vizuale în sco­ pompieri voluntari de la
teşugărească în vederea repa­ răspunsul amintit, nici conta­ 45 de salariaţi de la mina Pe- lua, poate dispărea şi acela. gîndi economic înseamnă a o­ des pe la cabane, spre a cu­ pul prevenirii pericolelor de toate secţiile şi sectoarele
rării tuturor instalaţiilor, repa­ bilul şef al filialei Petroşani a trila. Ni se spune că 30 din „Moştenirea" lăsată O.J.T.- feri servicii bune, ştiind că noaşte la timp problemele lor incendiu. Prin fondul plas­ de producţie se pregătesc
raţii care vor fi făcute în a- ei vor înnopta aici. Ne uităm ului pe alocuri de fosta acestea aduc turiştii la caba­ concrete. Pentru că „indus­ tic, baza materială a propo- cu asiduitate, semn că sim­
ecastă lună" (februarie — O.J.T.) n-a început să facă ni­ la chiuvete. Arată ca vai de I.J.B.C. e deplorabilă. Pentru nă. .deci venituri mai mari u­ tria turismului" nu înseamnă gandei cu mijloace vizuale ţul datoriei cetăţeneşti de
n.n.). mic. Un maistru, ni se spu­ n i t ă Iilor. numai beneficii realizate din va fi îmbogăţită curînd cu care vorbeam mai sus are
Revenim deci la „Rusu" ne, a venit, a văzut, a ple­ ele de murdare. „Nu e apă. neglijenţă în serviciu, anumiţi In acest raid-revenire am organizarea d? excursii peste un număr de 15 panouri su­ încă un corespondent în lap­
simbătă 11 martie. Fă­ cat şi... n-a mai venit. Din ianuarie nu mai avem a­ salariaţi sînt trimişi în jude­ mai vizitat cabanele Cîmpu lui hotare, ci mai ales folosirea gestive. te. Nimeni nu doreşte să
ră exagerare, singura schim­ Despre mirosul cărnii din pă curentă, spune cabanierul cată. Ce altceva decît negli­ Ncag şi Peştera Bolii. N-am intensivă a patrimoniului tu­ Mai rămîne de rezolvat, fio nevoie de intervenţia a­
bare produsă e că G. Sailer, frigider nu mai spunem ni­ Teodor Judcan. S-a înfundat de consemnat decît că spiri­ ristic intern. prin posibilităţile întreprin­ cestor formaţii, dar dacă vo
fo 5tul cabanier, a fost condam­ mic. Carnea învechită se pa­ jentă crasă fată de o bază tul gospodăresc al cabanieri­ derii sau ale Direcţiei ju- fi nevoie ele sînt. pregătite.
nat la 2 luni închisoare pen­ re că e ceva obişnuit aici. La bazinul şi conducta. L-am în­ materială cîndva completă, fă­ lor Traian Pavelonesc şi Maria TH. MĂRCUŞ
tru un conflict în serviciu. A- cabană au venit o mulţime de trebat pe tovarăşul Breben, cută din sacrificiile şi rezer­ Tomazi nu se dezminte. Păcat N. PALTIN