Page 76 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 76
J
şsz aaCTmaBaamBBgggBasBEaBSBgEBggEBggiiiagzgz^awg^i
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 350 © MIERCURI 22 MARTIE 1$7&
*
VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, Declaraţia comună româno-congoleză
NICOLAE CEAUŞESCU, IN REPUBLICA ZAIR dului Comunist Român, pre dezvoltate, elaborat de Con rialiste de dictat şi agresiu ţei ţărilor şl popoarelor colo
pul eliminării politicii impe
Secretarul general al Parti
niale şl a rezoluţiilor organi
gresul al X-lea al Partidului
şedintele Consiliului de Stat Comunist Român, pentru crea ne, de folosire a forţei sau a zaţiei referitoare la decoloni
tarea relaţiilor cu Republica torităţilor orăşeneşti, condu al Republicii Socialiste Româ rea unei economii avansate, ameninţării cu forţa, al era zare şi apartheid. Ele au salu
tat, în acest sens, întrunirea
dicării complete a colonialis
Sosirea la Kinshasa Zair. Relevînd că vizita în Re cerii Mişcării Populare Re nia, Nicolae Ceauşescu, îm a unei culturi moderne şi a mului şi neocolonialismului, şi concluziile sesiunii speciale
publica Zair va prilejui cu voluţionare, oraşului şi regiu preună cu tovarăşa Elena sigurarea unui înalt nivel de pentru a asigura respectarea
noaşterea realizărilor naţiunii nii Kinshasa un salut căldu Ceauşescu, a efectuat, la in conştiinţă socialistă a între a Consiliului de Securitate al
(Urmară din pag 1) blică, pe prima pagină portre aflate în plin efort construc ros din partea capitalei Româ vitaţia preşedintelui Comitetu gului popor. Partea congoleză dreptului popoarelor de a fi O.N.U., care a avut loc la Ad-
tul tovarăşului N i c o l a e tiv, guvernatorul oraşului şi-a niei şi şî-a exprimat convin lui Central al Partidului Con a dat o înaltă apreciere suc stăpîne la ele acasă, de a dis dis-Abeba.
urează preşedintelui Nicolao Ceauşescu, precum şi ample exprimat convingerea că oas gerea că între Bucureşti şi golez al Muncii, preşedintele ceselor Istorice obţinute de pune în mod liber de bogăţii Preşedintele Nicolae Ceauşescu
Ceauşescu un călduros bun biografii ale şefului statului peţii români vor rămîne, tot Kinshasa se vor dezvolta rela Republicii Populare Congo, România socialistă în cei 27 le naţionale şi de a decide şi preşedintele Marien N'Gou
venit I", „Trăiască preşedinţii român. Se publică, de aseme odată, şi cu amintirea de ne ţii de colaborare multilaterală. şef al statului, comandant Ma de ani de construcţie a noii singure asupra căilor dezvol abi consideră că lichidarea
Ceauşescu şi Mobutu l", „Toa nea, biografia tovarăşei Elena uitat a sentimentelor de prie In încheiere, tovarăşul rien N'Gouabi, o vizită ofi orînduiri. tării lor economice şi sociale. stării de subdezvoltare econo
te femeile zaireze doresc o Ceauşescu, însoţită de foto tenie ale poporului zairian. Nicolae Ceauşescu a urat cială de partid şi de stat în De asemenea, ea a apreciat Totodată, s-a reliefat răspun mică şi crearea condiţiilor ne
şedere plăcută doamnei grafii. Mulţumind pentru cuvintele populaţiei din Kinshasa multă Republica Populară Congo, în mod deosebit solidaritatea derea tuturor statelor lumii, cesare pentru ca toate popoa
Ceauşescu I", „Trăiască priete ★ rostite la adresa oaspeţilor, a fericire şi prosperitate. între 18 şi 21 martie 1972. activă, concretă, a României indiferent de mărimea şi po rele să beneficieze neîngră
nia româno-zairiană !“. întreaga ceremonie de în- poporului român, a capitalei După ce au semnat în car Secretarul general al Par cu lupta popoarelor din Afri tenţialul lor, pentru destinele dit de cuceririle civilizaţiei
Sînt sentimente care îsi tîmpinare a preşedintelui patriei noastre — Bucureşti, tea de onoare a oraşului, pre tidului Comunist Român, pre ca. pentru eliberare naţională, păcii şl securităţii în lu moderne reprezintă în lumea
găsesc, de asemenea, expri Nicolae Ceauşescu şi a tova tovarăşul Nicolae Ceauşescu a şedintele Nicolae Ceauşescu si şedintele Consiliului de Stat pentru cucerirea, apărarea şi me, pentru promovarea u de azi o problemă stringen
marea şi în largul ecou pe ca răşei Elena Ceauşescu a fost apreciat primirea deosebit de tovarăşa Elena Ceauşescu al Republicii Socialiste Româ consolidarea independenţei nei largi şi fructuoase tă pentru progresul umanită
re îl are în rîndul opiniei pu transmisă în direct de postu călduroasă pe care populaţia s-au întreţinut cordial cu nia, Nicolae Ceauşescu, şi lor. conlucrări Internationale şi ţii şi asigurarea păcii mon
blice vizita şefului statului rile de radio, iar seara tele Kinshasei a rezervat-o astăzi membrii Comitetului regional persoanele oficiale care l-au Partea congoleză a înfăţi s-a subliniat în acest sens ro diale.
român, ilustrat pregnant de viziunea a prezentat pe larg oaspeţilor români. al partidului, cu consilierii şl însoţit, au vizitat municipiile şat pe larg activitatea curen lul crescînd al ţărilor mici şi Ei au subliniat importanţa
presa, şi radioteleviziunea zaî- imagini de la sosirea şi vizi Conducătorul partidului şi celelalte notabilităţi ale ora Brazzaville şi Pointe-Noire, u tă şi proiectele de viitor ale mijlocii. intensificării eforturilor pro
riană. Toate cele patru cotidi tele din prima zi ale oaspeţi statului nostru a adresat au şului. nele unităţi de producţie, în conducerii de partid şi de stat In concepţia celor două prii ale fiecărui stat pentru
ene care apar la Kinshasa pu lor români. deosebi complexul textil de în vederea întăririi unităţii şi părţi, realizarea acestor obiec valorificarea eficientă a re
la Kisoundi, portul Pointe- a rolului conducător al Par tive impune aşezarea la baza surselor lor materiale şi u
Dineu oferit in onoarea preşedintelui Noire şi unele obiective so tidului Congolez al Muncii în raporturilor interstatale a mane — de care trebuie să
Oaspeţi de onoare ci a l-cu I turale. mobilizarea şi organizarea e principiilor Independentei şi dispună în condiţii de depli
forturilor întregului popor pe
înalţii oaspeţi români au
Nicolae Ceauşescu fost primiţi pretutindeni cu calea rezolvării problemelor suveranităţii naţionale, egali pentru formarea cadrelor na
şi
nă suveranitate, precum
tăţii în drepturi, neamestecu
ai Primăriei capitalei căldură, simpatie şi prietenie, complexe care îi stau în faţă, lui în treburile interne, a ţionale. Ei au evidenţiat, tot
cît şi pe calea edificării o-
şi a tovarăşei Elena Ceauşescu expresie a sentimentelor sin rînduirii socialiste. Partea ro vantajului reciproc — princi odată, necesitatea extinderii
cere care animă reciproc cele
Preşedintele Consiliului de In salonul de recepţie al două ţări şi popoare. mână a exprimat aprecierea pii după care se călăuzeşte unei colaborări internaţionale
Stat al Republicii Socialiste primăriei sînt prezentaţi oas In onoarea preşedintelui preşedintele Adunării Naţio Tovarăşul Nicolae Ceauşescu deosebită fată de rezultatele neabătut politica externă a echitabile, a eliminării prac
România, Nicolae Ceauşescu, peţilor români membrii Comi Consiliului de Stat al Repu nale, Kithima, membru al Bi a transmis poporului congo importante obţinute de po ReDublirii Socialiste România ticilor discriminatorii şi bari
şi tovarăşa Elena Ceauşescu tetului regional al Mişcării blicii Socialiste România, roului Politic şi secretar ge lez salutul cordial şi militant porul congolez, sub conduce şi Republicii Populare Congo. erelor artificiale în relaţiile
au f06t, marţi la amiază, oas Populare a Revoluţiei, consili Nicolae Ceauşescu, şi a tova neral al Mişcării Populare a din partea poporului prieten rea Partidului Congolez al In această privinţă, ele au economice mondiale, precum
peţi de onoare ai Primăriei erii oraşului, conducătorii au răşei Elena Ceauşescu, pre Revoluţiei, Karl-i-Bond Ngun- al României. Muncii, în lupta pentru apă subliniat că numai aplicarea şi datoria ţărilor avansate
capitalei — oraşul Kinshasa. torităţilor administrative, ge şedintele Republicii Zair, Mo za, ministrul afacerilor exter Intre secretarul general al rarea şi consolidarea inde integrală şi permanentă a a din punct de vedere industri
Intîmpinat cu onoruri mili nerali şi ofiţeri superiori ai butu Şese Seko, şi Mărie An- ne, Umba di Lutete, ministrul Partidului Comunist Român, pendentei politice şi economi cestor principii fundamentale al de a contribui la propăşi
tare la sosirea la primăria ca garnizoanei Kinshasa. toinette Mobulu au oferit minelor, membri ai Biroului nreşedintele Consiliului de ce, pentru lichidarea rămăşi de către toti şi fată de toti rea ţărilor în curs de dezvol
ţelor exploatării coloniale şi
pitalei, preşedintele Nicolae Adresîndu-se preşedintelui marţi un dineu la Palatul Politic al M.P.R., ai Biroului Stat al Republicii Socialiste a subdezvoltării, pentru va poate salvgarda şi consolida tare. La atingerea acestui
Ceauşescu şi tovarăşa Elena Nicolae Ceauşescu şi tovară M'Binza. Adunării Naţionale şi al gu România, Nicolae Ceauşescu, pacea în lume şi, dimpotrivă, scop ar contribui, de aseme
Ceauşescu au fost salutaţi de şei Elena Ceauşescu, celorlalţi Au participat Ion Păţan, vernului, alte înalte persona şi preşedintele Comitetului lorificarea deplină a bogăţi încălcarea lor duce de fieca nea, înfăptuirea unor largi
N’djoku Ey'Obaba, preşedinte oaspeţi români, N'Djoku Ey'O vicepreşedinte al Consiliului lităţi ale vieţii politice zai- Central al Partidului Congo ilor sale naţionale şi în ope re dată la crearea unor foca acţiuni internaţionale, prin
ra de construire a unui Con
regional al partidului „Mişca baba a exprimat calde urări de Miniştri, Corneliu Mănes- riene, generali ai forţelor ar lez al Muncii, preşedintele go socialist — participant ac re de încordare şi conflict. intermediul Organizaţiei Na
rea Populară a Revoluţiei", de bun venit în numele Comi cu, ministrul afacerilor exter mate, oameni de cultură. Republicii Populare Congo, tiv în frontul antiimperialist Cele două părţi au reafir ţiunilor Unite şi al organisme
guvernatorul oraşului, şi so tetului regional al Mişcării ne, Bujor Almăşan, ministrul Au luat parte şefii misiuni şef al statului, comandantul al popoarelor. mat deplina lor solidaritate cu lor sale, şi în special în ca
ţia sa precum şi de coman Populare a Revoluţiei, consi minelor, petrolului şi geolo lor diplomatice acreditaţi la Marien N'Gouabi, au avut loc In legătură cu relaţiile e lupta eroică a popoarelor din drul viitoarei Conferinţe a
dantul oraşului, Lmuleli, şi lierilor oraşului, populaţiei ca giei, Alexandru Tujon, am Kinshasa. convorbiri oficiale, care s-au conomice bilaterale, acordul Indochina pentru apărarea in Naţiunilor Unite pentru Co
generalul Moke, comandantul pitalei. El a subliniat impor basadorul României la Kin Preşedintele Mobutu Şese desfăşurat într-o atmosferă de comercial de lungă durată şi dependentei şi suveranităţii merţ şi Dezvoltare.
shasa, celelalte persoane ofi
celei de-a doua armate. După tanţa deosebită a vizitei şe ciale oare îl însoţesc în vi Seko şi preşedintele Nicolae prietenie şi cordialitate, în- acordul de cooperare econo naţionale, împotriva agresiu Pornind de la necesitatea
intonarea imnurilor celor do fului statului român — măr zita sa pe şeful statului ro Ceauşescu au rostit toasturi. tr-un spirit de deplină înţe mică şi tehnică au creat ca nii Statelor Unite ale Ameri- restructurării formelor şi con
uă ţări, şeful statului român turie a interesului manifestat mân. Dineul s-a desfăşurat într-o legere şi respect mutual. drul propice pentru intensifi cii. Ele sprijină propunerile dicilor schimburilor comerci
La convorbiri au participat i
a trecut în revistă garda de de România socialistă şi con Printre invitaţi se aflau, de ambianţă de caldă cordiali din partea română Ion Păţan, carea schimburilor în aceste de pace ale Guvernului Re ale internaţionale şi a elimi
onoare aliniată în cinstea sa. ducătorul său pentru dezvol asemenea, Bo-Boliko Lokonga, tate. • membru al Comitetului Cen domenii. De asemenea, acti voluţionar Provizoriu al Re nării tendinţei de deteriorare
tral al Partidului Comunist vitatea desfăşurată de comi publicii Vietnamului de Sud, a raporturilor de schimb, in
ale Guvernului Regal de U
clusiv în domeniul financiar şi
Român, vicepreşedinte al sia mixtă guvernamentală ro
A ____________ __ __ __ V mâno-congoleză a contribuit nitate Naţională din Cambod- de credit, cele două părţi s-au
Consiliului de Miniştri, minis în mod pozitiv la adoptarea gia şi ale Frontului Patriotic pronunţat pentru aşezarea fer
ÎNCHEIEREA VIZITEI TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU trul comerţului exterior, Cor măsurilor corespunzătoare pen din Laos şi declară că pentru mă a relaţiilor economice in
membru al
neliu Mănescu,
Comitetului Central al Parti tru realizarea obiectivelor de asigurarea păcii în Indochina ternaţionale pe baze echita
este imperios necesar să se
interes comun.
dului Comunist Român, mi bile. Aceasta trebuie să du
Cele două părţi constată cu
nistrul afacerilor externe, Bu satisfacţie progresele făcute pună capăt bombardamentelor că la reducerea şi lichidarea
IN REPUULICA POPULARA CONGO jor Almăşan, membru al Co privind concretizarea unor o te Vietnam, să fie retrase ne rile în curs de dezvoltare şi
împotriva Republicii Democra
decalajelor existente între ţă
mitetului Central al Partidu
lui Comunist Român, minis biective industriale prevăzu condiţionat trupele S.U.A. şi cele avansate industrial, în
te în cadrul cooperării din
ale aliaţilor lor din această
petrolului
şi
Semnarea declaraţiei comune le, de a cunoaşte astfel, prin Ceauşescu, tovarăşa Elena trul minelor, Gheorghe Stoian, tre cele două ţări, respectiv regiune, astfel îneît popoarele scopul asigurării prosperităţii
şi dezvoltării multilaterale a
glasul cel mai autorizat, pre
Ceauşescu. însoţiţi de
pre
geologiei,
ocupările poporului nostru în şedintele Marien N'Gouabi şl ambasadorul Republicii Socia în domeniul industriei texti vietnamez, cambodgian şi la fiecărui popor, al întăririi pă
le, industriei prelucrării lem
La Palatul Poporului din Congolez al Muncii, Marien edificarea societăţii socialiste, tovarăşa Celine N’Gouabi, liste România la Brazzaville, nului şi minelor. Ele şi-au ex oţian să-şi poată hotărî sin cii şi securităţii internaţionale.
Brazzaville a avut loc, marţi, N'Gouabi. principiile pe care le aşează sînt salutaţi de Pierre N'Ze, Gheorghe Oprea, membru su primat hotărîrea de a acţiona gure soarta, potrivit aspiraţii Evidenţiind interesul po
21 martie, ceremonia semnă După semnare, cei doi con tara noastră la temelia rela membru al Biroului Politic al pleant al Comitetului Central în continuare pentru realiza lor şi intereselor lor legiti poarelor din Europa pentru
rii declaraţiei comune româ ducători de partid şi de stat ţiilor sale internaţionale, înal C.C. al Partidului Congolez al al Partidului Comunist Ro rea şi a altor obiective de co me, fără nici un amestec din realizarea securităţii pe acest
no-congoleze. şi-au strîns mîinile şi s-au ta apreciere pe care conducă Muncii, Joachim Yhombi-O- mân, consilier al preşedinte operare pentru care sînt în afară. continent, cele două părţi au
Salonul oficial era împodo îmbrăţişat. torul partidului şi statului pango, membru al C.C, al lui Consiliului de Stat, Şte curs discuţii corespunzătoare, In legătură cu situata din fost de acord că înfăptuirea
bit cu drapelele de stat român La ceremonie au asistai to nostru a dat-o eforturilor po P.C.M., şeful Statului Major fan Andrei, membru supleant în domeniile agricol, con Orientul Apropiat, cei doi şefi acestui obiectiv pe baza prin
şi congolez, precum şi cu varăşa Elena Ceauşescu, tova porului congolez pentru întă general al Armatei Populare al Comitetului Central al strucţiilor navale, industriei de stat s-au pronunţat pen cipiilor fundamentale ale
portretele tovarăşilor Nicolae răşa Celine N'Gouabi, mem rirea independenţei patriei Naţionale, preşedintele Comi Partidului Comunist Român, metalurgica precum şi pentru tru soluţionarea crizei din a dreptului internaţional şi cu
Ceauşescu şi Marien N'Gouabi. sale, legăturilor de prietenie tetului de Onoare instituit cu prim-adjunct al şefului sec dezvoltarea schimburilor co ceastă zonă pe cale paşnică, participarea directă a tuturor
brii delegaţiei române, mem prilejul vizitei oaspeţilor ţiei internaţionale a Comite statelor interesate ar contră
Declaraţia a fost semnată bri ai guvernului congolez. româno-congoleze. tului Central al Partidului merciale dintre cele două în spiritul rezoluţiei Consiliu bui în mare măsuîă la crearea
de secretarul general al Par Conform procedurii congo Se încheie o vizită fructu români, Aloise Moudileno- Comunist Român, Constantin ţări, pe baze reciproc avan lui de Securitate din 22 no unui climat de pace şi destin
tidului Comunist Român, pre leze, după semnare textul de oasă, de lucru, care, deşi Massengo, vicepreşedinte al Mitea, membru supleant al tajoase. iembrie 1967, pentru retrage
şedintele Consiliului de Stat, claraţiei comune a fost citit scurtă, a permis examinarea Consiliului de Stat, membru Comitetului Central al Parti Părţile au apreciat că o rea trupelor israeliene de pe dere internaţională.
Nicolae Ceauşescu, şi de pre integral de Henry Lopez, la nivelul cel mai înalt a sta al guvernului, Justin Lelcoun- dului Comunist Român, consi formă care ar fi de natură să teritoriile arabe ocupate şi a Cele două părţi s-au pro
şedintele Republicii Populare membru al CC. al P.C.M., diului şi posibilităţilor de zou, ministrul industriei şi mi lier al preşedintelui Consiliu contribuie la dezvoltarea efi sigurarea dreptului la existen nunţat pentru încetarea cursei
nelor, Henry Lopez, ministrul
Congo, şeful statului, pre ministrul afacerilor externe al dezvoltare a colaborării dintre lui de Stat, Vasile Răuţă, ad cientă a cooperării între cele ţă al tuthror statelor din re înarmărilor şi realizarea unei
România şi Congo în plan po afacerilor externe, militanţi ai două ţări ar constitui-o în giune, pentru rezolvarea pro adevărate dezarmări generale.
şedintele C.C. al Partidului Republicii Populare Congo. partidului, conducători ai or junct al ministrului comer Ele sprijină convocarea unei
litic, economic, tehnico-stiin- ţului exterior, Sergiu Celac, fiinţarea de societăţi mixte în blemei populaţiei palestiniene,
conferinţe mondiale de dezar
tific. Vizita a asigurat teme ganizaţiilor de masă şi ob director a.i. în Ministerul A domeniile de interes comun. conform intereselor sale naţio mare, cu participarea tuturor
ale
şteşti, alte personalităţi
In cadrul discuţiilor, secre
Plecarea din Brazzaville lia trainică a raporturilor din vieţii politice congoleze. facerilor director general ad tarul general al Partidului Co nale. care statelor, în condiţii de egali
Externe,
Florian
Evocînd evenimentele
tre cele două partide şi po
Stoica,
poare. Sînt intonate imnurile na junct în Ministerul Comerţu munist Român, tovarăşul au afectat recent situaţia din tate.
„Vizita p r e ş e d i n t e l u i semnate pe larg în declaraţia Vizita se înscrie ca un e ţionale ale celor două ţări ; lui Exterior şi Valeriu Tudor, Nicolae Ceauşescu, şi pre subcontinentul indian, ei au a Cele două părţi au reliefat
Ceauşescu a fost foarte utilă noastră comună", a spus în veniment istoric în cronica o gardă de onoare prezintă consilier în Ministerul Aface şedintele Comitetului Central firmat că problemele existen rolul Organizaţiei Naţiunilor
pentru dezvoltarea prieteniei continuare şeful diplomaţiei relaţiiloi româno-congoleze, onorul celor doi conducători rilor Externe. . al Parlidului Congolez al te în această regiune trebuie Unite în dezvoltarea colaboră
congolezo-române — a decla congoleze în timp ce tovarăşul dar şi ca o acţiune marcantă, de partid şi de stat. Din partea congoleză, Pier Muncii, tovarăşul Marien rezolvate pe baza strictei res rii internaţionale şi menţine
rat pe aeroportul Maya-Maya. Nicolae Ceauşescu îşi- lua ră de mare însemnătate în folo La scara avionului preziden re N'Ze, membru al Biroului N'Gouabi, au procedat la un pectări a principiilor funda rea păcii şl au salutat resta
ministrul afacerilor externe at mas bun de la gazde, în ova sul general al luptei antiim- ţial, tovarăşul N i c o l a e Politic al Comitetului Centrai amplu schimb de păreri şi mentale ale dreptului Interna bilirea drepturilor legitime ale
Republicii Populare Congo, ţiile şi uralele mulţimii. perialiste, anticolonialiste, pen Ceauşescu şi tovarăşa Elena al Partidului Congolez al informaţii privind activitatea tional, în interesul păcii şi Republicii Populare Chineze
Henry Lopez. Sînlem fericiţi Era o nouă manifestaţi? tru consolidarea şi progresul Ceauşescu îşi iau rămas bun Muncii, preşedintele comisiei celor două partide. Ei au sub securităţii popoarelor din a în această organizaţie, ceea
de a fi avut prilejul să-l cu spontană de prietenie şi stimă ţărilor care au oplal pentru o de la tovarăşul Marien N'Gou de organizare, presă şi pro liniat în mod deosebit drep ceastă zonă, ca şi ai păcii şi ce constituie un act de însem
tul fiecărui partid de a-şi e
noaştem personal şi să avem fată de tovarăşul Nicolae dezvoltare de sino stătătoare, abi şi tovarăşa Celine N'Gou pagandă, Ange Poungoui, labora de sine stătător* linia securităţii internaţionale. nătate islorică, o manifestare
convorbiri cu conducătorul Ceauşescu. Aclamau oameni pentru colaborare înlre toate abi, pe care îi vor revedea în membru al Biroului Politic al sa politică, pornind de la ce Relevînd importanţa proce elocventă a tendinţelor pozi
tive care au loc pe arena
Partidului Comunist Român şi care. timp de trei zile, au a naţiunile capitala patriei noastre, cu Comitetului Central al Parti rinţele legilor generale ale selor revoluţionare petrecute mondială.
poporului român, ceea ce a vut prilejul de a asculta la In aclamaţiile unor oameni prilejul vizitei pe care şeful dului Congolez al Muncii, în dezvoltării sociale şi bazîn- pe continentul african, precum
contribuit în mod esenţial la posturile de radio şi televizi pătrunşi de înalta semnificaţie stalului congolez şi soţia sa o sărcinat cu problemele finan- ' du-se pe analiza ştiinţifică a şi manifestarea tot mai activă, Totodată, părţile s-au pro
consolidarea înţelegerii, con- une congoleze cuvîntările sa a vizitei. tovarăşul Nicolae vor întreprinde in România. ciare şi materiale, Aloise particularităţilor fiecărei ţări, pe arena mondială, a tinere nunţat pentru admiterea ce
Moudileno-Massengo, mem lor state din Africa, cele două lor două state germane — Re
bru al Comitetului Central a! în vederea rezolvării proble părţi au exprimat sprijinul lor publica Democrată Germană
Partidului Congolez al Mun melor pe plan naţional, cores- şi Republica Federală a Ger
cii, vicepreşedinte al Consi punzălor condiţiilor concrele deplin cu lupta acestora pen maniei, — precum şi a altor
liului de Stat, Justin Lekoun- în care îşi desfăşoară activi tru consolidarea independen state în această organizaţie
Vizita în Statele Unite a delegaţiei Consiliului zou, membru al Comitetului tatea, aducînrlu-şi şi în acest ţei şi suveranităţii naţionale, şi în alte organisme interna
fol contribuţia la cauza inter
Central al Partidului Congo pentru dezvoltarea economică ţionale.
lez al Muncii, ministrul in na ţio na listă a luptei împotri şi socială de sine stătătoare, Părţile au apreciat că vizi
imperialismului,
va
pentru
Economic, condusă de tovarăşul Manea Mănescu dustriei, minelor şi turismu pace şi socialism. Ei conside împotriva Imperialismului, co ta oficială Q secretarului ge-
lui, Henry Lopez, membru al lonialismului şi neocolonialis neial al Parlidului Comunist
Comitetului Central al Parti ră că, pentru a-şi afirma pe mului. In această ordine de Român, preşedinlele Consiliu
In cadrul vizitei pe care o- asupra metodelor şi teiin ici lor ţii acestuia, precum şi ex o întîlnire ru membri ai con dului Congolez al Muncii, mi deplin rolul conducător în o- idei, au fost evocate preocu
face în S.U A., delegaţia Con de analiză a fenomenelor ma porti. ducerii Depai tamentului Agri nistrul afacerilor externe, pora dc construire a noii o- pările statornice ale statelor lui de Stat al Republicii So
siliului Economic, condusă de croeconomice, a utilizării me Au fosi discutate probleme culturii. Au fosi abordate pro Dieudone Manu-Mahoungou, rînduiri. partidul clasei mun continentului pentru apărarea cialiste România, Nicolae
tovarăşul Manea Mănescu, todelor moderne de calcul si legate de oxiinrlerea mullila- bleme ale colaborării şi coo membru al Partidului Congo citoare trebuie să exprime fi intereselor lor legitime şi dez Ceauşescu, în Republica
preşedinlele Consiliului Eco prospectare economică, a me- tcrală a relaţiilor n-mâno-a- perării înlic organizaţii din lez al Muncii, ministrul co del voinţa şi năzuinţele po voltarea raporturilor interafri- Populară Congo, şi convorbi
nomic, au avut loc. in cursul todologiilor de elaborare a mericane şi s-au examina: mă S.U.A. şi K.S. România în do merţului, Coşar Mopolo-Da- porului respectiv, să realize cane şi a relaţiilor de bună rile care au avut loc cu acest
tuturor
zilei de luni. convorbiri la prognozelor în economic, şti surile ce trebuie întreprinse meniul prolu uăiii industriale a det, membru al Partidului ze în fapt unitatea înaintate vecinătate, menţionîndu-se a prilej constituie o contribu
forţelor patriotice
Consiliul consilierilor econo inţă şi tehnologie. de ambele părţi pentru facili produselor agricole, cercetării Congolez al Muncii, secretar ale societăţii şi să asigure, pe portul Organizaţiei Unităţii A ţie importantă Ia întărirea ra
mici de 1 a Casa Albă. In aceeaşi zi, membrii de tarea dezvolLarii reciproc a- Ştiinţifice pentru ameliorarea general în Ministerul Aface această bază, adeziunea între fricane la înfăptuirea acestor porturilor de prietenie româ-
no-congoleze, la cauza păcii
Cu acest orilej. s-a făcui un legaţiei române au avui o în vanlajoase a cooperării in do Si crearea de noi soiuri de rilor Externe, Jean Baptiste gului popor la politica sa in obiective. şi înţelegerii între popoare.
schimb de păreri în legătură trevedere la Departamentul de meniul in Justriei şi tehnologi seminţe de cereale şi plante Lounda, membru al Partidu ternă şi externă. Părţile au reafirmat că este Secretarul generai al Parti
cu probleme ale dezvoltării Stat cu Willis Armstrong, a ei, al schimburilor comercia tehnice, rase de animale, al lui Congolez al Muncii, am Cei doi conducători au a- dreptul inalienabil al tuturor dului Comunist Român, pre
economiei celor două ţări şi sistent al secrelarului do stat le si de oameni de ştiinţă şi schimbului de specialişti si basadorul Republicii Populare firmal hotărîrea comună a ce popoarelor de a trăi indepen şedintele Consiliului de Stat
Andro
Congo la Bucureşti,
ale extinderii relaţiilor eco cultură. Moutou, membru al Partidu lor două partide de a dez dent şi de a duce lupta prin al Republicii Socialiste Româ
nomice dintre acestea. Do ase pentru problemele economice, De asemenea, delegaţia documentaţii ştiinţifice şi Leh- lui Congolez al Muncii, ex volta şi adinei relaţiile din toate mijloacele, inclusiv lup nia, Nicolae Ceauşescu, tova
menea, s-au purtat discuţii la care au luat parte adjunc Consiliului Economi- a avut nice. tre ele, pe baza principiilor ta armată, pentru a obţine e
pert la planificare, Auxence răşa Elena Ceauşescu şi per
Ikonga, directorul Cabinetu egalităţii în drepturi, neames xercitarea deplină a acestui sonalităţile care l-au însoţit,
lui preşedintelui Republicii, tecului în treburile interne, drept. Ele au declarat că ţă au exprimat sincere mulţumiri
Jean Bakekolo, şeful diviziei stimei şi respectului reciproc, rile şi popoarele lor vor con preşedintelui Comitetului Cen
Europa în Ministerul Aface ceea ce corespunde pe deplin tinua să acorde întregul lor tral al Partidului Congolez al
rilor Externe, Bernard Matin- intereselor popoarelor român sprijin luptei popoarelor din Muncii, preşedintele Republi
gou, şeful Diviziei tratatelor si congolez, serveşte cauza Angola, Mozambic, Guineea- cii Populare Congo, şef al
şi convenţiilor în Minislerul generală a unităţii tuturor Bissau, Namibia si alte teri stalului, comandant Marien
DEVA: Puterea şl Adevărul nerul"); ILIA: Căpitanul Kur Orele scrii; 20,00 Tableta da zică anul IV — liceu). In Afacerilor Externe, Moungo- forţelor antiimperialislc. In torii dependente, pentru li N gouabi, şi poporului congo
(„Patria"); Tick... tick... tlck... da („Lumina"). scară; 20,05 Zece melodii pre ducţia completă. Analiză unga-Nguila, directorul co vederea strîngerii legăturilor chidarea jugului colonial, pen
(„Art.a“) ; SIMERIA: Meridianul f BUSa jk o ferate; 20,40 La microfon, Au combinatorie. Binomul lui lez pentru primirea entuziastă
zero („Mureşul*'); HUNEDOA relia Fâtu-Rădutu şi Florea Newton. Matematică, in a- merţului exterior din Ministe dintre cele două partide, eî tru libertate şl înfăptuirea şi ospitalitatea frăţească ce
RA: PAdurea de mesteceni PROGRAMUL I: G,00-0,30 Mu Cioacă; 20,55 Ştiinţa la zi; 21,00 JutoruJ candidaţilor la exa rul Comerţului. au convenit să se stabilească năzuinţelor lor legitime de le-au fosi rezervate în timpul
(„Slderurglstul") ; Zile reci zică şi actualităţi; 9,30 Viaţa Fotbal. Transmisiune directă dc menul dc admitere); In cadrul convorbirilor, cei un program concret de cola progres şi bunăstare.
(„Constructorul") ; Bădărănii cărţilor (reluare); 10,00 Buleiin la Munchen. Partida Bayern — 16,30—17,00 Curs dc limba en borare, informare reciprocă şi vizitei.
(„Arta"); CALAN: Greşeala fa de ştiri; 10,05 Cinlccc şi jocuri Steaua „Cupa cupelor". In pau gleză (Lecţia a 7-a — re doi preşedinţi s-au informat Ele condamnă cu fermitate Secretarul general al Parti
tală („11 Iunie") ; TELIUC : din Ţara Moţilor; iu,30 Vreau ză: Radiojurnal; 22,45 Concert luare) ; reciproc asupra activităţii şi schimburi de delegaţii pe linie politica de apartheid şi discri
încotro omule ? — seriile I-II să ştiu; 11,00 Buletin dc ştiri; de seară; 22,55 Moment poetic. 17.30 Deschiderea emisiunii de preocupărilor actuale ale ce de partid, precum şi pe linia dului Comunist Român, pre
(„Minerul"); GHELAR: Trimis ex 11,05 Muzică populară din Re Geo Bogza; 23,00 Concert dc dupâ-amiază; minare rasială a regimurilor şedintele Consiliului de Stat
traordinar („Minerul"); PETRO publica Zair; 11,15 Consultaţie scară — continuare; 24,00 Bu 17,35 O viaţă pentru o idee : lor două partide şi state. Ei organizaţiilor de masă. din Republica Sud-Africană şi al Republicii Socialiste Româ
ŞANI: Walcrloo — seriile I-II („7 juridică; 11,30 Clutarc patriei ; letin de ştiri; 0,03—6,00 Estrada Pasteur; au procedat la un larg schimb In cedrul schimbului de pă
Noiembrie"); Un loc pentru îndră 12.00 Discul zilei: Doina Badea; nocturnă. 18,00 Timp şi anotimp in agri de păreri privind relaţiile bi reri privind situaţia interna Rhodesia şi cer să se pună nia, Nicolae Ceauşescu, a in
gostiţi („Republica"); LUPENI: 12,15 Recital dc operă Jussi cultură; capăt acestor practici ana vitat pe preşedintele Comite
Lovc story („Cultural"); Şansa Bjdrling; 12,30 Intilnire cu me arvjarmm 18.30 Vetre folclorice: Plaiuri laterale, precum şi principa ţională, cei doi preşedinţi au cronice, care nesocotesc drep
(„Muncitoresc"); LONEA: Ai lodia populară şi inlcrprctul olteneşti; lele probleme ale situaţiei in subliniat importanţa deosebi tului Central al Partidului
grijă dc Suzi („Minerul"); PA* preferat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 9,00 Deschiderea emisiunii de 18.55 Zambia — reportaj filmat; ternaţionale. tă pe care o are in lumea turile fundamentale ale omu Congolez al Muncii, preşedin
ROŞENI: Trandafiri roşii pen Avanpremieră cotidiană; 13,30 dimineaţă. Telex; 19,15 Tragerea Pronocxprcs; lui, reprezentînd în acelaşi tele Republicii Populare Con
tru Angelica („Energia"); PE- Melodii dc ieri şi de azi; 14,00 9,05 Telcglob (reluare) Zair; 19,20 1001 de seri — Aventurile Partea română a informat contemporană creşlerea rolu timp o ameninţare la adresa
TRILA: Tudor — seriile T—H Compozitorul săptăminii — An 9,25 Desen animal: Aventurile lui Felix-motanul; partea congoleză despre preo lui şi influenţei forţelor pă go, şeful statului, comandant
(„Muncitoresc"); VULCAN: Bă tonii! Dvorak; 14,10 Flori de lui Olck; 19.30 Telejurnal Ediţie specială: cupările şi eforturile comu cii, democraţiei şi progresu păcii şi securităţii în lume. Marien N'Gouabi, să facă o
tălia de pe Nerctva — seriile primăvară — muzică populară; 9,40 Reportajul săptăminii. Bu Lucrările agricole dc pri Cele două părţi apreciază că vizită oficială de partid şi de
I-II („Muncitoresc"); URICANi: 15.00 Buletin de ştiri; 15,05 sola dc aur (reluare); măvară; niştilor, ale luturor oamenilor lui social. Ei au evidenţiat
Miinc Mexicul (,.7 Noiembrie"); Creştere şi eficienţă economi 10.00 Curs de limba franceză 20,03 Telccincmatcca: Walt Dis muncii din România pentru necesitatea întăririi tuturor trebuie întreprinse neîntîrziat stat în România. Invitaţia a
ORAŞTIE: Boxerul („Patria") ; că; 15,30 Pagini (lin muzica dc (Lecţia a 8-a); ney. Povestea succesului a transpune în viată progra detaşamentelor frontului anti- acţiuni concrete în vederea fost acceptată cu plăcere, ur-
Răzbunarea sfintului („Flacă estradă; 1G,00 Radiojurnal; 1G.15 10.30 întrebări şi răspunsuri (re lui Goofy; aplicării Declaraţiei O.N.U. mînd ca data să fie stabilită
ra") ; GEOAGIU-BAI : După Sextetul vocal Luca IUarcnzio; luare) ; 20.55 Fotbal: Bayern Miinchen mul vast de construire a so imperialist, precum şi a uni
vulpe; HAŢEG; Cromwell — 1G,30 Muzică uşoară; 16,50 Pu 11.00 Tele-cinematcca pentru co — Steaua (meci retur in cietăţii socialiste multilateral tăţii lor de acţiune, în sco privind acordarea independen ulterior.
seriile I-II („Popular"); BRAD: blicitate radio; 17,00 Antena ti pii şi tineret (reluare). Ti Cupa Cupelor). Transmi
Anna celor 1000 de zile — se neretului... dezbate; 17,30 So nereţe fără bătrineţe; siune directă dc la Miln- NICOLAE CEAUŞESCU Comandant MARIEN N'GOUABI
riile I-II („Steaua roşie"); GU- lişti dc muzică populară; 17,45 12.30 Telejurnal; chen;
RABARZA: Zile dc vară („Mi Cintccul e pretutindeni; 18,00 15.30 Tele-şcoală. Electronul (fi 22,45 „24 dc ore". secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Comitetului Central al Partidului Congolez al Muncii,
preşedintele Consiliului de Stat al preşedintele Republicii Populare Congo,
Republicii Socialiste România şef de stat
Redacţia si administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85 şi 1 15 88. — Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva*