Page 77 - Drumul_socialismului_1972_03

Proletari din toate tarile. uniji-vă!
VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT,

> ___________________________________ 7

NICDIAE CEAUSESC1I, IN REPUBLICA ZAIR

> 7

Dineu oferit de preşedintele Nicoiae Ceauşescu

Dineul oferit miercuri de M.P.R., Kithima, secretar ge­ de Miniştri şi ministru al co­
preşedintele Consiliului de neral al partidului, alţi mem­ merţului exterior, Corneliu
Stat al Republicii Socialiste bri ai Biroului Politic al Miş­ Mănescu, ministrul afacerilor
România, Nicoiae Ceauşescu, cării Populare a Revoluţiei, externe, Bujor Almăşan, mi­
şi de t o v a r ă ş a Elena Karl-î-Bond Ngunza, ministrul nistrul minelor, petrolului şl
Ceauşescu, in onoarea pre­ afacerilor externe, Bulundwe, geologiei, şi celelalte persoa­
şedintelui Republicii Zair, ministrul de interne, şi alţi ne oficiale române, precum şî
Mobutu Şese Seko, şi a doam­ membri ai guvernului, Bosan- Alexandru Tujon, ambasado­
nei Mărie Antoinettc Mobutu, go, comandantul şef interimar rul tării noastre la Klnshasa.
a reunit, într-o atmosferă al forţelor armate zairiene, Au participat şefii misiuni­
caldă cordialitate, numeroase generali şi ofiţeri superiori, lor diplomatice acreditaşi în
ANUL XXIV. Nr. 5 351 JOI 23 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI personalităţi ale vieţii politi­ primul preşedinte al Curţii Republica Zair.
ce, economice şi culturale Supreme, procurorul general In timpul dineului, pre­
zairiene. Se aflau printre in­ al republicii, guvernatorul o- şedintele Consiliului de Sfat
vitaţi Bo-Boliko Lokonga, pre­ raşulul, rectorul Universităţii al Republicii Socialiste Româ­
şedintele Adunării Naţionale, nia, Nicoiae Ceauşescu, şl
şi membri ai Biroului forului Naţionale. preşedintele Republicii Zair,
fie c ă ru i c o le c tiv de m unca s legislativ, Madrandele Tanzi, Au luat parte Ion Pă(an, Mobutu Şese Seko, au rostit
Energie im m directorul Biroului Politic al vicepreşedinte al Consiliului toasturi.
„1111 0 M im Şl 1101 UN UTILAJ
electrică peste La Centrul de telecomunicaţii spaţiale şi la complexul
M RANDAMENTUL PLANIFICAT, agro-industria! de la N’Sele

plan
l 1BI UilMINUT « L iC iA T f KINSHASA — 22. De la solemnă, pe conducătorul sta­ hima, secretar general adjunct,
român şi pe tovarăşa
tului
DEVA. Efect al unei minu­ trimişii speciali : In programul Elena Ceauşescu. El şi-a ex­ Zondomio, de conducerea în­
care preşedintele
vizitei pe
treprinderii.
ţioase întreţineri a agregate­
lor furnizoare rtc electricita­ Consiliului de Stat, Nicoiae primat bucuria şi mîndria de Directorul complexului M.R.P.
te, cncrgeticlcnii Termocen­ Prin măsuri energice, concrete, şi creşterea cu 10 Ceauşescu, şi tovarăşa Elena a putea întîmpina pe oaspeţii din N'Sele, Mbungani, prezin­
tralei Mintia Înscriu In agen­
da activităţii lor noi fapte Ceauşescu o întreprind în români la Centrul de teleco­ tă oaspeţilor profilul între­
semnificative. De la începutul Zair, prima jumătate a zilei municaţii spaţiale, rod al prinderii. Aci se desfăşoară o
anului şi pină in prezent, în­ de miercuri a fost rezervată preocupărilor guvernului zairez activitate multilalerală : cultu­
treprinderea elcctrocentralc la sută a coeficientului de utilizare intensivă a
Mintia a furnizat auplimentar cunoaşterii a două obiective pentru progresul şi dezvolta­ ra ananasului, avicultură, zoo­
economici naţionale peste semnificative pentru progre­ rea tării. tehnie, complexul posedă o u­
35 200 k\Vh energie electrică, sul tării gazdă. Tovarăşul Nicoiae Ceauşescu zină de conserve de ananas;
din rare mai mult de Jumă­
tate numai In primele două maşinilor de încărcat şi transportat In cursul dimineţii, oaspeţii şi tovarăşa Elena Ceauşescu au este în proiect construcţia u­
Ghcorghc Hurta —- în ima­
gine — cslo morlczor la Ate­ decade ale lunii martie. An­ români au vizitat Centrul de vizitat apoi staţia de teleco­ nui abator. întreprinderea are
lierele centrale Crişcior. Har­ gajamentul energetlclenilor de telecomunicaţii spaţiale, si­ municaţii, primind explicaţii o funcţie productivă, dar şi
nic şi priceput, rtinsul a fost a furniza judeţului şi ţării cit din partea inginerului Numbi. experimentală.
răsplătit cu şase insigne rtc tuat în apropierea capitalei,
fruntaş în întrecerea socia­ mai multă forţă şi lumină la N’Sele. Construcţie nouă, La sfirşit, oaspeţii români, Complexul de la N'Sele, si­
listă. devine aşadar faptă. COLECTIVUL 1 1 HUNEDOARA A DAI modernă, centrul asigură semnînd în cartea de onoare, tuat pe malul fluviului Zair,
transmisia şi recepţia de ima­ au arătat că această moder­ beneficiază de o modernă ba­
gini şi text, prin intermediul nă instalaţie de telecomunica­ ză turistică — hoteluri, vile,
ANULUI 3400 10NL MINEREU DE FIER satelitului Intersat, plasat de­ nă impresie şi au adresat lu­ bazin, terenuri de sport.
ţii spaţiale le-a produs o bu­
Aici se desfăşoară unele din
asupra Atlanticului. Republica
La C.S. H unedoara Zair beneficiază, astfel, de un crătorilor ei calde felicitări. marile manifestări politice —
Luîndu-şi rămas bun de la
congresul
partidului, sesiuni
instrument rapid şi eficace de
comunicare cu restul lumii. gazde, tovarăşul Nicoiae parlamentare, conferinţe naţio­
continuă ritm u l re a liz ă rilo r Centrul de la N'Seîe a fost Ceauşescu a relevat că Cen­ nale. Complexul a fost inau­
PESTE PREVEDERI inaugurat în iunie 1971 de trul de telecomunicaţii spaţia­ gurat acum patru ani.*
HUNEDOARA. Siderurgişlii combinatului din Hune­ preşedintele Mobutu Şese le de la N’Sele constituie un Vîzîtînd unele secţii ale
motiv de mîndrie şi un obiec­
doara, care au chemat la înlrecere ţoale colectivele de Perioade îndelungi de timp, baze noi, în sensul că fiecare ploatările miniere Telluc şi Seko. tiv de mare folos pentru po­ complexului, oaspeţii români
activitatea,
se interesează de
muncă din industria metalurgică a ţării, îmbogăţesc din anul trecut, şi chiar luna exploatare minieră tratează Ghelar se lucrează cu utilaje Oaspeţii români au fost sa­ porul Zairului. muncitorilor şi specialiştilor
continuu bilanţul realizărilor. In perioada care a tre­ ianuarie a.c. au marcat consi­ livrarea minereului direct cu şi agregate puternice, de ma­ lutaţi la sosire de ministrul de la N’Sele, de proiectele
cut de la începutul lunii, ei au adăugat noi şi Impor­ derabile rămîneri în urmă la uzina de preparare de la Te- re productivitate, cum sînt poştelor şi telecomunicaţiilor, Oaspeţii români au vizitat lor.
tante succese la cele obţinute in ianuarie şl februa­ Intretprinderea minieră Hune­ liuc, fără Intermediari din maşinile de încărcat, excava­ Nyoka, preşedintele Oficiului apoi complexul agro-industrial
rie, cînd au dat peste prevederile de plan mii de tone doara, atît în privinţa. ritmici­ partea I.M. Hunedoara. De a­ toarele, combinele etc. De naţional al poştelor şl co­ de la N'Sele, aparţinînd Miş­ Impresiile oaspeţilor au fost
de fontă, oţel şi laminate. Se remarcă şt de data a- tăţii şi a calităţii producţiei, semenea, s-au luat o serie de modul cum sînt ele întreţinu­ municaţiilor, Kahozi, de con­ cării Populare a Revoluţiei. consemnate în cartea de o­
caasla cu sporuri însemnate in producţie secţia a doua cît şl a indicatorilor de pro­ măsuri de organizare şi pre­ te şi folosite depinde în ma­ ducerea centrului. O unitate Sute de muncitori au făcut o noare : tovarăşul Nicoiae
de furnale şi colectivele oţclăriilor Martin. militară a dat onorul. Oaspe­ entuziastă primire tovarăşului Ceauşescu şi tovarăşa Elena
ductivitate a muncii. Această gătire a locurilor de muncă, re măsură realizarea şi depă­ ţilor li s-au oferit buchete de Nicoiae Ceauşescu şi tovară­ Ceauşescu au felicitat pe or­
Beneficiind de o aprovizionare ritmică cu lingouri situaţie necorespunzătoare a de aprovizionare tennico-ma- şirea producţiei de minereu flori. şei Elena Ceauşescu, care au
de oţel, colectivul laminorului de profile de 800 mm a făcut obiectul unui ciclu de terlală după cerinţele fluxului planificată, calitatea acestuia. Ministrul Nyoka a relevat, ganizatorii şi constructorii
dat între 1-20 martie cu 5,1 Ia sută mai multe lami­ măsuri, menite să reglemen­ de extracţie, de ordine şi dis­ într-o scurtă alocuţiune, că fost salutaţi la sosire de di­ complexului pentru munca lor.
al
rectorul
Biroului Politic
oaspeţii români
La prînz,
nate din oţeluri aliate decit avea prevăzut. Datorită teze situaţia. Planul de extrac­ ciplină în abataje şi cariere. DUMITRU GHEONEA este o mare onoare pentru lu­ Mişcării Populare a Revolu­ s-au întors Ia reşedinţa ce
utilizării cu randament sporit a capacităţilor de pro­ ţie a fost defalcat mai judi­ In acest ansamblu de măsuri, crătorii centrului de la N’Sele ţiei, Madrandele Tanzi, secre­ le-a fost rezervată în capitala
ducţie, muncitorii, inginerii şi tehnicienii care deser­ cios, pe secţii şi sectoare, pe utilizarea raţională a agrega­ I (Continuare în pag. a 2-a) să—1 primească, în această zi tar general al partidului, Kit-
vesc laminorul de 650 mm au depăşit sarcinile de brigăzi, pe zile. Graficele de telor şi utilajelor din dotare, Zairului.
plan ce le-au revenit pe perioada amintită cu peste 8 reparaţii şî revizii ale agre­ folosirea Judicioasă a timpu­
Ia sută. In acelaşi timp colectivul laminorului de sîr- gatelor au fost respectate cu lui de lucru ocupă un loc im­
mă a realizat sarcinile de producţie In proporţie de mai multă exigenţă. Controlul portant.
Programul de educaţie socialistă în acţiune - OGLINDA
102,2 la sută. calităţii a fost reorganizat pe Se ştie, desigur, că la ex­ PEISAJUL ORAŞULUI
HĂRNICIEI
.fîVTir
MEI 0 ZI PIERDUTĂ LA iNSĂMiUTĂRI LOCUITORILOR
La ordinea de zi a a du nă rii: viarilor şl-a îmbogăţit
S1MERIA. Oraşul fero­
„zestrea- de primăvară In
după-amiezile din săptă-
0 Ţărani cooperatorii mina trecută cu încă 500
plopi,
100 meri ornamen­
E f o r t u r i s u s f i n u f e , r ă s p u n d e r e CALITATEA PRODUSELOR tali, 200 arţari, 400 tran­
Executaţi semănatul dafiri, 100 pruni ornamen­
tali şl 100 pini pitici. Pe
străzile Libertăţii, Atelie­
cartofilor, al inului şi rului, 1 Mai şl alteia s-a
efectuat toaleta do primă­
suti exemplu. Oamenii sec­
In luna februarie cînd în
vem o răspundere mare —
fost
vară a pomilor, au
al trifolienelor pe m a j o r ă p e n t r u e x e c u t a r e a adunarea generală a. oame­ ţiei ştiu asta. Şi ţin s-o do­ anqajarea de a deveni un dezgropaţi trandafirii, s-au
nilor muncii chimiştii de la vedească. Mărturie e însuşi colectiv al abnegaţiei şi dă­ curăţat şi săpat peluzele
de flori.
întreaga suprafaţă Orăştie au dezbătut, cu ma­ faptul că peste 40 la sută ruirii în muncă, al cinstei Pe str. I. Slavici erau
turitate politică şi profesio­ dintre ei sînt purtători ai şi corectitudinii. Iar atît răspîndtte de mnl mult
timp diverse materiale de
prevăzută l u c r ă r i l o r la z i nală, problemele majore ce insignei de fruntaş în pro­ timp cît nu manifestăm in­ construcţie. Locuitorii de
frămîntă
inginerul
uzina,
ducţie. Organizaţia de par­
au fost
teres pentru calitatea produ­
mobilizaţi,
aici
Ioan Socaciu, şeful secţiei tid, conducerea secţiei ur- selor, nu se cheamă că ne teri şl Alaltăieri, pentru
0 Asiguraţi fertili­ facă pe ghidul la un grup de ta vor începe şi C.A.P.-urile Secretarul comitetului co­ mase plastice, a spus printre facem datoria, că ne achităm curăţarea străzii şl depo­
materialelor
In
zitarea
copii, care vizitau grajdurile din Băieşti, Rîu Bărbat şi Şe- munal de partid apreciază a­ altele: „Ca salariat al aces­ mâ corect, cinstit de munca pe locuri special amenajate.
— Zilnic, au participat
zarea terenului pe cooperativei. rel. Au terenul pregătit, nu­ poi că „nu sintem rămaşi în tei întreprinderi, de care mă care o avem de îndeplinit. Ia activitatea de gospodă­
Sediul C.A.P. Livadia este mai să înceapă semănatul. La urmă, ne-am descurcat şi cu simt legat cu întreaga fiin­ In mimeS, familie, In adunare, secretarul or­ rire a oraşului clte patru-
care urmeaza a fi în renovare. Preşedintele era cooperativa agricolă din Şe- săminta pentru sfecla furaje­ ţă şi din dorinţa de a ridica societate ganizaţiei de bază a reliefat clncl sute de cetăţeni —
plecat să facă rost de var. rel au fost însămîntate 4 ha ră şi vom însămînta toate prin muncă mai mult presti­ C O N Ş T I I N Ţ Ă
cele 10 ha planificate. Zilele giul unităţii, chem la între­ aporLul şi preocuparea mul­
însâmînţat porumbul acestea vom începe şi lo. cere, în numele colectivului SOCIALISTĂ, CINSTE, tor echipe fală de calitatea
sfeclă". secţiei noastre, toate secţi­ DEMNITATE, ONOARE muncii. Prin operatori ca
Marti a fost un timp mi­ Raid prin cooperative Afirmaţiile se bazează — ile şi atelierele fabricii, an- Venit Dat<~u, Otilia Sabău, Şantiere
nunat pentru lucrările ce se credem — pe faptul că tere­ gajîndu-ne să realizăm peste Ioana Asaftei, Georgeta Voi-
efectuează in agricultură. Pur nul pentru însămîntatul carto­ plan o producţie globa­ cu şi alţi muncitori din e­
şi simplu îmbia să ieşi la lu­ filor şi al legumelor este pre­ lă de ' 4 milioane lei, o măresc cu responsabilitate chipa Valeriei Radu sau ca
cru, pe cîmp. Am vrut să agricole de producţie gătit şi se lucrează la pregă­ producţie marfă de 3,5 mi­ desfăşurarea întregii munci. coi din echipa lui Vaier Ba­
vedem în ce mod se răspun­ tirea celui pentru porumb, pe lioane lei, să realizăm eco­ Iau măsuri prompte şi efi­ laş cartea de vizită a fabri­
de acestui... favor pe carc-I o suprafaţă de 270 ha. nomii la preţul de cost în ciente pentru bunul mers al cii cîştigă în prestigiu. Dar gospodăreşti
face timpul tuturor celor oa­ Iată, aşadar, „o situaţie la activităţii. Deunăzi, organi­ secretarul organizaţiei de
200 000 Ici. să
valoare de
re muncesc în agricultură şi Inginerul şef al cooperativei, cu ovăz. 7.i:‘ a lucrărilor campaniei a­ creştem productivitatea mun­ zaţia de bază din schimbul bază ca şi participanţii la
care ştiu mai bine ca oricine Virgil Radu, ne prezintă si­ Ni se spune că şi aici au gricole de primăvară din şap­ C (secretar Ion Hobeanu) a dezbateri nu au ţinut să evi­
altul ce pagube ,de recollă tuaţia la zi a lucrului în cîmp. fost reduse mult suprafeţele te cooperative agiicole de cii cu 0,6 la sulă şi să obţi­ dezbătut în adunarea gene­ denţieze numai ce e bun.
aduce o singură zi pierdulă — Am însămintat 20 ha cu planificate iniţial a fi însâ- producţie, situate în zone di­ nem 100 tone mase plastice rală o problemă stringentă : meritoriu, ci să analizeze cu ne relata tovarăşul Iullu
Bărţan, vicepreşedinte al
la însămîntări, în perioada borceag. Mîine, poimiine vom mîntate cu sfeclă furajeră. ferite ale judeţului. Diferite peste plan". Chemarea şefu­ calitatea produselor. maluri loto politică şi profe­ comitetului executiv al
optimă. începe să însămîntăm sfecla Doar C.A.P. Şerel va semăna sînl numai zonele, că mersul lui secţiei a găsit un viu sională abaterile de la pro­ consiliului popular. In pe­
vom
Am pornit pe traseul Deva furajeră. Din 20 ha. planifi­ întreaga suprafaţă planifica­ lucrărilor este cam acelaşi. In ecou în rîndul participanţi­ — E o adunare generală cesul tehnologic. S-a vorbit rioada ce urmează unor
începe amenajarea
— Baru. Primul popas: C.A.P. cate vom semăna doar 7 ha. tă, de 8 hectare. mulle locuri am auzit afir­ lor. Răspunsul a venit deschisă, la care participă deschis, fără ocolişuri, la a- zone verzi prin gazonare.
Hăşdat. Inlerloculoare. briga­ Nu ni s-a asigurat mai multă — La ce se lucrează azi, maţii ca : „azi pregătim, prompt, • prin angajamente toţi salariaţii din schimbul dresn acelora care manifes- Acţiunea de Întreţinere a
diera de cîmp, Rozalia Ccn- sămîntă. Am fertilizat terenul tovarăşe primar? pregătim", „mîine, poimîine, sporite, din partea multor C, pentru că problema ce o lă indolentă fată de soarta zonelor verzi a fost ex­
tinsă şl In grădinile cetă­
teri, în lipsa preşedintelui şi pentru cartofi şi continuăm — Două remorci transportă săptămina aceasta vom face muncitori, a tuturor şefilor analizăm vizează pe fiecare producţiei. „Cum putem ca­ ţenilor. Ne-am concentrat
inginerului şef, plecaţi la Hu­ lucrările de fertilizare la cel gunoi, se fac pregătiri pentru şi vom drege../'. de secţii din fabrică. lucrător în parte — preci­ lifica atitudinea tovarăşilor atenţia şi asupra pepinie­
nedoara, la o şedinţă. pentru porumb. începerea semănatului la car­ Este o situaţie ce se cere Aşadar, în urmă cu o lu­ zează Ion Hobeanu. Sîntcm, noştri drt muncă — Ioan Bi- rei oraşului, situată pe
str. Strclului. pe care o
— Am însamînţat două hec­ La întrebarea „ce lucraţi tofi... grabnic corectată de către or­ nă, comuniştii, toţi salariaţii după cum se ştie, angajaţi imorcjmulm în prezent cu
tare cu sfeclă furajeră, 5 hec­ a/i", ni se răspunde că „două — In prima urgentă am n- ganele comunale de partid, secţiei maso plastice şi-au în întrecerea care a pornit rescu şi Petru Tudoraşcu — stilpi de beton şi slrmă.
tare şi jumătate cu trifoi, ce­ tractoare lucrează la grăpat vut planificat a Snsăminto 20 organizaţiile de partid din asumat o mare răspundere din secţia noastră şi ar fi o care au rcbulat 200 de nave-
va ovăz cu trifoi. Nu ştiu bi­ de ogoare". ha cu mazăre şi 15 ha cu cooperative, primării, mem­ în fata întregului colectiv al ruşine să nu facem dovada PENTRU
ne suprafeţele că n-am la mi­ Tot la timpul viitor purtăm borceag şi lucernă. Aceste brii cooperatori, mecanizatori. LUC1A LICIU „PRIMAVARA"
ne caielul. L-am uitat acasă... discuţii şi cu primarul co­ lucrări au fost încheiate în Tuturor le revine o mare răs­ fabricii. Ca să chemi la în­ hărniciei, a interesului pen­ LOCALITĂŢII I
— Ce lucraţi astăzi? — în­ munei Pui, Ioan Pau. condiţii bune — precizează pundere în accelerarea şi fi­ trecere trebuie să fii tu în­ tru muncă. Şi, apoi, mai a- (Continuare in pag. a 2-a)
trebăm. — Miinc, brigada din Ga­ tovarăşul Aurel Ţibea, secre­ nalizarea optimă a lucrărilor BRAD. Peisajul oraşului
— Astăzi nu so seamănă... laţi a C.A.P. Pui va începe tarul Comitetului comunal de agricole la zi. s-a Îmbogăţit, numai in­
Poale după-am:ază... însămîntatul cartofilor şi a partid Unirea. Azi grăpăm tr-o singură zi, duminică,
545
cu încă
trandafiri,
Şi brigadiera s-a grăbii să sfeclei. Tot săptămina aceas- griul. GH. I. NEGREA 7 120 bucăţi flori de se­
zon, 1 505 ml de gard viu,
87 arbuşti ornamentali şi
14 arbori. De asemenea,
„primăvara" oraşului a
cfştigat noi „rarateM prin
La fermele l.A.S, din Rîu Bărbat şi Unirea Dezinteres... Păstrarea curăţarea a 8 ,6 ha de zo­
ne verzi, prin săparea şi
nivelarea a
8 500 mp te­
ren pentru flori ş.a. Cei
L u c ră rile în c îm p au d e m a ra t Cooperativa agricolii de 3 01)0 dc partlrinanţi — ca­
re au efectuat lucrări în
producţie din Unirea arc umidităfii în sol valoare de 105 000 lei —
livezi de pomi pe o su­ slnt conştienţi că prin a-
bine, d a r se c e r inte nsifica te prafaţă de 280 hectare. In Unităţile agricole de stat reasta oraşul lor a făcut
această primăvară s-a lu­ mulţi paşi spre un chip
crat mult în livezi. S-a şi cooperatiste din întreaga mal frumos.
săpat in Jurul pomilor, ţară au însămintat cu ma­
— In această primăvară — afirma tovarăşul Iovean s-au făcut curăţiri de co­ zăre 74 la sută din suprafe­ ACTE
lardaş, secretarul Comitetului comunal de partid Pul roane, s-au văruit. In a- ţele rezervate pentru aceas­
celaşl timp, livada a fost
— la ferma l.A.S din Rin Bărbat lucrările agricole au extinsă. tă cultură, 26 Ia sută din DE VREDNICIE
fost declanşate mai bine ca în alte primăveri. Astfel, La ora actuală mai suit cea pentru cartofi timpurii ÎNCHINATE
iiisămintaren celor 20 ha cu ovăz. şi 20 ha cu mazăre de plantat 10 ha cu vişini. şi de vară şi 7 la sută FRUMUSEŢII
Cum se desfăşoară lucră­
s-n făcut in (impui optim. In aceste zTie urmează să rile ? din cele prevăzute a se cul­
OnAŞTIE. Plantarea
înceapă şi însăminţarea inului pe 80 ha, suprafaţă ce — Merg foarte slab — tiva cu floarea-soarelui. 2 000 dc pomi, 3 500 a
a fost pregătită in întregime. arăta tovarăşul Aurel Ţi­ trandafiri, săparea a
bea, secretarul Comitetu­ Ministerul Agriculturii, 7
Şi la ferma l.A.S. din Unirea sc munceşte cu spor Ia lui comuna] de partid U­ ha de zone verzi, con­
nirea. Şeful fermei pomi­ Industriei Alimentare şi A- struirea unui şanţ lung de
executarea şi finalizarea lucrărilor agricole din aceas­ cole, inginerul Nicoiae 300 ml pentru colectarea
tă epocă. Tot gunoiul a fost transportat în cîmp, bor- Cunjan, dovedeşte lipsă de pclor recomandă tuturor u- apelor dc pe drumul na­
ţional, curăţarea
r 30 ha
ceagul s-a însămintat pe suprafaţa planificată, apoi s-a Interes pentru executarea nltăţilor agricole grăbirea de păşuni şi a malurilor
pornit cu toate for|cle la pregătirea terenului ce va fi unor lucrări de calitate Ia lucrărilor de fnsămînţare şl Sibişelului şi Bcriului pe
semănat cu in — 90 ha, cartofi — 20 ha şi porumb — plantaţii. Din această cau­ adaplarea lor condiţiilor 1 500 ml slnt cîteva din
acţiunile pe care locuito­
180 ha. Ia cartofi şi in însămînţările vor începe cît ză unele lucrări au tre­ rii Orăştiei Ic-au Întreprins
mai urgent. De asemenea, în aceste zile se lucrează buit să fie refăcute, au specifice păstrării umidită­ duminică peniru ridicarea
intens la discuit, la stropitul pomilor în livezi. stagnat... ţii în sol. Mina Uricani. Aspect din staţia de încărcare a detectoarelor de metan, unde lucrează si ştachetei dc frumuseţe a
manjpulatoarea lolanda Chuda. Foto: V. ONOIU oraşului lor.