Page 78 - Drumul_socialismului_1972_03

r—-' ■• ' -v- ■ Ml».», ■ r sss—j\ ^ ma i v" ■mwr 5=TT-r-— T— r-A..- jgg^^g^nj*a \.'.mr mrvr*~r~ - r r ?v -• i»: iTrzi
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 351 © JOI 23 MARTIE 1972

r
Orc rou magazin

alimentar
cu autoservire
UL ESENŢIAL AL FIECĂR tremitatea sudică a car­
PETROŞANI. In
ex­
tierului Aeroport din
Petroşani s-a deschis un
magazin
alimentar
cu
O EFICIENTA S TA autoservire — Apolo.
Prin amplasarea auto­
servirii intr-un spaţiu
separat, a fost posibil
ca raioanelor dc meze-
învStSmîntul de partid, nificat în programul pe luna noastre In procesul de fău­ „Am înţeles şi acum cum luri-lactate, dulciuri şi
idupfi cum se ştie, este me­ martie să tină tema : „Noul rire a societăţii socialiste este cu acordul global" — celui de pîinc să li so
nit să contribuie la creşte­ sistem de organizare şi re­ multilateral dezvoltate, a spunea, între altele, tovară­ rezerve mai mult spa­
rea capacităţii membrilor de tribuire a muncii în coope­ retribuţiei muncii în socia­ şul Petru Cristian. ţiu. Se evită astfel a­
partid, a celorlalţi cursanţi rativele agricole. însemnă­ lism în general şi a impor­ — Şi ce părere aveţi de glomeraţia care începu­
de a înţelege politica parti­ tatea muncii politice pentru tantei aplicării principiilor aplicarea lui în practică ? se să se manifeste în
dului, pentru a se dedica cunoaşterea şi justa aplica­ de bază ale acestui mod do ultimele luni.
cu o înaltă conştiinţă înfăp­ re a noului sistem". Este o retribuţie în cooperativele — E foarte bine să se Prin intrarea în func­
tuirii măreţelor sarcini ale temă deosebit de importan­ agricole de producţie, com­ procedeze aşa, pentru că ţiune a autoservirii, este
actualei etape de făurire a tă pentru activitatea lucră­ pletată cu explicarea prin fiecare primeşte după cum posibil ca volumul des­
societăţii socialiste multila­ torilor din agricultura socia­ exemple concrete, pe tablă, munceşte. facerii de mărfuri să
teral dezvoltate. Studiul listă, care comportă o mul- a acordului global, au con- Sînt păreri şi ale altor crească, fără a se mări
trebuie, deci, să aibă în cen­ cursanţi, ale oamenilor ca­ numărul de lucrători.
trul său acele probleme ca­ re muncesc în cooperativa De asemenea, raionul de Vioara, acordeonul, fluierul etc. nu devenit no u a pasiune a studenţilor m ineri, m em b ri al
re preocupă în mod deose­ agricolă de producţie, pe a dulciuri va oferi consu­ tarafului I.M. Petroşani. F o to: I. LICIU
bit partidul şi statul nostru Învăţămîntul de aartid la sate căror fată se putea citi do­ matorilor cafea prepara­
în prezent, să fie strîns le­ rinţa de a cunoaşte cît mal tă şl răcoritoare. Nou în practica Cursuri pentru
gale de activitatea practică mult, satisfacţia pentru că
Pe planul îmbunătăţi­
a cursanţilor. time de implicaţii teoretice stituit momentele cele mai au înţeles o problemă oa- rii în perspectivă a a-
In ansamblul învăţămintu- şi practice, o cunoaştere a­ esenţiale ale expunerii. Este re-i Interesează. provizionârii locuitorilor studenţească inginerii mineri
luî de partid din cadrul coo­ profundată a principalei for­ de remarcat faptul că în Această lecţie a scos în din cartierul Aeroport,
perativelor agricole de pro­ me de retribuire a muncii I impui expunerii cursanţi evidentă în acelaşi timp o altă ştire îmbucurătoa­
ducţie din judeţ, studiul po­ în C.A.P. — acordul global. Petru Cristian, Alexe Cos două aspecte ale învătă­ re : ne-a fost furnizată Studenţii anului III sublngineri efectuează, timp de Pentru prima dată la Insti­
liticii economice ocupă o Măiestria propagandistului a tea, Cornelia Bornemisa şi mîntului nostru de partid de tovarăşul Emilian 19 săptfimîni, practica în producţie la diferite exploa­ tutul de mine Petroşani se
pondere mare, reflectînd constat tocmai în sublinie­ alţii au intervenit cu între importante pentru creşterea Tomulcscu, vicepreşedin­ tări miniere din ţară. In subteran sau în secţii de su­ vor deschide, în 3 aprilie,
astfel Importanta care se a­ rea acelor aspecte esenţiale bări în legătură cu stabili eficienţei lui. In primul rînd. te al Consiliului popular prafaţă, ei se familiarizează cu exigentele producţiei. cursuri postuniversitare cu
cordă problemelor economi* rare să ducă Ia înţelegerea rea acordului global în func deosebita utilitate • pe care municipal Petroşani. In Se continuă, astfel, prin muncă direct productivă, for­ durată de două luni pentru
din agricultură. Această for­ problemei de fond. ţie de terenuri, c^ se întîm o are dialogul dintre pro­ acest an, în vecinătatea marea în primul rînd aplicativă a viitorilor subingineri. Inginerii mineri de la dife­
mă de învătămînt dă orga­ .Am considerat necesar ca plă dacă nu se realizează pagandist şi cursanţi, me­ Tot în această perioadă, etud?nlii anului V vor ple­ rite unităţi din ţară. Centra­
complexului comercial a­
nizaţiilor de partid posibili­ această temă să fie tinulă producţia planificată, sau toda întrebărilor şi răspun­ flat în extremitatea su­ ca în unităţile miniere pentru efectuarea practicii de lele miniere au trimis deja
tatea să acţioneze în vede­ de tovarăşa inginer-şef a alte întrebări, la care s-a surilor. In al doilea rînd, dică a cartierului se va producţie In vederea susţinerii proiectului de diplomă. listele de participare, s-a
rea pregătirii politice a co­ C.A.P., Wurm Doina, mem­ răspuns tot cu aspecte, cu un neajuns care s-a făcut amenaja o piaţă. întocmit planul de învătă­
muniştilor şi celorlalţi coo­ bru în biroul comunal de exemple concrete din uni­ simtit în activitatea învătă­ Pentru integrarea cît mal organică în problemele mînt precum şi orarul. In
peratori, a mobilizării lor partid, fiind mai competen­ tatea respectivă, pe înţele­ mîntului de partid din co­ FRANCISC VETRO producţiei, de o Influenţă deosebită se va bucura par­ cadrul acestor cursuri vor
mal active la îndeplinirea tă să explice problema a­ sul cursanţilor. muna Burjuc, şi anume, lip­ ticiparea studenţilor practicanţi şi la şedinţele opera­ fi pregătiţi ingineri în spe­
sarcinilor ce se pun în fata cordului global care nu prea Prezentarea celor mal im­ sa de material vizual — tive de lucru ale secţiilor în care muncesc, la viaţa co­ cialităţile i mecanizarea lu­
agriculturii. este înţeleasă de toţi oame­ portante probleme din temă grafice, planşe, tablă etc. — lectivelor respective. crărilor miniere şi tehnici şi
Comitetul comunal de nii" — ne spunea tovarăşul a dus la înţelegerea a ceea a influenţat asupra înţele­ Paralel, studenţii din anii mai mici desfăşoară prac­ tehnologii modeme în pre­
partid Burjuc a reuşit să im­ Emil Furdui, secretarul co­ ce este mai esenţial, mai gerii mai profunde a pro­ tica săptămînală în Institut sau în unităţi miniere a­ pararea substanţelor mine­
prime învătămîntului politic mitetului comunal de partid. important în prezent pentru blemelor explicate. De aici Întîlnire cu propiate. Un exemplu îl constituie practica săptămîna- rale utile.
un conţinut bogat, o strînsă împreună cu 21 de cursanţi cooperatori, adică a avan­ cerinţa comitetelor comuna­ lă a studenţilor secţiei topografie. Aceasta se axează
legătură cu viaţa. Axat pe am urmărit cu multă aten­ tajelor pe care le oferă a- le de partid să acţioneze brigada pe crearea unei baze topografice pe dealul Institutului, Din agenda comi­
problemele economice ele ţie felul cum tovarăşa Ingi-. rordul global atît pentru mai hotărît pentru organiza­ necesară desfăşurării lucrărilor de laborator în condi­
ooo'perativeloT agricole de neră a reuşit să expună cooperatori cît şi pentru co­ rea cabinetelor de ştiinţe ţii cît mai apropiate de cele întîlnite în producţie. In
principalele probleme ale sociale, e punctelor de in­ ştiinţifică tetelor de cămin
producţie, cursul din cadrul operativă, ore, fără îndoia­ acest fel la absolvire încadrarea în procesul de muncă
temei, axate pe ultimele do­ formare şi documentare. se va face în timp mult mai scurt. Totodată, prin a­
organizaţiei de partid G.A.P. cumente de partid. Eviden­ lă, o eficientă în activitatea ARCHIA. DaJiiniiNi, o ceastă practică se dezvoltă competenta profesională a împreună cu direcţia edu­
Bnrjuc, de pildă, a avut pla­ ţierea rolului agriculturii practică. ILIE CUIBAC brigadă ştiinţifică din viitorilor specialişti topograli. cativă, comitetele de cămin
Deva, compusă din pro­ Printre obiectivele practicii topografice figurează efectuează periodic controa­
fesorii Olimpia Stan. crearea unei reţele de poligoane acolate sprijinit pe le în camere, urmăresc con­
Petru Herţ, Adriana două puncte din triunghiulatla Văii Jiului. încadrarea în duita în cămine, dezbat ase­
n d
o inea de zi a Tisu şi dr. Victor Şuia- inte, dnlersecţli înapoi şl prin metoda variaţiei coordo­ menea probleme în şedinţe
reţeaua
locală a unor puncte prin intersecţii îna­
ga — jurist, s-a depla­
lunare.
sat în satul Archia. Cu
Ca o acţiune deosebită se
acest prilej, membrii natelor, executarea de drumuri nivelitice precum şl conturează urmărirea modu­
compensarea acestora, conducerea lucrărilor de
stră­
LI brigăzii au explicat ce­ pungere front-contrafront a lucrărilor miniere, execu­ denţii la învăţătură, crearea
lui în care se pregătesc stu­
prezenţi
recentele
lor
tarea de poligonaţii flotante finalizate prin determina­
decrete şi legi privitoa­
re la apărarea şi păstra­ rea preciziei punctului final al poligonaţiel. tuturor condiţiilor pentru
îmbunătăţirea pregătirii
lor
M* (Urmore din pag. 1) să vină cu propuneri care să este dată, numai aşa vom la locul de muncă, în perioa­ rea avutului obştesc, as­ I. PĂDURE ritmice.
pecte legate de securita­
ducă la îmbunătăţirea cali­ putea să ne aducem contri­ da martie-decembrie 1972, a Tot din Iniţiativa comite­
ter pierzîndu-se o valoare tăţii produselor. S-a subli­ buţia activă la efortul între­ 45 de operatori, asigurîn- tea europeană, zborurile TRAIAN JURCA telor de cămin, fiecare a or­
de 4 000 Iei ? I — spunea niat, astfel, necesitatea unei gului colectiv — sublinia in­ du-se astfel cu forţă de cosmice şi importanţa ganizat o acţiune cultural-
Ion Hobeanu. Din vina ope­ atenţii sporite asupra repa­ ginerul loan Socaciu. Confe­ muncă utilajele cu care e lor, viaţa pe alte plane­ dlstractlvă la clubul studen­
ratorilor loan Birescu şi Au­ raţiilor maşinilor, asigurarea rinţa pe tară a cadrelor de dotată secţia, organizarea te. Au răspuns în ace­ Atelier ţilor. Dintre acestea n-au
rel Homorotdean au fost re- din timp a pieselor de conducere din întreprinderi, controlului şi a muncii în laşi timp diverselor în­ lipsit nici concursurile gen
butat-e 800 de piese pentru schimb pentru maşinile de centrale industriale şi de aşa fel ca să se reducă la trebări adresate spontan Un nou număr al revistei drian Popa, student în a­ „Cine ştie, cîştigă" pe dife­
maşinile „Dacia 1 300". Cu injecţie, trecerea elevilor construcţii ne-a definit di­ minim refuzurile de calitate. Institutului de mine din Pe­ nul IV, vine să cinstească rite teme. Succesul de care
aceşti tovarăşi em stat de angajaţi sub îndrumarea recţii spre care trebuie să La transpunerea în fapt a purtind un dialog viu şi troşani „Orizonturi", reali­ jubileul organizaţiei de ti­ se bucură asemenea activi­
vorbă şi în cadrul şedinţelor membrilor de partid, ca fie­ ne îndreptăm atenţia cu se­ acestor măsuri, schimbului G util cu participanţii la tăţi pledează pentru genera­
de grupă sindicală şi perso­ care comunist să poarte răs­ riozitatea majoră care ne îi revine o mare răspunde­ întîlnire. zat sub conducerea lui A- neret din patria noastră. lizarea lor.
nal. Nu putem îngădui ca punderea pentru calificarea caracterizează. Conducerea re. Iar comuniştilor le ce­
asemenea abateri să se mai a 2-3 tineri muncitori. secţiei a luat o seamă de rem să fie, ca Întotdeauna,
repete. De aceea, aici, tre­ Adunarea, care a avut la măsuri în lumina documen­ vioara întîi în această fru­
buie să analizăm cu răspun­ ordinea de zi calitatea pro­ telor desprinse din această moasă şi deloc uşoară sim­
dere aceste aspecte şi să duselor s-a dovedit o dez­ conferinţă. Ele se referă la fonie a muncii. Ei ne-au dat Concursul brigăzilor artistice k agitaţie în flecare zi din
luăm împreună măsurile ca­ batere matură în care comu­ realizarea în întregime a tu­ întotdeauna mărturia faptelor
re se cer". îndemnul secre­ niştii s-au angajat plenar să turor contractelor cu benefi­ lor meritorii şi aceasta o ce­
tarului organizaţiei de par­ îmbunătăţească continuu ca­ ciarii, reducerea numărului rem cu atît mai mult acum, LELESE. Cu mult înainte de teresul cu care „pădurenii" viaţa de pionler-
tid a făcut ca Ana Bercea, litatea produselor. orelor de staţionare la ma­ cînd facem parte din acel sosirea artiştilor amatori din vin la cămin pentru a urmări tisfăcător. S-an remarcat bri­
Petru Tămătaş, Nicolae Bu- — Numai dacă fiecare la şinile de injecţie cu minim colectiv care şi-a asumat Alun, care, în frunte cu das­ găzile artistice de agitaţie din o faptă demnă de
fea, Ioana Asafte, Valeria locul său de muncă este pro­ 500 ore maşină lunar faţă de răspunderea de a deveni un călii lor, au parcurs pe jos spectacolele artistice, pentru Poiana şl Homorod.
a-şi evidenţia talentul şi mă­
Radu şi ceilalţi participanţi priul său controlor al cali­ media anului trecut (aceas­ colectiv ale cărui atribute să drumul pînă la Lelese, sala iestria de autentici păstrători HUNEDOARA. Pe scena
la dezbateri să manifeste e- tăţii, dacă nu-şi îngăduie ta va duce la realizarea unei fie abnegaţia, dăruirea, o­ căminului cultural devenise ai comorilor artei noastre Casei de cultură din Hune­ un viitor comunist
Kigenţă faţă de atitudinea nici-un fel de concesii fată producţii peste planul lunar noarea, cinstea şi corectitu­ nelncăpătoare. Am văzut şi de populare. doara s*au prezentat în con­
tovarăşilor lor de muncă şi de sarcina de producţie ce-1 de 150 000 lei), calificarea dinea. această dată dragostea şi in- ...Şl au urcat pe scenă cinci curs doar brigăzile artistice
tineri, băieţi şl fete, care au de agitaţie din Ghelar şi Te-
semnat, spre lauda lor, actul liuc. Absenţa celor din Peş-
de naştere al brigăzii artis­ tlşu Mic şi municipiul Hune­ prieten a!
tice de agitaţie din Lelese. doara (din sectorul aşezămin­
poate
nu-şl
telor culturale)
Intr-o dimineaţă, la înce­ „Mesteacăn" unde deschise­ 1 1.1 HUNEDOARA A O brigadă artistică de agita­ găsi nici o explicaţie. Dintre copiilor
ţie vie, combativă, al cărei
putul lunii februarie, un om seră o nouă mină „treburi- text vorbea cu mîndrie şi cu­ cele două brigăzi artistice
mărunţel, cu fularul ridicat leu erau de-abia la început raj despre ceea ce s-a în­ prezente aici, cea din Ghelar SALAŞU DE SUS. In
deasupra bărbiei, a intrat şi era nevoie şi de el. făptuit în ultimii ani în sa­ şi-a dobîndit cîştig de cauză, cadrul unităţii rle pionieri
din şcoala generală dc 10
in incinta Exploatării mi- — Duşan a fost harnic şi tele comunei, dar şi despre printr-un text mai bine pus ani a avut loc un co n ­
^ niere Ţebea. Sosi punctual priceput şi n-a avut nici-un lipsurile ce-şi mai fac loc pe la punct. curs organizat in tre d e­
„Cel
la intrarea în şut la fel cum fel de abatere — explică ici, pe colo. Grija faţă de a­ BĂLATA. Aici, alte cine! taşam en te pe tem a al co-
m al Iubit prieten
procedase in cei 23 de ani loan Dolhat secretarul de vutul obştesc, pentru gospo­ brigăzi artistice de agitaţie piilor“. Competiţia a p o r­
in care îşi legase viaţa de partid al schimbului in ca­ dărirea şi înfrumuseţarea sa­ şi-au etalat virtuţile scenice. nit de la dorinţele e x p ri­
m ate de pionieri dc a se
adincurile de cărbune. re lucrase Duşan. A moşte­ telor, aspecte prind servirea E vorba de cele din Vetel, întrece intr-u n concurs in
— Parcă ne înţelesesem, nit trăsăturile fraţilor săi FIER PESTE PREVESI populaţiei, asigurarea asisten­ Mintia, Păullş, Brănişca şi care să-şi arate dragostea
nea1 Vasile, că nu mai dai mai mari, Roman şi Nico­ ţei medicale, chemarea adre­ Gurasada. Dacă s-ar fi acor­ n eţărm u rită faţă de con­
ducătorul n o stru iubit, se­
pe aici, măcar pînă te în­ lae, care au lucrat tot aici sată cetăţenilor de a-şi înde­ dat o mai mare atenţie la al­ cretarul general al p a rti­
sănătoşeşti — ii spuse se­ la Ţebea. plini sarcinile sociale şi ob­ cătuirea textelor (nu copierea dului, to v arăşul Nicolae
Ceauşcscu. Concursul a a-
cretarul comitetului de par­ — A u rămas orfani de (Urmare din pag. 1) agregatelor ia un randament Demnă de remarcat este şi şteşti — iată rezumat conţi­ aproape integrală a textelor "Vut drept subiect c u n o a ş­
tid, Ilie Vişa. mici. Şi nu şi-au găsit altă cît mai apropiat de cel plani­ folosirea mal raţională a tim­ nutul textului interpretat la orientative primite de Ia Cen­ terea şi înţelegerea cit
— N-am putut sta acasă. alinare decit in muncă. De aceea, atenţia conducerii ficat, la cauzele neatingerii pului de lucru de către mun­ un nivel artistic corespunză­ trul de îndrumare a creaţiei m ai A profundată a p r in ­
Şi apoi, eu zic, că încă mai Pentru rezultatele lor au întreprinderii este îndreptată randamentului maxim al uno­ citori, mai buna organizare şi tor de către Rodica şi Susana populare şi a mişcării artis­ cipalelor dale biografice
ale conducătorului
nostru
cu prioritate în această direc­ ra dintre ele, la creşterea cu pregătire a locurilor de mun­ Stencoane, Ana Murdeală, tice de masă), desigur că re ­ de partid şi dc stat.
Petru
Gheorghe Ticula şi
întreag a perioadă în ca­
ţie. aproximativ 10 la sută a că, încadrarea în disciplina Mu şa. zultanta concursului ar fi fost re s-a pregătit concursul,
mal aproape de scopul pro­
coeficientului de utilizare ex­
A M PREN TA DE PREŢ — ne spunea inginerul Ale­ tensivă a maşinilor de încăr­ tehnologiei de lucru. Este e­ Cu nimic mai prejos, „re- pus iniţial. Pentru că, din d etaşam entele au fost c u ­
— In fiecare dimineaţă —
prinse de o ad ev ărată o-
videntă, de bună seamă, in­
xandru Oargă, şeful serviciu­ cat şi transport în abataje — fluenta iniţiativei „Nici un plica“ partenerilor de între­ nou, „călduţa" atitudine fată fe rv e sc c n ţă : au avut Ioc
d etaşam ente,
ad u nări pe
cere de la Alun — învăţă­
de unele fenomene negative
factor esenţial care a condus
vagonet de minereu rebutat",
nvind ca scop discutarea
A CO NŞTIINŢEI SALE lui producţie al întreprinde­ la sporul de producţie de pe­ lansată în urmă cu o lună de tori şi profesori, muncitori de din viaţa satelor s-a strecu­ tem ei concursului şi ale­
rii — se analizează modul
în
brigadă
la cariera de marmură, elevi
rat prin textele de
gerea celor m ai bine p re ­
care au fost folosite, în ziua ste 3 400 tone de minereu dat zile la mina Teliuc şi prelua­ — a convins prin problema­ artistică. gătiţi rep rezentanţi. Des­
concursului
făşu rarea
a
anterioară, excavatoarele şi de la începutul anului. tă imediat de către toate bri­ tica abordată, acurateţea tex­ av u t loc in tr-o adev ărată
pot lucra in baie. fost stimaţi şi apreciaţi de mijloacele parcului auto, se Folosirea deplină a maşini­ găzile de mineri din cadrul tului şi o interpretare adec­ SÎNTANDREI. In cadrul că­ m an ifestare să rb ăto rească,
— Ţi-am explicat doar că către întregul nostru colec­ iau măsuri operative, eficien­ lor de încărcat şi transportat .unităţilor I.M. Hunedoara. vată. minului cultural din localita­ cu o asistenţă fo rm ată din
te afli in rîndul pensiona­ tiv. Lui Vasile i s-a decer­ te, ori de cîte eri este cazul. este condiţionată de asigurarea Este evidentă eficienţa muncii te s-au întîlnit formaţiile de toţi pionierii d eta şa m e n te ­
lor aflate in concurs, la
rilor, că ai o pensie de nat „Medalia Muncii De asemenea, pe fiecare ritmică e tehnologiei de lucru politice desfăşurate de birou­ GEOAGIU. Şi-au dat întîl- brigadă din Mărtineşti, Sime- care .s-au Adăugat şi p ă ­
1 800 de lei, şi poţi să stai Sint vorbele maistrului schimb există dispeceri care în abataje şl a cantităţii pla­ rile organizaţiilor de bază, de niro brigăzile artistice de a­ ria Veche, Sîntuhalm, Sîntan- rinţii lor. răsp u n su rile lor
P rin
liniştit acasă. principal Cornel Gruieţ, urmăresc în exclusivitate nificate de minereu puşcat, comitetul de partid pe între­ gitaţie din Poiana, Romos, drei, întreprinderii „Marmura" s-au rem arc at pionierii
— Auzi, să stai liniştit a­ vorbe care au fost întregi­ funcţionarea maşinilor şi a­ de buna aprovizionare cu pie­ prindere. Alte două cifre vin Romoşel, Geoagiu şi Homo- şi U.M.M.R. Simeria. S-au im­ Ju jica Val, din d etaşam en ­
casă, numai pentru că eşti te apoi de artificierul Can- gregatelor, notînd în jurnale­ se de schimb, rambleu şi va- să întărească cele spuse: a­ rod. Această fază de concurs pus prin calitatea textelor şi tul clasei a VIT-a (pre­
m iul I), Octavian Dragoş.
pensionar. Âsta-i argument ? din Culda. le de tură timpul lor de func­ gonete goale, de întreţinerea vansările medii în galerii au s-a caracterizat prin incisivi­ interpretării brigăzile artisti­ din detaşam en tu l clasei a
tate, printr-o acută notă cri­
...Venise prin *40 la Ţe­ — Eu, de cînd îl ştiu pe ţionare sau de stagnare, cau­ lor tehnică corespunzătoare. crescut de la începutul anului tică la adresa unor aspocte ce de agitaţie aparţinînd că­ V -a (locul TI). L enuţa To-
bea, ca muncitor necalificat. Duşan, tot neobosit îl cu­ zele care au condus la „re­ Or, în toate aceste comparti­ cu 2,8 la sută, iar avansările negative, existente încă. In minelor culturale din Sîntan- vănescu, Silvia Rasnrnbă,
drei, Mărtineşti şi întreprin­
din clasa a Vl-a şi Ancta
Apoi fusese vagonetar, aju­ nosc. A lucrat cu ortacii săi pausul fortuit al acestora. mente s-au produs îmbunătă­ pe suitori înregistrează o mare parte, textele care au derii „Marmura1* Simeria. Hurscscu, din clasa n
creştere de 16 la sută.
tor miner, iar înainte de '60 o viaţă de om. Acum, cînd Folosirea mal deplină a ca­ ţiri radicale şi, deci, maşinile VII-a (locul III).
devenise miner — şef de e­ este pensionar, ar putea sta pacităţii agregatelor, ne-a mai au putut fi deplin folosite. A- — Cert este că ceva s-a stat la baza spectacolului, C. STRAJAN înv. VASILE SGANDEA
chipă. Nu şi-a permis un acasă. Dar nu-i chip să-l spus interlocutorul, a condus firraaţia are acoperire în cîte- schimbat în conştiinţa oame­ montarea lor scenică s-an A. PLOPEANU comandant instructor
minut de intxrziere, o ab­ lămureşti. Te pomeneşti di­ la. realizarea ritmică, de bună va cifre. Planul de încărcat nilor — considera tovarăşul ridicat la un nivel artistic sa­ S. AMOS da unitate
senţă măcar... şi acum să mineaţa cu el in faţa minei calitate, a producţiei de mi­ cumulat pe lunile ianuarie şi dr. ing. Nicolae Zăvoian, di­
stea liniştit acasă. Asta era şi te ia cu vorba pină te nereu. Rezultatele sînt eviden­ februarie a fost de 180 400 to­ rectorul întreprinderii miniere
prea mult pentru minerul lămureşte că a venit să in­ te. Atît la mina Teliuc, cît şl ne minereu şi s-au realizat Hunedoara. Ceva în bine, evi­
Vasile Duşan. Putea să cea­ tre in baie. la mina vecină Ghelar, s-au 200 019 tone, aceasta însem- dent. El sînt mal interesaţi de Însemnări de Sa
ră de mult să nu mai lu­ „La Ribiţa, intr-o casă obţinut, în ultimul timp, con­ tnînd o depăşire de 11 la su­ sarcinile de producţie, de ca­
creze în subteran sau chiar nou construită, locuieşte, cu siderabile sporuri de produc­ tă. Paralel, a crescut, cum litatea muncii, de întreaga lor
să se pensioneze. Cu mersul familia sa, Vasile Duşan a ţie, s-a îmbunătăţit mult cali­ era şl firesc, şi indicele de viaţă. Dar nu sînt motive de
legănat (din cauza unui ac­ lui Vasile. Adeseori, in zo­ tatea minereului extras. La transport în abataje. La acest autolînlştire. Mai există încă s s Expediţiile Cyfegăforii41
cident de circulaţie) a con­ rii zilei, iese pe terasă ne­ mina Ghelar, de pildă, indice­ indicator, planul pe primele destule treburi de pus la
In Capitală, la P alatul pionierilor, este deschisă
tinuat să coboare în mină. liniştit, scrutînd orizontul. le de calitate planificat pe lu­ două luni ale anului a fost punct. Important este însă că expoziţia „Expediţiile Cutezătorii'*, veritabilă fres­ dcoseW de fram oaseJe costume din diferitele zone
ale ţării, de ceram ica frum os o rn am en tată, dc
Erau aici atitea de făcut! „Or fi rezolvat cu infiltra­ na februarie a fost de 27,06 de 180 400 tone. Realizarea oamenii sînt receptivi la nou că a vieţii sociale şi spirituale a poporului nostru, ştergarele cusute cu am ici, precum şi de obiectele
La sectorul întii apăruse ţiile alea de apă ?". Se po­ la sută (conţinut de fier în cantilăti! de 196 907 tone con­ şi la util, la sarcinile ce le re­ red ată prin obiecte colecţionate in cei 18 090 km ce am intesc de obiceiurile de Anul nou ca şi dc
p arcu rşi dc ccie 201 ech ip aje p articipante Ja edi­
suprapresiune şi se blocase­ meneşte spunînd : „Nevastă, minereu) şl s-a realizat 28,5 semnează o depăşire cu 9 la vin, la hotărîrile partidului, ţia 1971 a expediţiilor „Cutezătorii". celo din tim pul cerem oniilor dc n u n tă .
Nu pu tem trece cu vederea faptul că judeţul
ră suitorii. A muncit cîte- pune ceva mincare in la sută. De asemenea, primele sută a sarcinii de plan. că se mobilizează unitar, dau La deschiderea festivă a expoziţiei, alătu ri de H u n ed o ara se află p rin tre puţinele ju deţe din tară
va zile uitînd de casă. Cînd traistă, că eu mă duc o ţîr’ două decade din aceasta lună Bineînţeles că există încă producţie de calitate, peste echipaje din judeţele Iaşi şi Ploieşti so aflau şi p rezen te în faza finală a expoziţiei cu trei ech i­
totul a fost „urnit din locut la minău. Şi cu pasul legă­ au marcat depăşiri concluden­ rezerve în utilizarea maşinilor prevederile planului. Paşii m em brele echipajului „loan Corvin“ de ia Şcoala paje, fiecare d intre ele prezentînd m ateriale deo­
generală nr. 9 din H unedoara. Pionierii oaspeţi
îşi aduse aminte că a pro­ nat porneşte spre mina de te la indicatorul de calitate, a- de încărcat la randamentul înainte făcuţi în ultimul timp au dat explicaţii vizitatorilor asu p ra locului dc sebit de in teresan te, in funcţie de scopul si p ro ­
filul expediţiei.
mis să califice pe loan Ze- ortaci de la Ţebea, în mij­ nunţînd o permanentă în a­ maxim, datorate nesincroniză- la I.M. Hunedoara, pe linia unde au fost colecţionate materialele. Expoziţia, deschisă la Palatul pionierilor, con­
Şi-?.u dat întîlnire la această grandioasă m a n i­
riu, Sabin Micluţa şi Teo­ locul cărora s-a împlinit ceastă direcţie, la I.M. Hune­ rii operaţiilor de rambleiere îmbunătăţirii producţiei şi a festare a frum osului obiecte colecţionate de unele stituie o invitaţie p entru a Ji vizitată dc cit mai
dor Clej... şi a început profesional şi unde continuă doara. cu cele de extracţie. De a­ muncii, se cer continuaţi, ac­ echipaje, p rin tre care n o tăm : „Sargedava", „M u­ mulţi pionieri şi şcolari, un îndem n pentru co n ­
stituirea a cît mai n u m ero ase echipaje în sromil
..cursurile11. Acum aceştia să lase amprenta de. preţ a gurelul**. „foan Corvin" (judeţul Hunedoara}. ..Li­ cunoaşterii nestem atului tezaur folcloric, icim-ir.
sint mineri buni şi destoi­ conştiinţei sale La serviciul tehnic al între­ ceea, introducerea rambleaju- centuaţi. Forţa colectivului de toral 21" (judeţul Constanţa). „lMlădiţe“ (judeţul etnografic şi ştiinţific al ţării şi poporului nostru.
Mureş), „Arcaşii Iui Dragoş'* (judeţul Iaşi) etc.
nici, cum. fusese cl. Dar la ILIE COJOCARU prinderii ni s-au relatat şi alte lui hidraulic se impune ca o aici este în măsură să îndrep­ P arcu rg in d expoziţia, vizitatorul este Atras în-
aspecte referitoare la folosirea stringentă necesitate. tăţească orice speranţe. M. CONSTANTINESCU