Page 81 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 81
Proletari din toate fărlle, uniil-vă!
PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU
ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA IN CEA DE-A
PATRA TARĂ AFRICANĂ—ZAIR
KINSHASA 23. — De Ia tri După semnare, cei doi pre Ceauşescu, tovarăşa Elena
misul Agerpres, Ion Cirje 1 şedinţi şi-au strîns cu căldu Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi
Joi, s-a consumat ultimul act ră mlinile, s-au îmbrăţişat. români îşi iau rămas bun de
al vizitei preşedintelui Con In încheiere, conform pro la Bo-Boliko Lokonga, pre
siliului de Stat al României, tocolului zalrez, ministrul a- şedintele Adunării Naţionala,
Nicolae Ceauşescu, în Repu facerllor externe, Karl-i-Bond Kithima, membru al Biroului
blica Zair. Ngunza, a dat citire textului Politic şi secretar general al
In cursul dimineţii, în sa declaraţiei comune, care a Mişcării Populare a Revolu
lonul oficial, împodobit cu fost subliniată cu puternice ţiei, Karl-i-Bond Ngunza, mi
drapelele celor două ţări, al aplauze. nistrul afacerilor externe, Bu-
Palatului prezidenţial dinNga- Preşedintele Consiliului de lundwe, ministrul de Interne.
liema, preşedintele Consiliului Stat, Nicolae Ceauşescu, to La scara avionului. pre*
de Stat al Republicii Socia varăşa Elena Ceauşescu, pre şedinţele Republicii Zair şi
liste România, Nicolae cum şi membrii delegaţiei
ANUL XXIV. Nr. 5 352 VINERI 24 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Ceauşescu, şi preşedintele Re române, însoţiţi de preşedin soţia sa salută cu căldură şl
cordialitate pe
preşedintele
publicii Zair, Mobutu Şese tele Mobutu Şese Seko, doam Consiliului de Stat, Nicolae
Seko, au semnat Declaraţia na Mărie Antoinette Mobutu Ceauşescu, tovarăşa Hiena
comună româno-zaireză. şi de personalităţile zalreze Ceauşescu, membrii delegaţia!
La ceremonie semnării au prezente la ceremonia semnă române, care, la ora 11,00
asistat t o v a r ă ş a Elena rii declaraţiei comune, s-au (ora locală), ora 12 (ora Bucu-
Ceauşescu şi doamna Mărie îndreptat, apoi, spre aeropor reştiului) au plecat, la bordel
Antoinette Mobutu. Au fost tul N'Djili, aflat la peste 30 avionului oficial, spre Htrta-
de fată : din partea română, knv de Kinshasa. ka.
Ion Pătan, vicepreşedinte al Pe întregul traseu, mii de
Consiliului de Miniştri şi mi locuitori ai capitalei au re S-a încheiat, astfel, a patra
zervat conducătorului statului etapă a vizitei conducătoru
nistru al comerţului exterior,
Corneliu Mănescu, ministrul o nouă manifestare spontană lui partidului şi statului nos
afacerilor externe, Bujor Al- de simpatie ; ei au scandat tru pe continentul african. O
măşan, ministrul minelor, pe lozinci în cinstea prieteniei vizită scurtă dar — aşa cum
trolului şi geologiei, Alexan dintre popoarele român şi zai- aprecia tovarăşul Nicolae
dru Tujon, ambasadorul Re rez, a conducătorilor lor, i-au Ceauşescu — o vizită deose
întîmpinat pe oaspeţi cu frun bit de utilă, încheiată cu
publicii Socialiste România la ze de palmier — simbol al rezultate bune, care cores
Kinshasa, Gheorghe Oprea, bucuriei.
consilier al preşedintelui Con Pe aeroport, pavoazat săr pund Intereselor celor două
siliului de Stat, Ştefan An bătoreşte, o mare mulţime de popoare. Convorbirile active,
drei, consilier al preşedinte oameni l-au ovaţionat şi a fructuoase, care au finalizat
lui Consiliului de Stat, Con clamat tot timpul pe şeful sta noi posibilităţi de cooperare
stantin Mitea, consilier al tului nostru. multilaterală între România şl
preşedintelui Consiliului de După intonarea imnurilor Zair, au deschis perspective
Stat, Vasile Răuţă, adjunct ri naţionale ale României şi
ministrului comerţului exte- Zairului, o unitate de gardă noi colaborării dintre cele
rioT, Emilian Manciur, direc a prezentat onorul. două ţări. Merită relevate, în
tor în Ministerul Afacerilor In aplauzele şl uralele ce
Externe, Sergiu Celac, direc lor prezenţi, tovarăşul Nicolae (Continuare iu pfcg. a 4-a)
tor a.I. în Ministerul Afaceri
ŢELUL ÎNTREGULUI COLECTIV- Preocupare pentru lor Externe, Florian Stoica, In pagina a IV-a :
în
director general adjunct
Ministerul
partea
rior ; din Comerţului Exte DECLARAŢIA COMUNA ROMANO-ZAIREZA
zaireză r
Karl-i-Bond Ngunza, membru
problemele educaţionale
REALEZAREA EXEMPLARĂ Recent, în comuna Răchito*va a avut loc o plenară al Biroului Politic al Mişcă
rii Populare a Revoluţiei, mi
a comitetului comunlal de partid. Ordinea de z i: ce nistrul afacerilor externe . şi Sosirea la Lusaka,
al cooperării, Umba-di Lutete,
rinţele actuale care se pun In faţa organizaţiilor de mu, ministrul afacerilor socia
ministrul minelor, Mata Nku-
partid şi de masă în ce priveşte îmbunătăţirea activi
A SARCINILOR tăţii politico-ideologică, de educare marxist-leninistă a le, Ndongala Tadi Lewa, mi capitala Republicii
membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii.
nistrul economiei
naţionale,
Comitetul comunal de partid dovedeşte o preocu Engulu Bongabongo Bakokela
Al doilea an al cincinalului tra în continuare prestigiul nergice privind aprovizionarea pare persieverentă pentru transpunerea în viaţă a mă Lakonga, ministrul lucrărilor Zambia
a pus în fata întreprinderii întreprinderii. Aşa se explică punctelor de lucru cu mate surilor stabilite, la nivelul Comitetului judeţean de publice, Kanylnga Onsindal,
partid şi pe plan local, privind intensificarea muncii
de construcţii siderurgice Hu faptul că majoritatea şantie rialele, sculele, maşinile şi u ministrul agriculturii, Eketebi
nedoara obiective deosebit de relor noastre — printre- care tilajele necesare. adresate formării profilului etico-moral al oamenilor. Moyidlba Mondjolomba, vice- Preşedintele Consiliului de Betty Kaunda, de înalte ofi
mobilizatoare. Sarcina de plan, şi şantierul de montaj-instala- Semnificativă în obţinerea Se remarcă ca rezultate ale muncii politice desfăşura mlnistru al afacerilor externe Stat al Republicii Socialiste cialităţi zamblene.
sporită cu 14,3 la sută fată de ţii nr. 1 şi cel electromecanic unor bune efecte economice te, o participare mai Intensă a Intelectualilor din co şl al cooperării, Bisengimana România, tovarăşul Nicolae După intonarea imnurilor
cea a anului trecut, a consti — şi-au îndeplinit sarcinile a considerăm a fi iniţierea de mună la activitatea eultui'al-educativă. Aici, la Răchi- Rwema, director al Biroului Ceauşescu, a sosit joi în Re de stat român şi zambîan şi
tuit însă prilejul unei anga ferente primelor două luni cu către organizaţia noastră de tova şl în satele aparţinătoare, activează acum peste preşedintelui, Bokingi Embey- publica Zambia, unde, împreu trecerea In revistă a gărzii
Republicii
olo, ambasadorul
jări depline şi responsabile a însemnate depăşiri. In cazul partid a unei chemări la care 110 artişti amatori, trei echipe de teatru şi două bri Zair la Bucureşti, Mutuale nă cu tovarăşa Elena de onoare, cei doi preşedinţi
s-au îndreptat spre tribuna de
întregului nostru colectiv. în celor două şantiere, sporul de au aderat toţi constructorii găzi artistice de agitaţie. Tshikuntshe, director general Ceauşescu, efectuează o vizi onoare.
tă oficială. Aeronava prezi
că din trimestrul IV al anu producţie este de 7,5 şi res noştri şi prin care am fixat, Plenara comitetului comunal de partid a stabilit, al afacerilor politice în Mi denţială a aterizat pe aero
lui trecut, sub îndrumarea or pectiv 9,5 la sută în condiţiile ca ţel unic, realizarea pes în contextul planului de măsuri privind îmbunătăţirea nisterul Afacerilor Externe şi portul internaţional din Lu Cortegiul oficial s-a îndrep
ganizaţiei de partid, colecti în care productivitatea mun te prevederi a sarcinilor ce ne activităţii educaţionale, noi completări care să-l asi al Cooperării, Kalume Mwana tat apoi spre Palatul de Stat
(State House), reşedinţa re
vul nostru a trecut la asigu cii a crescut cu 8,6 şl, respec revin. gure o viziune de mai largă perspectivă. Kahambwe, director general saka la cxra 16,00, oaspeţii ro zervată oaspeţilor, căroifa
rarea tuturor condiţiilor mate tiv, 3,5 la sută. Angajarea noastră, pornind IOAN BORDEANU al cooperării în Ministerul A- mâni fiind salutaţi cu căldu populaţia Lusakăi le-a. făctrt
riale pentru demararea opti Pornind de la ceea ce se ca urmare a îndemnului adre instructor al Comitetului faceriloT Externe şi al Coope ră de preşedintele David Ke- o primire însufleţită, plină de
mă în noul an a programului sublinia la Conferinţa pe ţară sat de tovarăşul Nicolae f judeţean de partid rării. neth Kaunda şi soţia sa, entuziasm.
de investiţii. Rondele efortu a cadrelor de conducere din Ceauşescu la Conferinţa pe
ţară a cadrelor de conducere
şi a reprezentanţilor oameni
lor muncii din industrie şi
construcţii, îşi propune angre Adunarea festivă din Capitală cu prilejul ani
narea întregului nostru poten
ţial productiv pentru asigura
rea unei depline ritmicităţi în versării a 90 de ani de ia naşterea lui N. Titulescu
construcţii, respectarea terme PENTRU 24 ORE
nului de punere în funcţiune Joi după-amiază, a avut loc, tului Executiv al C.C. al al Academiei de Ştiinte Socia
Vreme frumoasă şl căldu
a obiectivelor, o deplină ca în sala Ateneului Român din P.C.R., preşedintele Academi le şi Politice, directorul In roasă, cu cerul variabil. Vln-
litate la obiectivele executate. Bucureşti, adunarea festivă ei de Ştiinte Sociale şi Poli stitutului de Ştiinţe Politice tul va sufla In general slab
sud-est.
din
Temperaturile
rilor depuse sînt ilustrate de industrie şi construcţii — şi Datorită condiţiilor atmo prilejuită de aniversarea a 90 tice, Miron Nicolescu, pre şi de Studiere a Problemei minime vor fi cuprinse intre
ritmul intens, menţinut în fi anume că un obiectiv de pri sferice prielnice în care ne-am de ani de la naşterea lui Ni şedintele Academiei Republi Naţionale, Ştefan Nituleşcu, minus un grad şl plus un
ecare zi în executarea con mă însemnătate în activitatea desfăşurat activitatea în pri colae Titulescu, remarcabil om cii Socialiste România, Teo maistru la Uzinele de utilaj grad, Iar maximele Intre 13
strucţiilor, de faptul că obiec organizaţiilor de constructii- mele două luni ale anului, da de stat român, strălucit di dor Marinescu, şeful secţiei cnimic „Griviţa Roşie", şi Ion şl 15 grade.
tivele prevăzute pentru darea montaj trebuie să fie reduce torită intensificării activităţii, plomat, militant pentru apă relaţii externe a C.C. al Mazilu, student la Facultatea
lor în funcţiune în primul tri rea costului lucrărilor execu • în luna martie, mulţi indica rarea independenţei şl suve P.C.R., George Macovescu, de drept.
mestru se află în ultimul sta tate, prin mai buna gospodă tori din planul nostru prezin ranităţii naţionale, pentru pa prim-adjunct al ministrului In sală se aflau membri ai
diu de finalizare. rire a materialelor, prin intro tă îmbunătăţiri însemnate. Aş ce şi relaţii de bună vecină afacerilor externe, Virgil Caj conducerii unor ministere şi în flecare zi din viaţa
Fără îndoială că staţia pilot, ducerea unei ordini şi disci vrea să mă opresc însă numai tate între state. Adunarea a zăcu, prim-adjunct al minis instituţii centrale, oameni de
alimentarea cu apă potabilă a pline ferme pe şantiere, prin la două aspecte. De pildă, la fost organizată sub auspiciile trului educaţiei şi învătămîn- ştiinţă şi cultură, profesori u de pionier, o faptâ
uzinei din Călan, cele două mecanizarea lucrărilor — con finele anului trecut gradul de Academiei de Ştiinţe Sociale tului, foan Ceterchi, preşedin niversitari, funcţionari supe
elec-trofiltre de la oţelăra structorii întreprinderii noas cuprindere a lucrătorilor noş şi Politice, Ministerului Afa tele Consiliului Legislativ, riori din Ministerul Afaceri
Martin nr. 2, cuptoarele de tre au hotărît să realizeze în tri în acord global era de cerilor Externe, Asociaţiei de Măria Groza, vicepreşedintă a lor Externe, reprezentanţi al demnă de un viitor
recoacere de la laminorul de acest an o economie de ma 28,4 la sută ; în lunile ianua Drept Internaţional şi Relaţii Consiliului National al Femei presei române şi străine, un
rie şi februarie ale acestui
800 mm, conducta de apă po teriale concretizată în 300 mc an procentul s-a îmbunătăţit Internaţionale şi Institutului lor, Avram. Bunaciu, preşedin numeros public.
tabilă de - la Batiz, precum şi de cherestea, 250 tone metal simţitor, astfel că in luna mar Român pentru Relaţiile Cultu tele Comisiei Constituţionale Au asistat şefi ai misiuni comunist
şi peste 320 tone de ciment. rale cu Străinătatea. a Marii Adiunări Naţionale, lor diplomatice acreditaţi la
blocul de garsoniere din Hu tie la majoritatea şantierelor
Paralel s-au luat măsuri pen In prezidiul adunării au lu Grigore Geamănu, vicepre Bucureşti şi alţi membri al
nedoara vor intra în funcţiune tru o deplină utilizare a ma noastre gradul de cuprindere at loc tovarăşii Emil Bodna- şedinte al Asociaţiei de Drept corpului diplomatic. Distinşi eu înaltul
şi folosinţă la termenul pre şinilor şi utilajelor de con CORNEL OOVALIOV raş, membru al Comitetului International şi Relaţii Inter Adunarea a fost prezidată
văzut. îndeamnă la această strucţii de mare capacitate, secretarul comitetului de Hâmicia şi Sntlemînarea — Executiv, al Prezidiului Per naţionale, Valter Roman, di de tovarăşul Miron Constan titlu de „Cutezător"
concentrînd aceste utilaje pe caracteristici ale muncitoarei manent al C.C. al P.C.R., vi
convingere strădania cu care rectorul Editurii Politice, Mih- tinescu. BUGEŞ. Adeseori ne tntff?
şantierele mari, acolo unde partid al I.C.S. Hunedoara Pal Iolanda, de la F.F.A. Vis- cepreşedinte al Consiliului de nea Gheorghiu, prim-vice- Despre personalitatea lui
muncesc brigăzile noastre, do •este asigurată folosirea lor in coza Lupeni. Stat, Miron Constantinescu, preşedinte al I.R.R.C.S., Con nim cu situaţii în care cOpMl
rinţa constructorilor de a păs- tensivă, precum şi măsuri e- (Continuare în pag. a 2-a) membru supleant al Comite stantin Vlad, vicepreşedinte Nicolae Titulescu a vorbit to devansează, prin faptele lot
varăşul George Macovescu.
îndrăzneţe, vîrsta. A$a t-a în-
tîmplat, de curînd, într-o pă
1 dure din preajma comunei
Azi se deschide IMPERATIVUL ZILEI EiM A G R I C U L T U R A Buceş. Din neglijenta unul Ce
tăţean care-şl curăţa păşunea
in interiorul ziarului arzînd uscăturile, pădurea 4
Restantele la însămîntări să fie qraiiic înlăturate! cat să adune cîţiva săteni,
la Petroşani luat foc. Miliţianul Ioan Bla*
ga, aflat în preajmă, a tncer*
Festivalul-concurs f f U b Jurnal sătesc ■ Şantiere dar casele •erau goale, eamă*
nli fiind plecaţi la lucru. Pio*
de muzică uşoară B Din zo ri şi pînă în noapte to a te tra c to a re le să fie porumbului constituind-o fina nieril Dorina Marcu din clasă
1-2
în
lizarea semănatului,
a IV-a şl Vasile Zupco din
zile, a trifolienelor. Visalon gospodăreşti ■ Confruntări
în brazdă ^ Lipsa unor d iscuri duce la dim inuarea cu Popovici, Cornel Ungur, Ion clasa a Vl-a n-au pregetai
„Cînfecul adîncului" Ciugudean, Pascu Cărmăznn, să treacă imediat la lucru.
zeci de tone a re c o lte i de sfeclă de z a h ă r! i i La p la n Miron Cărbune, Gheorghe etice a Sport Cu sînge rece au făcut cără
PETROŞANI. Incepînd de Rău şi Gheorghe Baruţ sint rui prin frunzişul pădurii prin
azi, Petroşaniul găzduieşte
festivalul-concurs de muzi ta re a c a rto filo r nu se m ai îngăduie mei o fa ra g a n a re (Continuare in pag. a 2-a) care se întindea văpaiat reu
că uşoară „Cîntecul adin- şind, alături de încă doi cetă
cului'* dotat cu trofeul l i C o n co m ite n t cu în să m în fa re a p o ru m b u lu i v o r putea fi ţeni, să localizeze focul. „Poa
„Lampa minerului". te nici cu oameni maturi nu
Ia această confruntare a d m in istra te şi în g ră ş ă m in fe le chim ice ? am fi putut acţiona atît de
artistică, organizată sub e prompt", mărturisea Ioan Bla-
gida Casei de cultură din In condiţiile specifice aces se mobilizează cooperatorii şi ratorii Anonie Dehel, Tovic ga. Aprecierea faptelor lor a
Petroşani în zilele de 24, tei primăveri timpurii, cînd mecanizatorii la realizarea Tămaş şi Aurel Negrilă lu primit o şi mai înaltă con
25 şi 26 marlie, participă lipsa umidităţii din sol este sarcinilor ce le revin. Pe una crau la plantatul cartofilor.
evidentă, evitarea diminuării din tarlale, mecanizatorii Vio- Sortatul şi transportul carto cretizare prin hotărîrea Consi
cei mai buni solişti ama recoltei impune ca pe ogoa rel Simina şi Aurel Nojogan filor în dm p era asigurat de liului judeţean al Organizaţi
tori de muzică uşoară din re să se depună eforturi deo finalizau fertilizarea şi dis- cooperatorii Viorina Hanţa. ei pionierilor de a le acorda
judeţul nostru, precum şi sebite, din zori şi pînă în cuirea terenului destinat cul Letitia Pavel, Cătălina Pavel,
invitaţi din toată ţara. noapte, pentru a efectua în turii sfeclei de zahăr. Chiar Loghin Crişan, Aurel Doda, cea mai mare distincţie pio
De asemenea, concursul condiţii ireproşabile toate lu azi (22 martie a. c. — n.n.) Constantin Chici — să amin nierească, titlu şi insigna de
crările agricole de sezon. In puteam însămînta suprafaţa tim doar cîteva nume. In co „Cutezător".
se va bucura de partici stabilită, însă ne lipsesc dis operativă sînt şi alte treburi
parea unor invitaţi consa tr-o serie de cooperative a curile necesare la maşina de care reclamă maximă urgen
gricole, unde munca este bine
craţi ai genului. Vor sus organizată iar cooperatorii semănat — ne spunea pre tă. Comitetul de partid şi Atenfie şi curaj
ţine recitaluri: Anda Că- manifestă răspundere sporită şedintele cooperativei agrico conducerea C.A.P. acţionează HUNEDOARA. Zilele trecu
lugăreanu şi Angela Siml- fată de soarta recoltei, pe o le. Evident, numai într-o sin însă energic pentru ca să nu
lea, colaboratoare ale ra- goare se lucrează intens, cen gură zi de întlrziere a lucră se înregistreze restante pe te pionierii Constantin Sto-
dlotelevizlunii, ion Dichi- trul de greutate al activităţii rii unitatea înregistrează pier agenda lucrărilor de sezon. ian, Mlrcea Rovinar din clasa
seanu, actor şi interpret de fiind deplasat la însămîntări. deri de peste 10 tone sfeclă Lucrările au demarat şi se a V-a de la Şcoala generală
muzică uşoară, Giony Dlmi- In ziua de 22 martie a.c., o de zahăr. Intr-o astfel de si desfăşoară în ritm susţinut şi nr. 2 din Hunedoara, Ioan
triu, colaborator al radio- goarele cooperativei agricole tuaţie, conducerea S.M.A. Ilia la C.A.P. Bretea Mureşană. Cneson şi Cornel Dobra din
din Boz erau împînzite de oa are obligaţia să ia grabnic Ioan Hui, preşedintele C.A.P.,
televiziunil. Subliniem pre meni şi maşini, atmosfera fi măsuri pentru înlăturarea u şi Romulus Osoian, şeful sec clasa a Vl-a B de la Şcoala
zenta cu acest prilej în ju ind specifică zilelor „pline" nor asemenea deficienţe. Pe ţiei de mecanizare, ne rela
riul concursului a cunoscu de campanie. Preşedintele u- alte tarlale se aflau la lucru tau că s-a încheiat plantatul generală nr. 10 din Hunedoa
tului compozitor şi inter nitătii, tovarăşul Tovică Ma mecanizatorul Viorel Jurca şi cartofilor pe toate cele 25 de ra, jucîndu-se Ia cariera pără
pret de muzică uşoară, cooperatorii Gheorghe Jujca hectare planificate, singura sită de la marginea oraşului
George Grigoriu. nea, şi şeful secţiei de me şi Petru Pîrva — la semăna Tinerii dar pricepuţii mese riaşi ai atelierului de matriţerie şi Întreţinere mecanică de la co
canizare, Rudolf Ghiura, se tul trifolienelor, iar meca.nl- lucrare cu care mai sînt con operativa „Progresul* din Deva- depun multa pasiune In munca lor.
'declarau mulţumiţi de telul cam aqjtorql Gornel Beda şi Coope fruntaţi piuă la Insămlnţarea
_ (SsntiawiM la Pfift a