Page 82 - Drumul_socialismului_1972_03

" ■ w. ■ - ■ rvgwr i .1:
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 352 ® VINERI 24 MARTIE 1972

itin e ra r is to ric

D o ffa n a —"P eieş

HUNEDOARA. Un grup
de ulecişti de la liceul nr.
1 au urmat de curînd. cu
ocazia unjel excursii, un iti­
nerar istoric deosebit de
interesant i Doftana — Pe­
ieş. Vizita la muzeul Dof­
tana s-a înscris oa un mo­
BmanoiI Harda este un tot mai mulţi oameni vă în­ ment de profundă trăire e­
De cîtăva vreme, coopera­ — Populaţia din Baia de nume foarte binecunoscut ţeleg şi vă urmează sfatul moţională. In fiecare celu­
tiv-a de consum din Baia de Griş solicită înfiinţarea de în satele şi comunele din de a deveni donatori ? lă din secţia „A", ochIJ
Criş are un nou preşedinte, noî secţii prestatoare de ser­ zona Bradului şi nu numai — Eu stau de vorbă cu minţii vedeau, prin evocă­
pe tovarăşul Viorel Dfirfiş- vicii. Ge măsuri aţi Între­ de aici. De 15 ani este acti­ oamenii, îi fac să înţeleagă rile ghidului, „trupul alun­
teanu. Acum, Ja început de prins în acest sens ? vist voluntar pe linie de însemnătatea uriaşă a gestu­ git în bătăi" al unui comu­
drum în această nouă func­ — Avem deja localuri a­ cruce roşie, mai precis se lui uman de a dona sînge. nist neînfricat. în secţia,
ţie, am purtat o scurtă dis­ sigurate, precum şi personal ocupă do organizarea donă­ Acest sînge dat astăzi se „H" încercau să închege
cuţie cu dînsul. specializat pentru a înfiinţa rilor de slnge. poale întoarce mîine, se poa­ întunericul într-un trup ză­
— Gîte unităţi de desfa­ o secţie de reparaţii radio şi L-am întllnit la Ţebea. E­ te ca mîine să fie picătura rind pe umezeala cimentu­
cere coordonaţi ? televizoare, o «Ifonărie, cro­ ra pe teren, organiza o nouă de viată pentru semenul lui, pc o rogojină. Ură
— In satele comunelor Ba­ itorie pentru femei. Toate a­ acţiune de dotare. Anul a­ nostru, pentru noi, pentru pentru cruzimile ştiute doar
ia de Griş şi Bulzeştli de cestea îşi vor începe în cu- cesta a mai Iniţiat patru părintele sau fiul nostru. de ziduri, mîndrie pentru
Sus avem 12 unirtăti de des­ rînd activitatea. acţiuni la care au participat Oamenii m-au înţeles. Am dîrzenia înaintaşilor au tră­
facere pe care le dirijăm. aproape 300 de donatori. donatori vechi, cu 15, 20, 25, it tinerii între zidurile crin- I
Ara numit magazinele uni­ în atenţia noastră se află, — Cîte asemenea acţiuni 30 de donaţii, cum sînt : cenei închisori. Contrastele
versale şi săteşti, restauran­ pe lingă problemele extinde­ de donare credeţi că a ti or­ Raveca Duşan, din Mestea­ şocante ale unei epcoi apu­
tul şi bufetele. rii şi diversificării reţelei, ganizat în cei 15 ani de neo­ căn ; Gheorghe Coposu, Ioan
— Se are în vedere extin­ educaţia comunistă a tuturor bosită activitate ca activist Toderaş, Sabin Aucaş toţi se şi-au pus cu putere am­
derea reţelei In acest an ? salariaţilor. In acest sens sanitar voluntar? — l-am în­ din Brad şi mulţi alţii. prenta în sufletele tineri­
lor prin vizitarea, sub sta­
— Da. In curlnd va înce­ acţionează organizaţia de trebat pe EmanoiI Harda. Semnificativ pentru modul rea de spirit lăsată de Dof­
pe construirea unui magazin partid, cea de sindicat şi — In medie, 10-12 pe an. în care creşte conştiinţa în­ tana, a castelului muzeu
modern, cu bufet, în satul U.T.G. (Primim sprijin de la La acestea au luat parte, tot trajutorării dintre oamenii Peieş.
Lunca. organul comunal de partid, în medie, 900-1 000 de do­ de azi este faptul că la fle­
consiliul popular comunal, de natori anual. Deci, se poate care nouă acţiune de dona­
—• După cîte ştim aveţi şi . ELENA ORIAN
o reţea destul de puternică la forul nostru judeţean. De face un calcul citi donatori re numărul donatorilor spo­ liceul nr. 1 La sectorul Retezat a! U.E.L. Haţeg:, încărcătoarele frontale sînt folosite din plin*
reşte, se înnoieşte în procent
au fost In total, de-a lungul
de piestări de servicii către aceea, pot să asigur popu­
popuiliiţie. laţia satelor pe care le ser­ celor 15 ani de cînd mun­ de 30 Ia sută. Se vede, aşa­
dar, că tot mai mulţi oameni
cesc pe această linie. Vă pu­
— \Avem secţii prestatoa­ vim că activitatea noastră teţi da seama cîte vieţi a înţeleg înaltul spirit de u-
re de* servicii i croitorie, se va îmbunătăţi, ştadveta salvat sîngele. acestor mii manitete al acestui gest, vin Un nou posf
cojocăiie, frizerie, zidari-zu- de oameni.
gravi, ^zidari-dulgheri, car­ bunei serviri se va ridica în — Care consideraţi că este în sprijinul semenilor lor cu public telefonic
mangerie, tîmplărie, tinichl- toate unităţile coordonate de secretul reuşitei muncii dum­ acest aur al vieţii care este
gerie, biutărie. către cooperativa noastră. neavoastră, a faptului că sîngele. Interurban automat
HUNEDOARA. După De­
' Din Luvicanl, drumul iese cretar de partid într-o mare va, o nouă localitate a Jn-
şerpuind Şi apoi se pierde învăţătoarea uzină din Baia Mare, mi-a deţului nostru, Hunedoara,
în strînsoaVea munţilor. De vorbit despre alţi foşti elevi a fost legată prlntr-un fir
fapt, nu poW ştii prea bine de-al mei, azi toţi oameni cu telefonLc direct cu Capitala
cînd intră şh cînd iese din cîţiva ani, Marioara Popo- mea zeci şi sute de copii, am rost în viaţă. Trei erau. Primăvara le da, să-mi scrie cum mai e pins eşarfele negre care tre­ ţării. Astfel, în holul Ofi-
sat. Casele si\nt răsfirate pe vici este pensionară, nu mai învins zeci şi sute de greu­ învăţătoarea pensionară bătea-n fereastra vieţii. Iu­ pe-acolo. Dacă au înjlorit buiau să le întunece vede­ dnlui poştal din Hunedoa­
culmile dealnrîlor şl munţi­ predă la catedră, dar In ini­ tăţi. Am avut copil din a­ Marioara Popovici are 4 fe­ beau viaţa, sorbind-o picătu­ straturile. Dacă păunii au rea. Ultima dorinţă i scri­ ra, lntr-una din cabinele
lor, dincolo de ele sau- chiar ma oamenilor a rămas „în­ proape toată ţara. Aici vin te, căsătorite în 4 colţuri de ră cu picătură. Le era dragă ieşit la plimbare. sori către cei dragi. telefonlco, a fosrt amena­
pe crestele lor. ţară, toate cu stare bună. O forfota străzilor cu oameni Vă sărută cu drag Nelu*\ „DRAGII MEI PĂRINŢI, jat şi dat în folosinţă un
văţătoarea satului". 6ă muncească la pădure oa­ fericiţi sau necăjiţi. Jilava. Zi de vorbitor. Deoarece nenorocirea ce­
Lîngă şcoala satului, j dru­ — N-o sa mă credeţi, dar meni din foarte multe Jude­ cheamă să locuiască la ele. ...Martie 1942. Era ziua a Printre lucrurile strecurate re ca să vă părăsesc, imi post public telefonic inter­
mul parcă se opreşte of clipă am venit aici pentru un an. ţe i maramureşeni, argeşeni, — Mă duc pe la ele me­ treisprezecea. Sufletele oa­ de Cornel Elias celor din iau rămas bun de la voi. urban automat de la care
se poate vorbi cu oricare
şi îşi invită drumeţii lla po­ Sînt din Bucureşti. Am ve­ gorjeni, moţi... reu, pe la nepoţel. Dar îmi menilor erau dogorite de pir- afară, era şi o poezie ticlu­ Nu pUnge, mămico l Te-am
pas. La numai cîţiva p>aşl se nit pentru un an şi am ră­ Astăzi mă bucur cînd aflu vine nespus de greu să pă­ Jolul care se abătuse pe pă- ită în nopţile de nesomn : iubit din tot sufletul şi nu abonat telefonic din Bucu­
află o casă bătrînă, darj încă mas o viaţă — no spune în­ că foştii mei elevi sînt mun­ răsesc satul. Aici am cunos­ mînt. Mai erau clteva luni am făcut nimic rău. Datori­ reşti. Bste a doua ocazie,
intr-un
Interval
de timp
în putere, în ciuda anilor ce văţătoarea. citori destoinici, maiştri, in­ cut cele mai mari bucurii şl se împlinea un an de la tă dragostei voastre am tră­
s-au scurs peste era şi îpeste — Cum aţi reuşit să vă gineri. Răspîndiţi prin toată ale vieţii şi muncii mele — începerea războiului hitle- it bine cele 7 săptămini la foarte scurt cînd specia­
liştii din Direcţia judeţeană
oamenii ce-i găzduieşte. legaţi de sat ? ţara. In vara trecută eram spune adesea învăţătoarea. rist împotriva Uniunii Sovi­ Jilava. M ulţum esc! Tăticu­ P.T.Tc. îşi văd încununate
...Sătenii, alţi trecători pri­
Am fost invitaţi în casa — Am fost şapte fraţi şi la o fată de-a. mea, căsăto­ vesc cu respect spre casa etice. De acolo, din îndepăr­ le, imi pare rău că ntz-fi de succes eforturile pe ca-*
aceea. „Aici trăieşte învăţă­ surori. Am rămas orfani de rită la Hunedoara. Pe stra­ bătrînă de lîngă şcoala din tate locuri, răbufnea mugetul pot fi urmaş. Fie ca surioa­ re le fac continuu pentru
toarea satului — ne-001 -.spus mamă de mici. Tata muncea dă mă opreşte un tînăr „Nu Luncanî. Este respectul cu­ de durere al tinerilor minaţi ra mea să devină un ade­ automatizarea telefonici In­
oamenii. Acuma-i la pensie". greu să ne asigure cîte o sînteţl dumneavoastră tova­ venit omului care timp de să cotropească, să ucidă şi vărat om care să ducă mai terurbane din Judeţul nou*
învăţătoarea satului are bucată de pline. Cînd ne^au răşa învăţătoare Popovici, 36 de ani a semănat sîmbu- să fie ucişi. departe, prin fiii ei, numele tru. Cele două posturi pu­
acum aproape 70 de .ani. crescut aripile, am zburat din Luncani*. „Ba da, zic../. rele învăţăturii în rlndurile In seara mohorîtă, de mar­ familiei. blice telefonice, de la De­
Dintre aceştia 30 a fost fără să ne găsim un rost. Bu am „Eu am fost elevul dumnea­ semenilor săi. tie, organele represive ale Un deţinut are scrisorile va şl Hunedoara, au fost
întrerupere învăţătoare în nimerit aici şi aici am ră­ voastră". Am stat de vorbă guvernului fascist arestaseră ce mi le-aţi scris. E la ca­ realizate prin instalarea ţi­
sat, singură la 4 clase. De mas. Au trecut prin mina mult. Ml-a spus că este se­ GH. I. NEGREA un grup de elevi, învinuiţi mera 22 şi vi le va preda. nui echipament tehnic mi­
de „crima" de a fi participat Jjucrurile mele Impărţiţi-le nim. EIo vin în întîmpina­
\ 3a acţiunile organizate în deţinuţilor. Mulţumesc pen­ rea dorinţei cetăţenilor din
şcolile din Bucureşti de că­ tru tot ce aţi făcut pentru cele două localităţi care
tre Uniunea Tineretului Co­ mine. j vor putea, astfel, să efeo-
munist. Era vorba de şablo- „SCINTE1A Dragă surioară, tueze — cu ajutorul unor
narea unor bancnote de 5 şi ţj S-au adunat in mine Să devii demnă şi învă­ fise de 1 leu şi 3 lei —
10 lei cu lozinci antifascis­ tristeţelc, ţată. Fie ca iubirea mea convorbiri telefonice cu a­
te şi antirăzboinice pe care, Cum in cerul de toamnă pentru tine să-ţi fie călăuză bonaţii telefonici din Capi­
în viaţă. Să trăieşti, şi mai
apoi, tinerii le plasau, prin ploile, mult noroc decît a avut fra­ tală. fără a mai apela la
serviciile obişnuitului „09M.
In toate oraşele judeţului continuă mici cumpărături, în diferi­ Noaptea se-ntinde lingă tele tău I Nelu*.
te colţuri ale Capitalei.
Au suportat tor tui i peste
puterile omeneşti. 16 elevi, mina obosită pe scinduri. Muscă l-a acria mareşalu­
Lîngă masa fără jAine,
înghesuiţi îin boxa Tribuna­ îmi îngrop neliniştea-n lui, arâtîndu-şi nevinovăţia
lului militar al Curţii marţi­ gindurî şi urîndu-i să aibă parte de
-v-x ale. Nemlncati, legaţi în lan­ şi nădejdea in mînic“. aceeaşi moarte ca şi ei.
ţuri, umiliţi, după trei zile COMUNICAT
de dezbateri, fără apărători Trei au fost şi abia îm­ Parchetul curţii marţiale
(avocaţilor li s-a interzis pliniseră 17 ani. Dar au şti­ al comandamentului II teri­
bărbăţie
ut să suporte cu
să-$l dezvolte
pledoariile),
Hunedoara: Noi „certificate" de frumuseţe! întreţinere a drumurilor pe în noaptea de 21 aprilie 1942, torturile la care au fost su­ torial
Către,
2,5 km şi s-au construit două
podeţe i în satul Strei, locui­ sleiţi de puteri, ascultau puşi pentru faptele lor cu­ Ministerul Apărării Na­
rajoase, pentru credinţa lor
în după-amiezile care au îndepărtarea corpurilor străi­ torii au refăcut 0,4 ha zone sentinţa i trei dintre ei, în cauza partidului comu­ ţionale, Direcţia justiţiei
trecut din această săptămînă, ne etc. Locuitorii acestui mi- verzi pe traseul turistic şi au printre care Cornel Elias nist. militare
lucrările de gospodărire şi în­ croraion au trecu* la „finisa­ construit un podeţ din tuburi (Nelu) — care răspundea de Astăzi, 10 iunie 1942, ora
frumuseţare a Hunedoarei au rea" terenului şi amenajarea de beton. munca U.T.G. în cîteva li­ Jilava, 10 iunie 1942, ora 9, a.m., au fost executaţi
continuat intr-un ritm susţi­ zonelor verzi. cee — şi tovarăşii săi cu 8 dimineaţa. Paşi pe cori­ prin împuşcare la închisoa­
nut, locuitorii acestui mare In fiecare zi, elevii tuturor Haţeg : Dovezi de numele conspirative de Mus­ doare. Călăii pun catarame rea Jilava cei trei tineri
municipiu seimnînd alte „cer­ şcolilor din municipiu parti­ că şi Puiu, condamnaţi la de fier la picioarele celor condamnaţi la moarte în zi­ sarcinilor
tificate^ de frumuseţe pentru cipă, pe baza unui grafic, la moarte prin împuşcare. Res­ trei tineri, semn că a sosit ua de 21 aprilie 1942 de că­
diversele puncte ale localită­ buni gospodari tul, 13 elevi şi eleve, con­ ziua execuţiei. tre Curtea marţială a Capi­
ţii. amenajarea unui terasament damnaţi la muncă silnică pe Au strîns mîna bărbăteş- talei, ce a făcut obiectul do­ (Urmare din pag. 1)
In mîcroraionul 6, constructo­ al căii ferate circulare din viaţă sau la 10 ani închisoa­ te tovarăşilor lor de celulă. sarului nr. 3575/42, sectorul
rul a început nivelările mari, Pădurea Chizid. . In noul cvartal de blo­ re corecţlonală. A fost con­ Pe coridoare lanţurile zor- IV. a muncitorilor în forma de
curi, peste 230 de locatari au damnată şl Blanca, o fetiţă năiau dureros. In grădină, ★ muncă şi salarizare prin acord
săpat rondurile de flori, zo­
Căian: De la un capăt la altul, oraşul să nele verzi, au transportat gli­ care abia împlinise 12 ani rouă încă mai licărea pe Rafala unei mitraliere a global este de 40-70 la sută.
ile cu iarbă pentru delimita­ (lucru nemaiîntîlnit şi ne- iarbă şi pe flori. Drum lung izbit creanga unui 'piersic Cele mal bune realizări le-au
fie cîf mai frumos! rea spaţiilor cu flori, au plan­ permis de legile tuturor ţă­ şi obositor pînă în Valea înflorit. Mii de petale luate obţinut şantierele de construc­
tat puieţi de brad şi au ame­ rilor), la 10 ani detenţiune. Piersicilor. de vînt au acoperit în alb- ţii nr. 4 şi nr. 1, monta] 2 şi
Peste 1 700 de locuitori ai de gospodărire în valoare de najat un nou loc de joacă închisoarea Jilava. Celula Ofiţeri mulţi şi plutonul roz trupurile sîngerînde ale electrotehnic, ceea ce ne va
Călanului au efectuat, doar 320 000 <lei. Dintre acestea, pentru copii. 22, 7 mai 1942 : de execuţie, cu arme auto­ tinerilor, care au închinat permite ca pînă la sfîrşitul a­
Prim & vară... în trei după-amieze — luni, subliniem amenajarea zonelor „Dragii mei, mate, format din gradaţi cu jertfa lor idealurilor noastre nului peste 65 la sută din sa­
marţi şi miercuri — lucrări verzi de la şcoala profesio­ Au fost zile cu pregnante Eu mă simt bine. Spune- ochii injectaţi de băutură. socialiste. lariaţii întregii întreprinderi
nală, construirea unui teren dovezi de simt gospodăresc ţi-mi dacă bunicul se mai Toţi trei s-au îmbrăţişat să muncească şi să fie retri­
pentru a da întregului oraş
de handbal In cadrul liceului un proaspăt veşmînt de pri­ plimbă prin Cişmigiu. Dacă pentru ultima oară. Au res­ V. FAURARU buiţi în acord-global.
In atentia tuturor cetăţenilor din localitate, amenajarea tro­ măvară. Apoi este vorba despre fap­
tuarelor şi zonelor verzi de
v * tul că datorită unei insuficien­
pe străzile 7 Noiembrie, te aprovizionări în prima pe­
Intrucît în ultimul timp au avut loc în judeţul nos­ 8 Martie şi altele. rioadă a anului am realizat
tru mai multe incendii, favorizate de condiţiile atmo­ Importante activităţi s-au doar 12,9 la sută din planul
sferice ce se menţin şi în prezent, Comitetul executiv desfăşurat şi. în satele apar­ anual de construcţiianontaj.
al Consiliului popular judeţean apelează la toţi locui­ ţinătoare oraşului. La Baliz Ca urmare a sesizării şi rezol­
torii judeţului ca în această perioadă să nu se mai au fost amenajate 0,6 ha zone vării acestui aspect, numai în
ardă resturile vegetale de pe păşuni, din grădini, din verzi pe traseul turistic şi luna martie vom adăuga încă
gospodării individuale etc. pînă ce condiţiile atmo­ s-au plantat 180 sălcii pentru 10 procente, astfel îneît pri­
sferice vor fi de natură să împiedice incendiile şi ex­ (Urmare din pag. 1) Alături de pompieri şi oa­ mul trimestru îl vom încheia
tinderea acestora. întărirea albiei Streiului; la menii din sat, cei patru pio­ cu realizări c» corespund u­
Grid s-au efectuat lucrări de au observat că deasupra pă­ nieri au participat la locali­
durii se ridicau nori de fum. zarea focului şi înăbuşirea nui nivel de aproape 23 la
Dîndu-şi seama de primejdie, flăcărilor. sută din planul anual. Deşi
pionierii au anunţat pompierii ne vom situa probabil sub
şi oamenii din satul Buituri. M. CONSTANTINESCU procentul mediu pe care ju­
deţul nostru şi l-a propus de
Hărascie realizat, în zilele care au mai
rămas pînă la finele trimes­
trului eforturile noastre vor
(Urmare din pag. 1) încă. Ni s-a spus că se aş­ şi însămînţatul trifoiului. In­ SINTAMĂRIA-ORLEA. Uni­ lucrări de nivelare a curţii,
teaptă sosirea maşinii de ginerul şef al C.A.P. a adus tatea de pionieri, în colabo­ de confecţionare a unor bănci fi suplimentate pentru ca de­
tfloar cîţiva dintre cooperato­ plantat. Din discuţia purtată în discuţie şi o problemă care rare cu organizaţia U.T.C. din mesteacăn, s-au ejnenajat calajul să fie cît maL mic. In
rii şi mecanizatorii care au a­ cu şeful secţiei de mecaniza­ priveşte însămînţarea porum­ s-au grăbit să întîmpine pri­ spaţii verzi şi răsadniţe nece­ primul rînd ne vom concentra
sigurat succesul acţiunilor de­ re a agriculturii care deser­ bului. Este vorba despre fap­ măvara cu hărnicie şi price­ sare pentru plantele care vor atenţia asupra principalului
cisive pentru soarta recoltei veşte unitatea am reţinut însă tul că din partea conducerii pere prin înfrumuseţarea şco­ fi plantate pe lotul repartizat nostru obiectiv din acest an
viitoare. Secţia de mecaniza­ că nu s-a contractat planta­ S.M.A. Ilia nu au fost luate lii. Intr-una din zile, elevii, şcolii. Toate aceste lucrări — furnalul nr. 9 — pentru
re are însă în dotare şi un tul cartofilor cu maşina (?)• încă măsuri în vederea echi­ împreună cu părinţii, s-au pre­ s-au executat sub supraveghe­ înscrierea lucrărilor de aici
tractor care, deocamdată, Timpul astfel trece şi zilnic pării maşinilor de semănat zentat în curtea şcolii, pentru rea şi îndrumarea cadrelor di­ în graficele de execuţie.
„prisoseşte", neavînd cine să se înregistrează pierderi a­ porumb cu buneăre pentru ce înfrumuseţarea şcolii. Fiecare dactice. Desigur, mai avem multe
lucreze cu el. Poate condu­ preciabile din recoltă, găsin- astfel concomitent să poată ■elev a muncit pentru a. pune de făcut în special în legă­
cerile C.A.P. şi respectiv du-se însă „motive" de jus­ efectua şi administrarea în în practică ceea ce a învă­ M1HAELA RUSUROI tură cu creşterea productivi­
S.M.A. Ilia vor găsi o solu­ tificare. sol a azotatului de amoniu. ţat în şcoală. S-au executat eleva in clasa a V-a tăţii muncii şi în acest sens
ţie ca toate tractoarele afla­ La cooperativa agricolă din Deşi s-ar putea afirma că pî­ vom acorda o atenţie sporită
te aici să fie folosite cn ran­ Gurasada se ridică, de a­ nă Ia începerea însfimlnţăril aplicării în practică a celor
dament maxim. semenea, semne de întrebare porumbului mal este încă su­ V ig ilen ţă 140 de propuneri făcute do
După ora 9, pe uliţele sa­ privind însămînţarea sfeclei ficientă vreme, avlnd în ve­ oamenii noştri pentru organi­
tului reşedinţă a comunei şi plantatul cartofilor, lucrări dere că lucrarea trebuie e­ SIMERIA. Un grup de pio­ în zilele trecute acasă de la zarea ştiinţifică a producţiei
Brănişca om întîlnit pe pre­ a căror întîrzierc are efecte fectuată într-un timp scurt şi nieri de la Şcoala generală din şcoală, a dat peste frăţiorul lui şi a muncii. Vom continua să
şedintele G.A.P. din localita­ negative asupra producţiei. la un nivel agrotehnic supe­ Simeria, pleclnd după ghio­ şi cîţiva copii mici — sub 5 urmărim mal atent modul
te, Petru Moţ, şi pe inginerul In ceea ce priveşte planta­ rior este imperios necesar ca cei pe cîrap, au găsit într-o ani — în cameră, învăluiţi în­ cum are loc utilizarea capaci­
şef Mihal Lăpugeariu. La rea cartofilor pe 40 de hec­ încă de pe acum să fie finali­ groapă un proiectil rămas din tr-un nor de fum provenit de tăţilor şi a timpului de lucru,
scurt timp a trecut şi meca­ tare, se aşteaptă sosirea unei zate toate pregătirile pînă în timpul războiului. Dîndu-şi la preşurile de pe jos moc­ pentru că în primele două
nizatorul Axente Negrilă, ca­ maşini de la C.A.P. Cîmpuri- cele mai mici amănunte. seama de pericolul ce-1 pre­ nind fără flăcări. luni aceasta reprezintă nive­
zintă dacă este lovit, au a­
re se deplasa la tarlaua unde Surduc, iar pentru sfecla de Aducînd în atenţia organe­ nunţat imediat organele în Dînd dovadă de curaj şi is­ luri de sub 90 la sută.
se continua însămînţarea tri- zahăr nu s-a stabilit încă lo­ lor agricole judeţene aspec­ teţime, pionierul Dumitru Dispunem de condiţii bune
folienelor. Interlocutorii nu cul unde se va încorpora să- tele negative la c®re ne-ain drept, evitînd astfel o neno­ Ighelschi a stins focul care de muncă, avem oameni har­
aveau motive să se declare mînţa sub brazdă (I). In ziua referit, aşteptăm luarea unor rocire S-au evidenţiat pionie­ ajunsese la dormeză, salvînd nici şi destoinici, comunişti
cîtuşi de puţin satisfăcuţi de de 22 martie a.c„ tractoarele măsuri operative şi hotărîte rii Nichifor Florin si Radu de la nenorocire copiii şi lo­ pătrunşi de responsabilitatea
stadiul unor lucrări. Pentru aflate în unitate lucrau la care să asigure terminarea Marcel,, din clasa a IlI-a B, şi cuinţa. calităţii pe care o deţin, do
cultura sfeclei de zahăr nu discuitul terenului destinat grabnică a însămîntării sfe­ La E. M. Teliuc Gheorghe Gogîilţa arorflît multîl atenţie u- Mihai Bari din clasa a IlI-a A. aceea avem toată convingerea
se făcuse amplasarea, iar clei de zahăr şi a plantării tlllzârli la întrenga capacitate a excavatorului său. ir ALIN ANGh’EL că activitatea noastră pro­
plantatul cartofilor timpurii culturii porumbului, la ară­ cartofilor pe toate suprafe­ Foto: V. ONOIU Pionierul Dumitru Ighelschi comandantul detaşamentului ductivă va cunoaşte în viitor
pe 20 de hectare nu începuse turi pentru cultura cartofilor ţele stabilite. din clasa a IlI-a B, mergînd clasei a IlI-a B însemnate perfecţionări.