Page 83 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 83
-vjflauaa 3i!r7rrs\iî3S'cnx?rx.TTTr-^a jg& ’aaBCTiiaanro *" ■ O Q O M H i
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 352 ® VINERI 24 MARTIE 1972
T=gTTvţţer^w»»Mw a» umaagimriBM
CERTEJ. După aproape trei grupului vocal, au dat glas plus pentru frumoasa tinută prezentat la un nivel artistic La Depoul de
luni, timp în care mesagerii unor frumoase cintece popu scenică şi sobrietatea costu destul de ridicat o suită de
a v , / h / w r artei populare de pe Valea lare „Mult mi-e dragă primă melor populare ale grupului jocuri populare. Mult aplau
99 Mureşului au dat viată pe vara", „Ciobănaş cu trei sute vocal. date au fost solistele vocale locomotive Simeria:
scenele căminelor culturale de oi". O plăcută Impresie au La rîndul lor(/ artiştii ama de muzică populară Viorica
Nu mai trebuie amintit ro educaţie socialistă al Judeţu ţînd faptul că o bună bucată cîntecului şi jocului, obiceiu făcut soliştii vocali Emilia O tori de pe raza comunei Cer Gabor, Elena Vişan, Vasilica
lul deosebit pe care-1 are bi lui, un plan de activitate chiar. de timp directorul căminului rilor şi tradiţiilor folclorice prea, Gabricla Jibotean din tej au adus în scenă cintece, Stoinea din Certej.
blioteca în educarea socialis L-a primit şi biblioteca din cultural a lipsit, activitatea în cadrul ştafetei „Căutătorii Spectacolul de la Certej ar si
tă a oamenilor muncii. S-a Balşa. Tovarăşul Stănllă le-a cu cartea nu trebuia lăsată de comori", la capătul dru fi avut mai multă autentici
scris mult şi despre atribu păstrat pe toate într-un plic. doar în seama bibliotecaru mului s-au confruntat forma tate dacă şi celelalte sate continuitat
ţiile bibliotecarilor, ca şl de Dar, în afară de cele „cel pu lui. Comitetul comunal de ţiile artistice de pe raza co STÂFETA FOLCLORICĂ componente ar fi acordat a
spre acţiunile ce se organizea ţin patru acţiuni" n-a organi partid şl comitetul executiv munelor Hărău şl Certej. Ca ceeaşi atenţie ştafetei folclo
ză cu cartea. In aceste con zat nimic. „N-am avut mate al consiliului popular comu de obicei, oaspeţii, de data rice. Chiar dacă acţiunea s-a
diţii, ca şl în situaţia în care riale, am primit tîrzlu tema nal aveau obligaţia să se o aceasta artiştii amatori din „CĂUTĂTORII DF COMORI încheiat, directorii de cămine mus»
bibliotecarilor II s-a făcut in tica pentru concurs", spune bi cupe şi de acest aspect al comuna Hărău, au deschis clin Săcărlmb, Nojag sau Hon-
struirea la vremea cuvenită, bliotecarul. Dar ce fel de ma muncii cultural-educative, să programul cu formaţia de flu dol trebuie să reflecte dacă apărare
pare cu totul ieşită din co teriale l-au llpsdt pentm a or- ceară bibliotecarului salariat ieraşi a căminului cultura! neparticiparea la ştafetă nu se
mun activitatea „minimală" să-şl îndeplinească în primul din setul Bîrsău, formaţie care Hărău şi Zoica Slmion din jocuri şi obiceiuri locale. Co cheamă o Insuficientă preo
pe care o desfăşoară bibliote rînd sarcinile de serviciu. activează de peste 15 ani. Banpotoc. De un deosebit suc piii din Vărmaga au prezen cupare pentru organizarea şl ligi natsena
ca de pe lingă căminul cul Pentru că „cel puţin patru ac Veterani ai formaţiei, fluiera- ces s-a bucurat grupul vocal tat „Obiceiul colindatului", desfăşurarea unei bogate ac
tural Balşa. Spunem „minima La biblioteca ţiuni cu cartea într-o lună" şii Nicolae Todor, Petru Că- al căminului cultural din Ban îmbinat cu jocul „Căluşerul" tivităţi cui tura l-educative.
lă" pentru că, aşa cum afir este mult prea puţin pentru nija, Ion Ionaş, Andronic Pisu, potoc care a interpretat cu şi cîntecele solistelor şi ale Discutam zilele trecute cu
ma bibliotecarul Aron Stănl a fi suficiente. Ca să nu mai s-au dovedit şi de data aceas căldură şi expresivitate cînte- grupului vocal. Spectacolul a VICTOR MUREŞAN \ tovarăşul Paul Erdei, artjunc-
lă, „cineva a indicat să a căminului cultural amintim că bibliotecarul n-a ta virtuoşi ai doinelor şi în- cele populare „Mult mi-e dra cîştigat mai multă vigoare, a inspector principal al Comite tul şefului de depou Simeria
vem cel puţin 4 acţiuni pe fost tras măcar o dată la vîrtitelor. Unsprezece tinere gă Hunedoara" şl „Frunzuli dusă de formaţia de dansuri tului judeţean pentru cultura şi şl preşedintele comisiei teh
lună". ŞI, dacă a existat acest răspundere pentru slaba lui din Hărău, componente ale ţă alunică*'. O menţiune în a Liceului din Certej, oare a educaţie socialista nice de pază contra incendii
„cel puţin", tovarăşul Stănllă din Balşa activitate. In schimb, atît se lor. Tema discuţiei:. modul
a considerat că este şl sufi cretarul comitetului comunal cum sînt respectate şl aplica
cient pentru ca să spună că de partid, Gherasim Ciucean, te regulile de prevenire a pa
şi-a făcut datoria ca să-şl Jus cît şi directorul căminului gubelor şi accidentelor pe ca
tifice salariul. O demonstrea ganiza o vitrină cu cărţi, să cultural, NIcolae Gavrilă, re un eventual incendiu le-ar
ză planurile de muncă, pe de prezinte — cu ajutorul inte ne-au declarat că nu sînt putea produce. Bineînţeles,
o parte, iar pe de altă parte lectualilor din sat — cîte o mulţumiţi de activitatea bi discuţia s-a purtat la fata lo
activitatea desfăşurată, aşa carte, să facă o recenzie sau bliotecarului şl bibliotecii. Cu cului, adică vizltînd întreg de
cum ne-a fost relatată de to o seară de lectură în cercuri „l-am spus", „l-am atras aten poul. urmărind cu atentle deo
varăşul Stănllă. „In Ianuarie le de citit ? Poate... iniţiati ţia", dar fără măsuri concre ronosticuri de început şi le fina!-pentru 9 divizionare 0 sebită modul cum măsurile
am avut patru acţiuni şl în fe va. Lipsa ei se vede, de alt te, fără îndrumare şl control preventive prind viată pe te
bruarie tot patru. GSt s-a ce fel, şl In bibliotecă, unde cu exigent activitatea bibliotecii ren, în ce proporţie slnt cu
rut". Nimic mal mult decît greu potl găsi broşura pe care va continua să se desfăşoare Duminică se reia şi compio- iar de unde nu, nici... supor reşul Deva i „Echipa noastră Reşiţa (1-1), pronosticul e noscute do către salariaţi şi
„s-a cerut". Adică duminica. o cauţi. Cît despre populari la cote aflate undeva la ni natul diviziei C — dată de terii nu cer. Aşa am cerut joacă pentru victorii, atît în clar : victorie. Pentru final — ce Importanţă 11 se acordă.
Numai că aceste acţiuni n-au zarea curentă a cărţii... A fost velul „liniei de plutire", Ia la care fotbalul nostru îşi şi noi, acum, cu două zile primul meci, la Victoria Ca un loc între primele 5". — Noi considerăm că mem
fost numai ale bibliotecii, li încropit un panou pe care dimensiuni minimalo şl forma desfăşoară din plin calităţile înaintea începerii returului, ransebeş, cit şi la sfîrşitul Gheorghe Gavena, antreno brii formaţiei civile de pom
nele dintre ele au fost rapor s-au cusut (la propriu) nişte le. In această situaţie o inter şl carenţele, potentele şi slă unor antrenori şi factori de campionatului. Sîntem pregă rul echipei Minerul Teliua i pieri au o răspundere deose
tate şi pe linie de U.T.G., Iar broşuri, panou oare ba era nu venţie promptă este mal mult biciunile, valoarea şi şansa, conducere din secţiile de fot tiţi pentru împlinirea obiecti „Duminică, cu Vitrometan Me bită în această importantă ac
altele la căminul cultural. Ca mit vitrină cu cărţi, ba — decît aşteptată, în scopul pu într-un cuvînt, tot ce se mis bal cu echipe în divizia C vului nostru. Şi, o noutate: diaş, vom cîştiga cel puţin cu tivitate de Înlăturare a cau
să nu mal vorbim de faptul pretenţios — punct de infor nerii în valoare a acestei bo tuie la flacăra marilor pasi să ne spună ce vor face foi- Szabadaş este la Deva şi va 2-0. fn perspectivă — meciuri zelor generatoare de incendii
că în celelalte zile ale săptă- mare şi documentare, în func găţii educative, închisă Intre uni stîrnile de jocul cu ba matiile lor în prima etapă. juca în echipă". mai bune în deplasare şl cla — spunea tovarăşul Paul Er
minii bibliotecarul a stat şi a ţie de întrebarea pusă. Cert e pereţii bibliotecii de la cen lonul buclucaş. Suporterii şi Dar, am legat aceste pronos Ing. Olimpiu Jula, preşe sarea pe locul 5-6". dei. Membrii formaţiei urmă
„aşteptat" la bibliotecă să că panoul nu era nici una, trul de comună ori în dula spectatorii din Judeţul Hune ticuri de finalul campionatu dintele secţiei de fotbal Aurul Eugen Nlculescu, antrenorul resc cu deosebită atenţie mo
vină cititorii. Dovadă stă şi nici alta. purile din satele aparţinătoa doara n-au motive să se plîn- lui, considerînd că evoluţia Brad : „Echipa va miza la echipei Constructorul Hune dul In care se Jndeplineso
faptul că ultima reîmprospăta In ceea ce priveşte zestrea re. Pentru că ceea ce s-a fă gă : pe aici se Joacă fotbal de depinde mult de primul pas, Vagonul Arad pe elementul doara : „Mergem la Copşa Mi punctele formulate în răspun
re cu cărţi a bibliotecilor să bibliotecii, de aproape 12 500 cut pînă acum este mal puţin toate categoriile... Cum se de cum este făcut, cu drep surpriză, încercînd obţinerea că cu gîndul la un egal, dar sul la chemarea la întrecere
teşti s-a făcut, tot după spu de volume, aceasta a fost decît Insuficient. Joacă — asta mai rămîne de tul sau cu stîngul... unui punct. Pentru un egal e pe teren vom Juca pentru do adresată de formaţia de p.c.i.
sele bibliotecarului, în sep cîndva împărţită în satele a- Iată pronosticurile — debut mitem pretenţii. Finalul ne va uă puncte. Pentru final ne-om de la F.G. OrHştie) acordă
tembrie 1971 „cînd s-au trimis partinâtoare şl cam atît. To S. POP văzut şl am mai şi văzut. Dar, în retur şi de final de cam găsi pe unul dintre primele propus locul 10 cu tendinţe şl sprijin şefilor de ateliere în
nişte cărţi noi". tul a rămas în seama cadre de unde este mai poţi să ceri, pionat — ale Interlocutorilor patru locuri". intenţii de a sălta chiar mal ceea ce priveşte organizarea
Toată lumea a ştiut că în lor didactice pe la care bi noştri, eşalonate In ordinea Nicolae Molnar, antrenorul sus". echipelor de primă Interven
februarie a fost organizată lu bliotecarul n-a trecut, după seriilor şi locurilor în clasa echipei Minerul Ghelar i Îmbucurător pentru noi, ţie f execută ronduri de con
na cărţii la sate. S-au trimis spusele lui, „cam de mult". mentele finale ale turului. „Meci egal la U.M. Timişoa spectatorii, că toate cele 9 e trol, mal ales în schimburile
în acest sens fiecărui biblio Dacă aşa stau lucrurile la Prol. Gheorghe Irirale, an ra şi locul 5-6 la sfîrşitul chipe hunedorenc privesc cu doi şl trei t acordă toată gri
tecar instrucţiuni din partea bibliotecă, vina nu este nu trenorul Ştiinţei Petroşani : „In campionatului". optimism returul, flxîndu-şl ja modulul în care este în
Comitetului pentru cultură şl mai a bibliotecarului. Adral- primul meci acasă, cu Mine Ing. Petre Dănescu, pre obiective onorabile, năzuinţe treţinut utilajul de stingere |
rul Rovinari, nu avem pro şedintele secţiei de fotbal le ior coroborîndu-se cu ale îşi ridică necontenit pregăti
bleme, tinînd cont şi de fap Victoria Călan: „Din cauza noastre. Lupta lor va începe ri rea profesională.
tul că în tur am cîştigat şl unor indisponibilităţi — 4 ju în curînd, este deschisă, o do Pe de altă parte, comisia
partida din deplasare. Despre cători accidentaţi (Gheorghiu, rim cît mai sportivă, iar în ) tehnică de p.c.i. manifestă
final, cu toate greutăţile ce le Vizitiu, Chiş şl Mavruşca) — vingător să fie fotbalul, la j toată răspunderea şi preocu-
avem — lipsă de teren, modi greu vom putea obţine punc capătul întrecerilor fair-play. ’ părea pentru îndeplinirea
ficări de lot etc. — pot să tul „planificat" de la Chimia Cele mai bune echipe să cîş- punctelor din planul propriu
vă spun că noi continuăm să Oraşul Victoria. Dorim acest tige — atît seria, cît şi sim de măsuri, puncte ce au fost
ne menţinem în lupta pentru punct şl am pregătit jucători patia pnblicului. Aşteptăm cu repartizate — pentru finali
Duminică, 10 martie a.c., 2 800 ml, la reparatul dru
locul 1". tineri care să ia locul acci încredere debutul şi cu spe zare — pe toţi membrii comi
o parte dintre locuitorii murilor pe 2 km şi 1a plan Constantin Năstase, pre dentaţilor, pentru ca din start ranţe finalul. Returul va fl siei.
comunei Vaţa de Jos an tatul a 110 pomi pe margi şedintele comitetului sindica să ne asigurăm un loc înlre greu, va ridica probleme şl — Vă rugăm să precizaţi
participat la acţiunile or nea acestora. Rezultatele a- tului de la E.M. Lupenl: „Mi primele patru aşa cum ne-ara conjuncturi favorabile unor mal concret — l-am rugat po
nerul Lupeni — Răsăritul Ca prevăzut". echipe şi dezavantajante al tovarăşul Paul Erdei — cum
ganizate pentrn mal buna mlntlte Întregesc bilanţul
racal, pronostic 1. Indiscuta Prof. Ilie Petică, antrenorul tora. Dar pregătirea şi valoa se urmăreşte îndeplinirea sar
gospodărire şl înfrumuseţa fructuos al activităţilor Ini bil victorie. La sfîrşit vom echipei C.F.R. Simeria : „Dacă rea vor fi hoiărîtoare. Succes cinilor de către comisia de
rea satelor. Cei peste 180 ţiate In această primăvară ocupa primul loc". echipa joacă duminică — cu divizionarelor C hnnedorenel p.c.i. pe caTe o conduceţi ?
de cetăţeni, mobilizaţi de pentru ca localitatea să se Ing. Dumitru Cepănaru, pre liderul Independenta Sibiu — a — Flecare membru din co
situeze pe un loc cît mai şedintele secţiei de fotbal Mu şa cum a jucat miercuri la N. STANCIU misia noastră primeşte sarci
deputaţi, au prestat mun
bun în întrecerea în care nile la început de trimestru.
că voluntar-patrlotlcă la sînt antrenate toate comu Aspect de la calandru] de c&lcat lenjerie do pat al unlt&ţll de Modul de îndeplinire, munca
curăţatul şanţurilor pe nele din judeţ. apâliltorie a cooperativei „Frogre sul" din Deva. concretă se urmăreşte în te
Vă răspundem la întrebare ren, la fata locului. Şeful for
Foto: V. ONOIU
maţiei civile de p.c.i. prezin
tă periodic Tapoarte asupra
modului In care sa îndepli
LA O .C .L. C O M ER Ţ M IX T B R A D Gh. Gorgan — Hunedoara. 12 ani, aveţi dreptul la un tivitatea înainte de împlini nesc sarcinile. La şedinţele
Dacă dv. vă pensionaţi pen spor de 5 la sută care se cal rea unui an de Incapacitate
tru limită de vîrstă, nu vi se culează la salariul tarifar. La temporară de muncă, aveţi periodice de producţie se
dezbat şl problemele de apă
P t născut di ţ p 5 fi 3 tfih poate pretinde să restituiţi di întrebarea a doua răspunsul dreptul la concediul de odih rare a avuţiei obşteşti împo
ferenţa de bani pentru con
nă pentru anul 1971 dacă nu
este negativ. In afară de con
y cediul luat pe acest an, pen cediul anual de odihnă, con l-aţi efectuat. Dacă Incapaci se reaminteşte celor care mai
triva distrugerilor focului, li
tru că desfacerea contractului
de muncă nu se face din vina ducerea unităţii poate să vă tatea temporară de muncă e*- uită ce au de făcut pe linie
te de 12 luni sau mai mare şl
acorde
pentru motive bine
de p.c.1.
Am primit d»e le Brad o se 20 ml la sticlă lor starea de tura cu tovarăşul Petru Stan, ful de depozit e convins că dv. De altfel în acelaşi mod Justificate şl concediu fără se întinde pe 2 ani calenda — Ce obiective stau în fa
sizare semnată de Vdorica Fi- Igienă la umplerea sticlelor directorul acestei unităţi. „îl e „lucrat" de predecesorul se procedează şl cu tinerii ca plată, fără obligaţia de a vă ristici consecutivi, aveţi drep ta comisiei pentru sezonul ur
lip fostă salariată la O.C.L. era discutabilă, fapt pentru vom asigura — a pTomis dîn- său prin Intermediul celor trei re sînt chsmati să-şl satisfa plăti mijlocul de transport în tul la un singur concediu de mător ?
comerţ mixt, la depozitul de care şeful de depozit a fost sul — şi acesteia un loc de salariate nemulţumite, care că stagiul militar. odihnă, acordat în anul reîn — Mal Iutii şl înttl, Instrui
îmbuteliat bere Gurabarza. amendat pe loc cu 275 lei muncă provizoriu în două- fac sesizări la organele de altă localitate. ceperii activităţii, în cazul că rea cît mal temeinică a for
Era un apel pentru a fi aju (aceasta după ce şefului i s-a trei zile şl, La reînfiinţarea partid şi de stat. La rîndul Ştefan Cosac — Orăştle. nu a fost efectuat în anul în maţiei civile de pompieri ; a-
tată să-şi reocupe locul de atras atenţia, de către inspec schimbului trei la depozit, o lor, acestea au convingerea La o vechime neîntreruptă în Vasile Ţuroanu — Geoagiu. care s-a produs incapacitatea pol realizarea cu forţe pro
muncă la depozit, de care a torul comercial delegat de vom da acolo". După două că şeful de depozit „s-a răz muncă în aceeaşi unitate do In cazul în care reîncepeţi ac- temporară de muncă. prii a unui sistem de alarma
fost lipsită prin reducerea ac comitetul orăşenesc de partid zile ne-am interesat de rezol bunat*4 pe ele. Conducerea re, în caz de incendiu, cît mal
tivităţii pe unul din cele trei cu cercetarea sesizării, să vare. „Nu vrea tovarăşul O.CL. mixt Brad se remarcă, eficace | amenajarea unei re
schimburi. Mai mult decît atit. respecte Întocmai gramajul la Igreţ s-o reprimească — ne-a în cazul de faţă, prin măsuri mize de p.c.i. care să fie am
Viorica Pilîp rămăsese singura îmbutellere). răspuns tot tovarăşul Stan. A incomplete şi inconsecvente. U nul din c e i m ulţ plasată cît mal în centrul în
muncitoare din schimbul des Şeful de depozit, în loc să se treprinderii noastre pentru a
fiinţat căreia O.C.L. nu a-a a- străduiască pentru a da uni Poate mulţi îl cunosc pe faţa mea eu trecut în 20 de putea fl folosită cu rezultate
siqurat alt loc de muncă. E tate colectivului, s-a ameste Nicolae Mureşan fără să-l ani pe puţin douăzeci de mii Tntr-adevăr, Nicolae Mure- sporite în oricare punct de
greu de crezut că doar pen cat In intrigi mărunte şi s-a ştie numele. Şi sînt convins de cumpărători şi niciodată şan este omul care e exi lucru i menţinerea în perfectă
tru o singură persoană — cea lăsat pradă suspiciunilor, pro că sînt sute de oameni, de nu mi s-a reproşat nimic. Fac gent cu el însuşi. Tocmai de stare de funcţionare a loco
cu situaţia familială mai com vocate de cele două munci gospodine — oare vin zilnic parte dlntr-o familie cu mulţi aceea, oamenii îl apreciază şi motivelor, în scopul înlătură
plicată decît a celorlalte — toare din schimbul restructu Ia el cu încredere să tîrguie copil. Am trăit rău în trecut îl stimează. rii tuturor cauzelor ce ar pu
unitatea n-a găsit un loc de După datele de pînă acum, zis că dacă i-o repartizez a rat (tocmai cele cărora 11 s-au hrana trebuincioasă pentru — peste zece guri erau greu Mulţi, foarte mulţi nu-1
muncă, salariata respectivă sîntem — se pare — în dome colo pe Viorica Filip, el îşi asigurat locuri de muncă). cei ce la amiază vor ieşi din de hrănit. De atunci m-am ştiu pe nume, dar se duc a tea duce la accidente provoca
lucrînd de mulţi ani la O.C.L. niul unul conflict de muncă. dă demisia". Deşi, după cîte şut, din Instituţii, din şcoli. hotârtt ca oriunde mă voi a colo, la complexul din Petri te de incendii. O atenţie deo
mixt. Se aduceau în scrisoa Din ce s-a născut el ? Unita ştim, în orice unitate condu Faptul nu e minor, chiar Profesia Ini „Lee", . cum îi fla, oriunde voi lucra — să la, fiindcă tovarăşul măcelar sebită se va acorda instruirii
rea respectivă acuze că a- tea restrînge activitatea pe cătorul are dreptul de a ho dacă are loc într-un depozit spun unii, e simplă dar pre muncesc cinstit — aşa cura- serveşte frumos şi corect ...şl pe linie de pază şl prevenire
coastă stare de lucruri s-ar fi un schimb la depozit. Ceva tărî şi răspunde de hotărîrea de umplere a sticlelor de tenţioasă : măcelar. Dar omul bătrînul meu tată ne-a învă tovarăşul măcelar „Lae*‘ se a incendiilor a tuturor salari
produs din cauză că şeful de necesar. Plasează salariaţii în luată, la O.C.L. mixt Brad se bere. In el se întîlnesc „sche acesta — care de 20 de ani îm ţat. simte bine, fiindcă telul acti aţilor noştri, precum şl propa
depozit, Nicolae Igret. le pre alte locuri de muncă. Ceva petrec lucrurile altfel. Am me" proprii unor astfel de parte ou gesturi precise şi — Ce părere ai despre bac vităţii sale este să fie cinstit gandei de p.c.i.
tindea lucrătoarelor de la îm- normal. Pe o singură salaria stat şi noi de vorbă cu tova pseudoconflicte de muncă pe cinstite carne toate zilele su şiş — l-am întrebat. şi să îşi mulţumească cum Măsurile luate şi, mal ales,
buteliere să nu umplă sticle tă nu o plasează. Un semn răşul Igreţ. Nu părea chiar trecute şi în colective mai telor de mineri din Petrila — — II urăsc. A ml se da bac părătorii şl pe mal departe. modul în care se urmăreşte
le la capacitatea normală, în de întrebare. De ce tocmai aşa de dispus să-şi dea demi mari. E folositor pentru eti nu-şl consideră drept simplă şiş înseamnă a-mi murdări De douăzeci de ani împarte concretizarea lor. dau garanţia
scopul creării de plusuri. nouă să ni se restructureze sia şi a înţeles, se pare, că ca noastră să tragem învăţă profesia. El ştie din proprie nu mîinlle cl sufletul, con carne minerilor — şi de două că la Depoul de locomotive
O sesizare asemănătoare, posturile? — obiectează trei el e cel obligat să-şi supra minte din astfel de conflicte experienţă că nu a tranşa ştiinţa. Un miner munceşte din zeci de ani împarte şl cîte Simeria există o preocupare
primită de la Maria Potrean, dintre muncitoare. Alt semn vegheze salariaţii din subor care nu se „sting" în faşă carnea este cel mai impor greu pentru cei cîţiva lei ce un pic din sufletul său gene susţinută, permanentă pentru
Paiaschîva Bîrna şi Viorica de întrebare. înaintea acestor dine să nu consume băuturi datorită faptului că cei che tant lucru, ci mai ales grija i se cer în plus de către a ros şi cald. Acesta este mă- prevenirea tuturor pagubelor,
Filip a avut de cercetat şi semne de întrebare a existai alcoolice, să nu se accidente faţă de cel oaie o cumpără. numiţi vînzători din comerţ. celurul Nicolae M ureşan: un j; accidentelor pe care le-ar pu
Oniiletul orăşenesc de par însă suspiciunea. Suspiciunea ze, să lucreze corect şi cin maţi să le stingă nu acţio „A fl un bun observator al Eu nu pot accepta aşa ceva. om din cel mulţi. tea produce Incendiile.
tid Brad. Insuşindu-şi punctul că cele trei ar fi fost „oame stit. Comunista Elisabeta Nita, nează cu convingere şi cu sufletului omenesc — este o Omul trebuie respectat. Fac
do vedere al inspectorului co nii" fostului şef de depozit, lucrătoare la îmbuteliat, afir răspundere suficientă. condiţie pentru orice lucră parte dintre cei mulţi şi mă
mercial Ştefan Gali, oare a Ion Măcineanu, căruia i s-a ma- că, într-adevăr, fostul şef tor din comerţ" — spune Ni consider dator să fiu cinstit  diversifica activitatea
cercetat sesizarea doar din desfăcut contractul de mun de depozit le obliga la prac ION ClOCLEI colae Mureşan. Cred că prin cu cei mulţi.
punct de vedere al acuzaţiei că pentru ilegalităţi. De aici tici necinstite, că anumite sa înseamnă a satisface interesele
că şeful de depozit obligă lu şicane reciproce, intrigi. Un lariate, printre care şl cele
crătoarele să creeze plusuri, din schimbul desfiinţat, nu-şi economice aie unităţii
comitetul orăşenesc de partid şef de depozit incorect a fost îndeplineau întocmai îndato La Siluaşu de Jos, Furc- Emil Tîmpeanu, am înţeles Nu cu mulţi a ni în urmă, activitatea de alimentîatle
a «ajuns la concluzia că sesi înlocuit cu altul — după cura ririle de serviciu, dar că în şoara, Pui sau Ostrov nu cit de preocupaţi sint co
zarea e calomnioasă. Inspec se vede — nu destul de co condiţiile unei supravegheri mele lui Viorica Marif, Cor Cînd colec lectorii pentru a asigura publică era organizată în municipiul Deva, avînd
în vedere doar cîleva criterii de ordin economic oare
ţia comercială judeţeană a rect. severe ele ar putea fi la fel nel Lazăr, Steluţa Marian întreprinderii materia pri puteau fl urmărite din imediată apropiere. Despre re
constatat însă că din 20 de Pentru ca Vioricăi Filip să de utile ca şi celelalte. sau Viorica Iseconi sînt cu mă necesară Aceştia expli
sticle cu bere îmbuteliată, 9 i se asigure un loc de mun Iată deci între ce elemen noscute de către toţi săte torii de lapte sorturi mai ascunse, în stare să o £acă mult mai fruc
aveau minusuri în medie de că la O.C.L., am luat legă- te 6e înscrie acest cazi şe că sătenilor avantajele pe tuoasă şi să răspundă în acelaşi timp pretenţiilor spo
nii. La jel se intîmplă şi la care le primesc din partea rite ale consumatorilor, nu se prea putea vorbi.
Lunca, Tîrnava, Nojag, Să- întreprinderii dacă încheie Diversificarea activităţii estic un astfel de resort.
în alte comune şi sate ale Isi cunosc contracte de predare a lap Servim Ia masă în restaurantele T. A. P. L. Deva
liştioara, Bozeşt Cigmău şi
DEFECTOSCOP judeţului, unde Cornelia Fa * telui, popularizează in rin- pline de casă. specialitatea bucătarului, a localului. E
pentru că lucrătorii de aici s-au preocupat de diver
De ia Maliţia ur, Maria Ursa, Sabina Ha- obligaţiile dul masei largi modul In sificare. Se „nasc" unităţi pe profil, cum e crama, cafe-
neş, Leontina Gros, Vale- care fiecare bun gospodar barul. cafe-oxlentul şi altele, cu tot ceea ce înseamnă
\ via Curuţ şi Cornel Susan poate deveni un producător ele, ca sortiment şl mod de servire. Astfel, înfiinţarea
îşi desfăşoară activitatea. de bază al întreprinderii. de noi profile pe lingă unităţi deja existente a de
...Sint colectorii care în viei îl acordă din partea Preocuparea acestor oa venit preocupare permanentă la T. A. P. L. Deva.
fiecare dimineaţă asigură serviciului tehnic agricol, meni este înţeleasă şi de Anul acesta, gogoşeria de pe strada Lemn va fl
plinul cu lapte al cisterne datorită şefilor de bază Ni consiliile populare din Că transformată într-un pati-bar, unitate cu profil nou.
lor pe care-l trimit spre colae Radu, Gheorghe Bor- lan, Vorţa, Gurasada, Den- intimlzată, a cărei specialitate va consta din prepara
prelucrare întreprinderii de ca, Remus Radu, din Haţeg, suş. Toteşti, Balşa, Beriu şt rea la faţa locului şl desfacerea foetajelor. apoi gustări
industrializare a laptelui din llia şi Orăştie — neobosiţi reci. sandvişuri, saleurt. Nu vor dispare, bineînţeles,
Azi la orele 17,00, în sa Simeria. Sint oamenii pen în perfecţionarea reţelei de altele care sprijină efectiv din sortiment gogoşile mult căutate numai că ele vor
la cinematografului „Arta" tru care colectarea laptelui colectare a laptelui — la activitatea colectorilor, con putea fi servite în condiţii mal bune dugiă reţete
din Deva, va avea loc şe- j de la săteni a devenit mai îndemnul îndrumătorilor din cretizată in faptul că nu „specialitatea casei",
dinţa anuală cu conducă mult decît o simplă chestiu zona Haţegului, lliei sau mai in acest an numărul u Cafeul oriental Ada-Kaleh va extinde şi o dată
torii auto de pe raza mu- ne de serviciu, pentru că a- Orăştiei, planul întreprinde nităţilor de colectare a lap cu extinderea, alături de cafeaua la nisip, deocamdată
nicipiulul Deva. Sînt in- j tragerea in circuitul econo rii la preluări de lapte de telui a sporit cu 10. singura specialitate a localului, vor apare ca speciali
vitati toti conducătorii au- i mic a fiecărei resurse de la gospodăriile populaţiei a Se cuvine deci ca atunci tăţi coctailurile preparate după reţete unice. Cafeul
oriental, şl aşa destul de căutat, va avea un motiv
to profesionişti, amatori, materii prime reprezintă în fost îndeplinit pe primul cină dintr-un magazin cum în plus să şi sporească renumele.
motociclişti şi conducători săşi cerinţa fundamentală trimestru încă de la sfîrşi părăm lapte, smîntină, unt. In activitatea pe care o desfăşoară alimentaţia pu
de motorete. de progres şi civilizaţie. tul luni? februarie. Dintr-o brînză — produse de care blică pe traseele turistice se înscrie şi un bufet ia
Datorită muncii neobosite
Vot fi dezbătute noile discuţie purtată cu îndru nu ne putem lips{ — un Băcia. In primăvara aceasta el se va extinde cu o
a acestor oameni, datorită
modificări ale legii circu ajutorului din partea între mătorii llion Crăciun, loan gînd de recunoştinţă să-l grădină de vară Şi alături de bufetul similar de la
laţiei şî vor fi prezentate prinderii pe care Remus Boceat, Teodor Buştc, Ro îndreptăm şi spre aceşti ieşirea (lin Simeria, tot al T.A.P.l Deva. de altele ale
— Plai şl noi la o cafea, Lasă «babacii I" cooperaţiei de consum şi O.J.T. vor face din traseul
filme pe această temă. Bertoiu şi Alexandru Popo- man Iacob, Siluiu Cirule şi oameni. turistic 1>e\ a Petroşani un traseu plăcut, completat cu
Desen de V. IV1IHA1LESCU
tot felul de utilităţi.