Page 84 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 84
I Tflflli 1 P ’MMCW
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 352 • VINERI 24 MARTIE 1972
Hwm-iwBga
Cooperativa de consum
SEGMENTE
Şoimuş
ANGAJEAZA
PREŞEDINTELE NICQLAE CEAUŞESCU Declaraţie comună d« urgenţa gestionar ţi vinzâtor pentru maga
zinul universal din comuna Şoimuş.
încadrarea şi salarizarea se vor face conform
ŞI-A ÎNCHEIAT VIZITA IN CEA DE-A Legri nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968. (107)
zaireza
PATRA TARĂ A N U N Ţ
(Urmare din paa- 1) amestecului In treburile In nind perspectivele pe termen ÎNTREPRINDEREA DE APARATAJE Şl ACCE
terne. Ca şi în Algeria, Repu lung ale raporturilor dintre SORII PENTRU INSTALAJII IN CONSTRUCŢII,
context, atît volumul de creş blica Africa Centrală şi Re cele două târî. Ca şi în cele DIN CADRUL MINISTERULUI CONSTRUCŢII
tere al cooperării româno-za.- publica Populară Congo, vizi lalte ţări vizitate, şi aici s-â Ia invitaţia preşedintelui nomică şl tehnică, stabilln- între statele avansate din
ireze, cit şl calitatea raportu ta In Zair nu a însemnat nu hotărît ca dialogul să conti Republicii Zair, general de du-se ridicarea nivelului pre punct de vedere economic şi LOR INDUSTRIALE, cu sediul ?n Alexandria,
rilor dintre cele două ţări, a- mai o Încununare a unui că nue, la nivel Înalt, ia toate corp de armată Mobutu S^se şedinţiei acestei comisii la ţările în curs de dezvoltare, str. Dunării nr. 372, telefon 1690, organizează
Seko, preşedintele Consiliu rang de ministru, precum şi considerînd că este vorba de
şezarea lor fermă pe princi pitol vast din relaţiile româ- nivelurile — metodă optimă o problemă vitală pentru pro concurs la 15. IV. 1972 pentru ocuparea urmă
lui de Stat al Republicii So necesitatea convocării, în-
piile egalităţii în drepturi şi no-zaireze, ci şi prefaţa de de a asigura un teren fertil cialiste România, Nicolae tr-un viitor apropiat, a celei gresul Întregii omeniri, pen toarelor posturi de şefi serviciu :
avantajul reciproc, ale suve cea mai înaltă autoritate a evoluţiei legăturilor româno- Ceauşescu, împreună cu de-a doua sesiuni a acesteia. tru cauza păcii şi cooperării • tehnolog şef ; 0 constructor şef ; 0 me
ranităţii, independentei şi ne- unui capitol nou, vizita Jalo- zaireze. doamna Elena Ceauşeecu, a Relevînd importanţa schim în lume. Ele au subliniat că canic şef; 0 O.P.M. ; 0 financiar ; 0 oficiul
făcut o vizită oficială în Repu burilor pe plan politic între lichidarea acestui decalaj cere juridic.
blica Zair, între 21 şl 23 mar cele două ţări, în vederea u eforturi susţinute pentru valo
Solicitanţii vor depune la sediul unităţii ce
tie 1972. nei mai bune cunoaşteri re rificarea deplină a resurselor rere pentru înscriere la concurs, cu memoriu de
materiale şi umane de care
înalţii oaspeţi români au
Vizita în Statele Unite ale Âmericii vizitat întreprinderi econo ciproce şi apropierii între po dispune fiecare tară, conjuga activitate şi copii de pe actele de studii şi ve
poarele lor, generalul de corp
mice şi aşezăminte culturale de armată Mobutu Şese Se te cu o largă colaborare in chime.
ternaţională pentru eliminarea
a delegaţiei Consiliului Economic, condusă din Kinshasa. Ei au întîlnit ko, preşedinte fondator al obstacolelor şi discriminărilor Pe timpul concursului se asigură cazarea.
Mişcării Populare a Revoluţi
pretutindeni o primire căl
duroasă, expresie a senti ei, a adresat preşedintelui din relaţiile economice, acce Candidaţilor reuşiţi şi familiilor lor li se va
sul fără restricţii al fiecărui
de tovarăşul Manea Mănescu mentelor reciproce de prie Nicolae Ceauşescu, secretar stat la cuceririle tehnico-şti- asigura spaţiul locativ. (109)
tenie care animă poporul ro
9 mân şi zairez. general al Partidului Comu jnţifiee moderne, remedierea
nist Român, invitaţia ca o de
WASHINGTON 23. — Co In după-amiaza aceleiaşi zi ului Economic al Republicii Intre preşedintele Consiliu legaţie a P.C.R să participe la deteriorării condiţiilor schim
respondentul Agerpres, O. A- le, delegaţia Consiliului Eco Socl'alâs/te România. lui de Stai al Republicii So lucrările primului congres or burilor comerciale, precum şi
creşterea
eficacităţii
O.N.U.
lexandroaie, transmite: Tovară nomic, condusă de tovarăşul ★ cialiste România, Nicolae dinar al M.P.R., care va avea în sprijinirea statelor în curs
şul Manea Mănescu, preşedin Manea Mănescu, a avut în- Tovarăşul Manea Mănescu, Ceauşescu, şi preşedintele Re loc la Kinshasa în cursul lu de dezvoltare. Consiliul popular al
tele Consiliului Economic al tîlnire la sediul Congresului preşedintele Consiliului Eco publicii Zair, general de corp nii mai 1972. Invitaţia a fost
Exprimînd îngrijorarea
lor
Republicii Socialiste România, S.U.A. cu un grup de sena nomic al Republicii Socialiste de armată Mobutu Şese Seko, acceptată. Cei doi preşedinţi profundă în legătură cu per
a avut o întrevedere cu Peter tori. Cu acest prilej, s-a fă România, s-a întîlnit, la au avut loc convorbiri care au convenit să iniţieze şi să sistenta unor conflicte arma municipiului Hunedoara
Peterson, secretar al Depar cut un schimb de păreri asu sediul Misiunii permanen s-au desfăşurat într-o atmo dezvolte noi contacte şi te şi focare de încordare în
tamentului Comerţului al pra relaţiilor economice româ- te a tării noastre la O.N.U., sferă de cordialitate şi înţe schimburi între partidele po diferite părţi ale lumii, care
S.U.A. no-americane şi s-a răspuns cu Philippe de Seynes, secre legere reciprocă. litice conducătoare din cele ameninţă pacea şi securitatea Comitetul executiv
Cu acest prilej, s-a exami la întrebările senatorilor cu tar general adjunct al O.N.U. La convorbiri au partici două ţări. internaţională, ceie două părţi
nat evoluţia relaţiilor româ- privire la condiţiile create pentru probleme economice pat : De asemenea, ei au expri s-au pronunţat pentru rezol A N U N Ţ A
no-americane. pentru cooperarea industria şi sociale, Myer Conen, direc — Din partea rom ână: Ion mat dorinţa reciprocă de a varea pe cale paşnică a dife
In continuarea vizitei sale, lă, tehnico-ştiintifică între tor general adjunct al Pro Păţan, vicepreşedinte al Con întări şi amplifica colabora rendelor. In acest context, ele La data de 31 martie 1972, orele 10 diminea
delegaţia română a purtat companii americane şi între gramului Naţiunilor Unite siliului de Miniştri şi ministru rea în domeniile învătămîn- au reafirmat necesitatea înce ţa se va desfăşura un concurs pentru ocuparea
convorbiri, la sediul Casei prinderi româneşti. pentru Dezvoltare (P.N.U.D.), al comerţului exterior, Corneliu tului, sănătăţii publice, spor tării OTicărei intervenţii străi
Albe, cu conducerea Consi In continuare, delegaţia s-a şl Stephen Hessel şi Sergije Mănescu, ministrul afacerilor tului, şi formării de cadre. ne în Ihdochina, astfel îndt postului de şei al Oficiului juridic din aparatul
liului pentru politică econo întîlnit cu un grup de depu Makiedo, directori ai P.N.U.D. externe, Bujor Almăşan, mi Cei doi preşedinţi şi-au re popoarelor vietnamez, cam propriu.
mică internaţională, cu pri taţi ai Camerei Reprezentan Cu acest prilej, au fost dis nistrul minelor, petrolului şl afirmat convingerea că dez bodgian şi laoţian să li se a - Cererile se vor depune pînâ la data de 29
vire la modul în care se des ţilor. cutate probleme privind căile geologiei, Alexandru Tujon, voltarea relaţiilor dintre toa sigure dreptul sacru de a-şi
făşoară relaţiile economice te statele, indiferent de siste alege în mod liber calea de martie 1972 la comitetul executiv al consiliului
Preşedintele Consiliului E şi posibilităţile de intensifi ambasadorul Republicii Socia dezvoltare, conform aspiraţi
bilaterale, extinderea schim care a programelor economice liste România la Kinshasa, mul lor social, contribuie la ilor lor legilime. De aseme popular municipal.
burilor comerciale, acţiunilor conomic, Herbert Stein, a ofe şi tehnico-ştiintifice realizate Gheorghe Oprea, consilier al asigurarea progresului conti Condiţiile de stagiu şi de vechime sînt cele
de cooperare industrială, teh- rit, la Gasa Albă, un prînz prin intermediul P.N.U.D. în preşedintelui Consiliului de nuu al fiecărui stat şi al în nea, ele s-au pronunţat pen
nico-ştiintifică. în cinstea delegaţiei Consili România. Stat, Ştefan Andrei, consilier tregii umanităţi, la instaurarea tru reglementarea politică a prevăzute de Legea nr. 12/1971 şi H.C.M. nr.
conflictului din Orientul A-
al preşedintelui Consiliului de unul climat favorabil păcii şi propîat, in conformitate cu 914/1968.
Stat, Constantin Mitea, con securităţii internaţionale. Ei au prevederile Rezoluţiei Consi Informaţii suplimentare se pot obţine la se
silier al preşedintelui Consi apreciat că deosebirile exis liului de Securitate din 22 no diul consiliului popular municipal, telefon 2547
In sprijinul ratificării tratatelor liului de Stat, Vasile Răuţă, tente în abordarea şi rezol iembrie 1967.
adjunct al ministrului comer varea problemelor interne, Cei doi preşedinţi au înre şi 2093.
ţului exterior, Emili an Man- precum şi în interpretarea e gistrat cu satisfacţie eforturi (112)
internaţionale,
venimentelor
R.F. a Germaniei cu U.R.S.S. si Polonia ciur, director în Ministerul nu trebuie să constituie un le depuse în vederea consoli
Externe,
Sergiu
Afacerilor
dării păcii in Europa, văzlnd
t obstacol în calea dezvoltării în aceasta o contribuţie la
Celac, director a.I. în Minis
BONN 23 (Agerpres). — muncitorilor metalurgişti, ex- In acelaşi context, organi terul Afacerilor Externe, Flo unei colaborări fructuoase în cauza generală a păcii şi se
Reprezentanţii diferitelor or primînd voinţa a 30 000 de lu zaţia de tineret „Falken“ a rian Stoica, director general tre ţări şi popoare. Ei au de curităţii pe plan mondial. Tot Unitatea zonală de reparaşi
ganizaţii democratice din R.F. crători ai uzinelor „Volkswa- condamnat acţiunile U.C.D.- adjunct în Ministerul Comer clarat că, în realizarea aces odată, ei au subliniat că se
a Germaniei, angajate în pre gen-Werke", din Hanovra, nu U.C.S. şi ale diferitelor gru ţului Exterior ; tor teluri, raporturile inter curitatea internaţională tre Deva, secjia Paroşeni
gătirea „Campaniei de primă adresat partidelor reprezen pări reacţionare îndreptate statala trebuie să se bazeze buie să fie concepută ca un
vară a anului 1972 pentru de tate în Bundestag apelul de împotriva ratificării. O de — Din partea zaireză i pe respectarea principiilor in sistem de angajamente ferme
zarmare, securitate şi solida a ratifica tratatele. claraţie a organizaţiei relevă Karl-i-Bond Ngunza, membru dependenţei şi suveranităţii şi de măsuri concrete, care Angajează de urgenţă următoarele categorii
al Biroului Politic al Mişcă
ritate Internaţională", au ho- Consiliul Sindicatului hicră- că asemenea acţiuni prin rii Populare a Revoluţiei, mi naţionale, egalităţii în drep să ofere fiecărei ţări garanţii de muncitori :
tărît să desfăşoare, la sfîrşi- care se încearcă „subminarea turi, neamestecului în trebu
lorilor din industria chimică nistrul afacerilor externe şi pentru dezvoltarea paşnică; 0 lăcătuşi mecanici
tul lunii martie a.c., „Săptă- a cerut, la rîndul său, tutu oricărei politici de micşorare al cooperării, Umba-di Lutete, rile interne, avantajului re într-un climat de destindere,
raîna de acţiune" pentru ra a încordării" sînt contrare o ministrul minelor, Mata Nku- ciproc, ai excluderii forţei şi înţelegere şi cooperare. 0 sudori electrici şi autogeni
tificarea tratatelor R. F. a ror deputaţilor din Bundestag piniei majorităţii populaţiei mu, ministrul afacerilor soci ameninţării cu forţa, precum Preşedintele Nicolae Ceauşescu 0 strungari in fier
Germaniei cu U.R.S.S. şi Po care nu calitatea de membri şi a presiunilor de orice na Salarizarea se face conform H.C.M. 914,1968.
lonia. ai sindicatelor vest-germane R.F. a Germanici, care do ale, Ndongala Tadi Lewa, mi tură, al respectării dreptului şi preşedintele Mobutu Şese Informaţii suplimentare se pot obţine la U.Z.R.
să sprijine ratificarea trata reşte o politică de destinde nistrul economiei naţionale, Seko au apreciat că este ne
Actionînd, de asemenea, în Engulu Bangabongo Bakokela fiecărui popor de a-şi hotă Deva, cu sediul în Paroşeni, biroul personal —
sprijinul ratificării tratatelor, telor cu Uniunea Sovietică şi re, dezarmare şi democrati rî în mod liber destinul. cesar să se intensifice nego
reprezentanţi ai Sindicatului R. P. Polonă. zare. Lakonga, ministrul lucrărilor cierile pentru dezarmare şi să telefon Paroşeni, inter 6.
publice, Kanyinga Onsindal, Cele două părţi au subli se întreprindă îcţiuni concre
ministrul agriculturii, Eketebi niat, de asemenea, că regle te pentru realizarea dezarmă
Moyidiba Mondjolomba, vice- mentarea marilor probleme in rii generale şi, în primul rînd,
ternaţionale poate fi trainică
importe din Rhodesia, con ministru al afacerilor externe şi viabilă numai în măsura a celei nucleare.
Cadran ifeCadrara trar sancţiunilor economice şi al cooperării, Bisengimana în care se bucură de adeziu cursei înarmărilor, interzice
Ei au relevat că încetarea
de
adoptate de Consiliul
Rwema, director al Biroului
v. ” ' Securitate împotriva regi preşedintelui. Bokingi Embe- nea voluntară a tuturoi (ari rea folosirii armelor atomice, Unitatea zonală de reparafii
mului minoritar de la Salis- yolo, ambasadorul Republicii lor interesate. In acesl con încetarea producţiei şi lichi
bury. Intrucît docherii au text, ele au relevat rolul darea stocurilor acumulate,
BELGRAD. — Jn cadrul ei, a avut o întrevedere cu refuzai să efectueze opera Zair la Bucureşti, Mutuale crescînd pe care îl au de ju Deva, secjia Mintia
consultărilor anuale dintre Maluniid Riad, consilier pen ţiunea de descărcare a mi Tshikuntsh-e, director general cat in viata internaţională crearea de zone denucleari-
zate, abolirea blocurilor mili
ministerele afacerilor exter tru problemele externe şi nereului, autorităţile portu al afacerilor politice în Mi contemporană toate ţările, in tare, ca şi alte măsuri de de ANGAJEAZĂ DE URGENTA URMĂTOARELE
ne din Iugoslavia şi R.F. a trimis special ai preşodinie- lui au fost nevoite s$i ape nisterul Afacerilor Externe şi diferent de mărimea şi poten zarmare ar contribui la instau CATEGORII DE MUNCITORI :
Germaniei, la Belgrad sc lui Republicii Arabe Egipt, leze io muncitori ocazionali. al Cooperării, Kalume Mwana ţialul lor.
desfăşoară convorbiri dintre care se află într-o vizită la Jn semn de protest faţă de Kahambwe, director general Cele două părţi, examinînd rarea unui climat de încre 0 lăcătuşi montatori pentru turbine şi cazane
Iakşa Petrici, locţiitor al se Pekin, în fruntea unei de hotărîrea Administraţiei d9 al cooperării în Ministerul A evoluţia situaţiei de pe con dere şi securitate între naţi • sudori electrici şi autogeni autorizaţi
cretarului federal pentru a legaţii iguvernamenlalc — a- reluare a importurilor din facerilor Externe şi al Coope tinentul african, au salutat cu uni, la realizarea păcii în lu 0 tinichigii
facerile externe, şi Paul nutilă Agenţia China Nouă. Rhodesia, populaţia de cu rării. căldură realizările dobindite me, a progresului economic 0 izolatori termici şi fonici
Frank, secretar de stat în loare din Burnside a orga Cei doi şefi de stat asu de popoarele Africii în dez şi social al omenirii, la creş
Ministerul Afacerilor Exter ROMA — Televiziunea nizat o demonstraţie pe avut un amplu schimb de ve voltarea lor economică şi so- terea sprijinului acordat ţări 0 muncitori necalificaţi, cu perspective de
ne al R.F.G., care a sosit italiană a prezentat recent străzile oraşului. deri cu privire la stadiul şi cial-politică, aportul lor pozi lor în curs de dezvoltare. calificare la locul de munca în meseria de lăcă
miercuri la Belgrad — in o anchetă din care rezultă perspectiva dezvoltării relaţii tiv în dezbaterea şi soluţio Cele două părţi au reafir tuş montator agregate energetice şi de trans
formează agenţia Taniuq. A- că aproximativ 400 000 de WASHINGTON. — Sena lor dintre Republica Socialis narea problemelor de interes mat adeziunea lor sinceră la port.
gentia precizează că, timp tineri din această ţară sînt tul american a adoptat un tă România şi Republica Zair, mondial. Ele şi-au manifestat principiile şi scopurile Orga
de două zile. Petrici şi Frank şomeri, Totodată, din cei a amendament la Constituţia precum şi la unele probleme şi c<u acest prilej simpatia şi nizaţiei Naţiunilor Unite şi au Salarizarea se face conform H.C.M. 914/1963.
vor efectua un larq schimb proape 100 000 absolvenţi ale situaţiei internaţionale ac subliniat necesitatea continuă Informaţii suplimentare se pot obţine la se
de păreri \n legătură cu caro părăsesc anual şcolile Statelor Unite, care asigură tuale. sprijinul fată de eforturile ţă rii eforturilor tuturor statelor diul U.Z.R. Deva, biroul personal, telefon 11150,
problemele şi evenimentele profesionale şi tehnice nu femeilor drepturi egale cu rilor africane pentru apăra pentru ca O.N.U. să reflecte interior 241.
rea şi consolidarea indepen
internaţionale actuale, pre mai un număr infim pot gă cele ale bărbaţilor — anun Cu acest prilej, cele două dentei naţionale, pentru pro în mod adecvat realităţile lu
cum si în legătură cu rela si posturi corespunzătoare ţă agenţia Associated Pres- părţi au relevat evoluţia po movarea unor relaţii de bună mii contemporane şi să-şi
zitivă a raporturilor bilatera
ţiile bilaleiale ibqoslavo- calificării lor. se. Textul, adoptat cu 84 sporească capacitatea de a
vest-germane. de voturi pentru şi 8 îm le dintre Republica Socialistă vecinătate între state, pentru promova înţelegeri şi soluţii
NEW ORl.EANS. — In România şi Republica Zair. progres economic şi social,
PEKIN. — Norodom Sia- portul american Burnside a potrivă, trebuie să fie apro Ele au apreciat că această împotriva colonialismului şi conforme cu aspiraţiile legi
time ale popoarelor, cu inte
nuk şeful statului cambod fost descărcat primul trans bat de parlamentele a cel evoluţie corespunde interese neocolonialismului. resele păcii şi securităţii inr Cooperativa
lor celor două ţări şi
po
gian preşedintele Frontului port de crom pe care Sta puţin 38 de state pentru a Republica Socialistă Româ terna tionale.
Naţional Unit al Cambodgi- tele Unite au hotărî! să-l intra în vigoare. poare, ca şi cerinţelor păcii nia şi Republica Zair condam
şi Înţelegerii internaţionale. nă asuprirea colonială, rea Cele două părţi au expri de consum Certej
Ele au scos în evidenţă im firmă dreptul inalienabil al mat convingerea lor că vizi
portanţa vizitei preşedintelui tuturor popoarelor la inde ta preşedintelui Consiliului de ANGAJEAZA DE URGENŢA
Republicii Zair, general de pendenţă şi suveranitate na Stat al Republicii Socialiste Gestionar pentru magazinele
corp de armată Mobutu Şese ţională, deplinul lor sprijin România, Nicolae Ceauşescu, 0 textile —galanterie Certej
Seko, în Republica Socialis fată de lupta dreaptă a po în Republica Zair, reprezintă 0 mixt Hondol
o nouă şi importantă contri
tă România, în 1970, a con poarelor din Angola, Mozam-
M M buţie la dezvoltarea relaţiilor 0 bufet Hondol
vorbirilor avute cu acest pri bic, Guineea-Bissau, Namibia prieteneşti şi de colaborare
DEVA: Ultimul războinic („Pa din opereta „Marne England" tată dc Nicolae Sabău; lej, pentru o mai bună cu şi din alte teritorii dependen între cele două ţări şi po precum şi croitori, cizmari, zidari, zugravi, foto
tria”) ; O duminică pierdută de German ; 11,00 Buletin de 10.00 Curs dc limba germană. noaştere reciprocă şi pentru te, pentru scuturarea jugului poare. grafi.
(„Arta"); SIMBRIA: Alina ce ştiri; 11,05 Muzică populară din (Lecţia a 8-a); , Întărirea legăturilor priete colonial, pentru libertate şi
lor 1000 de zile — seriile I-II Republica Zambia; 11,15 Pc teme 10.30 Film serial : Sebasti&n şl progres. Preşedintele Nicolae Subliniind importanţa con Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
(„Mureşul"); HUNEDOARA: A juridice; 11,25 Creaţii corale de secretul epavei — episodul <’ neşti dintre cele două ţări şi (95)
tunci i-am condamnat pc toţi Doru Popoviei; 12,00 Discul in „Reîntoarcerea lui Narval"; ??' popoare. Ceauşescu şi preşedintele Mo tactelor personale, cei doi
la moarte („Sidcrurgistul"); He foileton: Patty Pravo; 12,15 Re 11.00 Pagini dc umor: Medalion " butu Şese Seko au condam preşedinţi au convenit să e
liu Dolly — seriile I-II („Con cital de operă Ion Buzea. 12,30 Mack Senet; Preşedintele Consiliului de fectueze un nou schimb de
structorul") ; Bădăranii („Arta"); Intilnire cu melodia populară şi 11,50 Mlcrorecltal Dova; Stat al Republicii Socialist* nat cu fermitate discrimina
CALAN : Floarea soarelui („11 Interpretul preferat; 13,00 Ra 12.00 Telejurnal; rea rasială şi politica de a vizite i preşedintele Nicolae
Iunie"); TELIUC: Romeo şi Ju- diojurnal; 13,15 Avanpremieră 15,30—16,30 Telc-şcoală. Literatu România şi preşedintele Repu partheid a regimurilor rasis Ceauşescu a acceptat invita
lieta — seriile I-II („Mine cotidiană; 13,30 Scrisori către ra română — „Ctitori de blicii Zair au subliniat posi ţia preşedintelui Mobutu Şese întreprinderea de prospecţi
rul") ; PETROŞANI : Trenul copii (...semnate de scriitori); temelii". Fizica. „Lucrul bilităţile existente pentru ex te minoritare din Republica
(„7 Noiembrie"); Scoate-ţl pă 14,0'J Compozitorul săptâminil — mecanic. Energia mecani Sud-Africană şi Rhodesia şi Seko de a vizita din nou Re
lăria cind săruţi („Republica"); Amoniu Dvorak; 14,40 Fanfara că. Maşini simple"; tinderea relaţiilor româno-zai- s-au pronunţat pentru lichida publica Zair, pentru a cunoaş
LUPENI: Floarea dc cactus din satul Valea Mare — Vaslui; 17.30 Deschiderea emisiunii de reze şi s-au pronunţat pentru uni şi explorări geologice
(„Cultural"); LONEA: B. D. in 15,05 Radioraciieta economică; după-amiază; rea neîntîrziată a ultimelor te mai îndeaproape poporul
alertă („Minerul''); ANINOASA: 15,30 Pagini din muzica dc 17.35 Prietenii lui Aşchluţă; creşterea şi diversificarea vestigii ale colonialismului. acestei ţâri şi a aprecia rea
estradă; 16,00 Radiojurnal; 16,15 18.00 Emisiune literară;
Tatăl meu, căpitanul („Munci Album coral; 16,50 Publicitaie 18.35 Stop-cadru; schimburilor comerciale, a Ce-i doi preşedinţi au subli lizările sale. Datele vizitelor Hunedoara—Deva
toresc"); PETRILA: La patru radio; 17,00 Pentru patrie*, 17,30 19.00 Oameni şi fapte. „Clipa a cooperării economice şi tehni reciproce urmează a fi stabi
paşi dc infinit („Muncitoresc"); Muzică uşoară; 17,40 Radlocabi- ceasta va trăi un veac". niat, în acest sens, necesita
VULCAN: Decolarea („Muncito net dc informare şi documen Reportaj; ce în Interesul reciproc al ce tea întreprinderii unor acţiuni lite în cursul anului 1973. STR. MINERULUI, NR. 2, TELEFON 11560
resc"); URICANl: Bătălia de pe tare; 18,00 Orele serii; 20,00 Ta lor două popoare. S-a hotărît, concrete, imediate, în vede Preşedintele Consiliului de
Ncrctva — seriile I-II („7 No bleta dc seară; 20,05 Zece me 19.15 Tragerea Loto; de comun acord, ca institu rea aplicării declaraţiilor şl
iembrie") ; b AKBATENI: Cră lodii preferate; 20,40 La micro 19,20 10UL de seri: „Aventurile ţiile corespunzătoare din ce Stat al Republicii Socialiste ANUNŢA CONCURS PENTRU OCUPAREA UR
ciun cu Elisabeta („6 August"); fon, Ileana Constantlnescu; 20,55 Iul Felix-Motanul"; rezoluţiilor O.N.U. privind de România, Nicolae Ceauşescu, MĂTOARELOR POSTURI :
ORĂŞTIE: Steaua dc tinichea Ştiinţa la zi; 21,00 Revista şla 19,90 Telejurnal. Ediţie specială: le două ţări să întreprindă colonizarea, politica de apart doamna Elena Ceauşescu, pre
(„Patria"); Cu mine nu, ma- gărelor; 21,30 Bijuterii muzicale; Lucrările agricole de pri măsurile necesare pentru heid şi discriminarea rasială cum şi personalităţile care 0 şef de serviciu aprovizionare-transport
dam ! („Flacăra") ; GEOAGIU- 21,45 Transmisiune directă: Cam măvară ;
BAI: După vulpe; HAŢEG : pionatul mondial de hochei pe 20.00 Pentru sănătatea dv. „Cum concretizarea acţiunilor de şi au salutat tinerea la Addis l-au însoţit au exprimat pre 0 inginer electromecanic (ing. principal elec
Cromtvell — seriile I-II („Popu gheaţă. Grupa B. — Aspecte de prevenim hipovltaminozele cooperare convenite în dome Abeba, pentru prima dată pe şedintelui Republicii Zair, ge
lar"); BRAD: Procesul alb la meciul România-Franţa; 22,00 primăverii ?"; niile economic, social şi teh continentul african, a sesiunii tromecanic)
(„Steaua roşie"); GURABAR- Radiojurnal ; 22,30 Concert de 20.15 Film arlisLic: „Nebunul din neral de corp de armată, Mo
ZA: Celebrul 702 („Minerul"); scară; 22,55 Moment poetic. Di- Laboratorul nr. 4". Pre nic. In acest context, au fost Consiliului de Securitate al butu Şese Seko, guvernului şi Condiţiile de angajare şi salarizare sînt cele
ILIA: Două lozuri („Lumina"). mitric Angliei; 23,00 Concert de mieră TV.; menţionate rohil şi impor O.N.U., dedicată acestor pro
seară (continuare); 24,00 Buletin 21.35 Drumuri in istorie. „Moş bleme. întregului popor zairez calde prevăzute de H.C.M. nr. 914/1968 şi Legea nr.
de ştiri; 0,03-6,00 Estrada noc tenirea tracă"; tanta activităţii Comisiei mulţumiri pentru primirea 12/1971. Candidaţii să aibă domiciliul în Deva
turnă. 21,50 Interpretul săptâminil: Iri- ■ Cele două părţi au apreciat cordială şi ospitalitatea prie
PROGRAMUL I: G.00 Muzică na Loghln; < mixte guvernamentale româ sau în localităţile învecinate, unitatea neavînd
şi actualităţi; 9,30 Memoria pâ- 22,10 Campionatul mondial de că este imperios necesară li tenească ce le-au fost rezer
mintului românesc (reluare); hochei pe gheaţă — Gru no-zaireze, de cooperare eco chidarea decalajului existent vate în lot timpul vizitei. posibilităţi de cazare.
10,00 Buletin de ştiri; 10,05 Fol 9,00 Deschiderea emisiunii de pa B: R.D.G. — Japonia.
clor muzical din judeţul OIU dimineaţă. Telex; Reprizele a Il-a şi a IlI-a. CONCURSUL VA AVEA LOC LA DATA DE
10,30 Melodii de Petre FirulcsoB* 9,05 Panoramic ştiinţific; înregistrare dc la patinoa Preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Republicii Zair 1 APRILIE 1972.
şi Grigore Florian; 10,45 Pagini 9,45 Muzică populară interpre rul „23 August". al Republicii Socialiste România general de corp de armata
NICOLAE CEAUŞESCU MOBUTU SESE SEKO
Redacţia şl administraţia darnIuli Deva, str. Dr. PetraGroza, nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85 şl 1 15 88. — Tiparul, întreprinderea pollaraflcă Deva.