Page 85 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 85
Prolefari c/in toate ţările, unlţi-vă!
VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI
DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, ÎN ZAMDIA
Convorbiri oficiale
Vineri seara, la Palatul de ţului exterior, Cornelin Mă- E. H. K. Mudenda, ministrul
Stat din Lusaka au avut loc nescu, ministrul afacerilor ex afacerilor externe, R. G. Ka-
convorbiri între preşedintele terne, Bujor Almăşe.n, mi manga, ministrul dezvoltării
Consiliului de Stat al Repu nistrul minelor, petrolului şl rurale, H. Mulemba, ministrul
blicii Socialiste România, geologiei, Aurel Ardeleanu. minelor şi dezvoltării mineri
Nioolae Ceauşescu, şi pre ambasadorul României în tului, A. I. Soko, ministrul
şedintele Republicii Zambla, Zambia, Ştefan Andrei, Con comerţului şi Industriei, J. M.
dr. Kenneth David Kaunda. La stantin Mitea, Gheorghe O Mwanakatwe, ministrul finan
convorbiri au participat din prea, consilieri ai preşedinte ţelor, L. C. Changufu, minis
trul de interne, P. Lusaka,
partea română : Ion Păţan, vi lui şi Vasile Răută, adjunct al
ambasadorul Zambioi la Bucu
cepreşedinte al Consiliului de ministrului comerţului exte reşti, A. M. Milner, secretar
Miniştri şi ministrul comer rior, Iar din partea Zambiei : general al guvernului.
ANUL XXIV. Nr. 5 353 SIMBĂTĂ 25 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i s-a conferit titlul
de Cetăţean liber al capitalei Zambiei
Prin efort propriu, I.I.L. Simer a ambasadorul Aurel Ardeleanu
Vineri după-amiază, la Con
siliul municipal al oraşului şi alte persoane oficiale ro de primarul oraşului Lusaka,
Freetfort Chirwa, cu soţia.
Lusaka, a avut loc ceremonia mâne. In timp co fanfara intona
a dat în primele trei luni ale conferirii titlului de Cetă asemenea, specialişti români marşul do salut, au fost ri
Printre Invitaţi se aflau, de
ţean liber el capitalei zambie-
dicate drapelele de stat ale
ne
Consiliului
preşedintelui
de Stat el Republicii Socia rare lucrează în Zambie, în României şi Zambiei. apoi
cadrul acordurilor de coope
Au fost
prezentaţi
R o m â n i a ,
liste
Nicolae
anului o producţie suplimentară Ceauşescu. rare dintre cele două ţări. membrii Consiliului municipal.
La sosire, preşedintele Con
P r e ş e d i n t e l e
Nicolae
Pe esplanada din faţa pri
măriei, era prezentă o mare siliului de Sta.t, tovarăşul Ceauşescu, tovarăşa Elena
Nicolae Ceauşescu, tovarăşa
mulţime de cetăţeni ai capita Elena Ceauşescu, însoţiţi de Ceauşescu, împreună cu pre
şedintele Kaunda şi doamna
de peste două milioane lei lei, dornici să participe la a- preşedintele Kenneth David Betty Kaunda, au fost invi
cost eveniment solemn.
Kaunda şi doamna Betty Ka
taţi apoi să ia loc în tribuna
Erau de faţă vicepreşedin
tele republicii, Mainza Chona, unda au fost primiţi cu vil oficială.
Pentru colectivul întreprin puce gospodăreşte şi să pună de obicei, de la noile puncte Elijah Mudenda, ministrul a- şi puternice aplauze.
derii noastre, primul trimes ordine în funcţionarea între deschise, nu se putea colecta faoerilor externe, alţi membri Oaspeţii au fost întâmpinaţi (Continuare in pag. a 4-a)
tru al acestui an s-a înche prinderilor respective". mai mult de 6—10 litri de ai guvernului, personalităţi
iat încă clin 20 martie, fapt Pînă nu demult, ne pil n- lapte pe zi. De aceea, la în ale vieţii politice, oameni de
ce ne permite ca, pînă la sfir- geam de insuficienţa apei ceputul anului trecut, eram cultură şi artă, precum şl şe
şitul lunii, să ne suplimen pentru instalaţii (în întreprin prezenţi doar în 89 de locali fii misiunilor diplomatice a- Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
tăm prevederile trimestriale derea noastră, apa are ace tăţi din judeţ. Ne-am schim Da Atelierele centrale CrişcJ or, Trai an BotlcI este cunoscut credltaţi Ia Lusaka.
cu peste 1 200 hl lapte, 75 to laşi rol hotăritor ca şi ener bat însă optica. La sfirşitul ca un priceput şef de echipft. IatA-1, echlplnd un panou de sem - La ceremonie au participat carnetul de membru de onoare al
ne brînzeturi, 100 tone iaurt, gia electrică). Ne-am dat anului 1971, am fost prezenţi nallzare-control, realLzat cu Întreaga sa echipă de electricieni de
Foto: V. ONOIU
instalaţii pentru sem nalizare.
20 tone smînlină, 80 tone lap seama că solicitînd proiecte, în 202 localităţi, iar numărul Ion Păţan, Corneliu Mănescu,
te bătut, 15 tone îngheţată, plan de investiţii etc., nu vom punctelor de colectare nou Partidului Unit al Independenţei
să producem în afara sarcini realiza prea mult. Şi atunci, deschise în primul trimestru
lor de plan 135 hl fructola, printr-o vastă muncă patrio al acestui an, a fost majorat
5 tone burduf, 1,5 tone urdă, tică, făcînd apel la unele re cu încă 12. C u p la n u l t r im e s t r ia l î n d e p lin it Naţionale
alte produse, sortimente care surse interne, ne-am racordat Cind s^a pus problema ur-
dau posibilitatea suplimentă la rezervoarele complexului diiii zărului, au existat şi După ceremonia de la Con al Partidului Comunist Român,
rii planului trimestrial cu de creştere şi îngrăşare a ti sceptici. Dar cînd s-a trecut siliul municipal al Capitalei, i s-a înmînat carnetul d«
peste două milioane lei. neretului ovin din apropiere. la acţiune şi s-au obţinut va Unităfi ale industriei locale din Judeţ tovarăşul Nicolae Ceauşescu membru de onoare al U.N.I.P.
îndeplinirea şi depăşirea Acum avem apă suficientă, lori suplimentare de peste şi tovarăşa Elena Ceauşescu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
exemplară a planului global şi fapt ce se oglindeşte pozitiv 00 000 lei, părerile s-au schim Continuînd şirul unei fru nări — ne informează Pavel In ziua de 10 martie a.c., în au răspuns invitaţiei preşedin şi tovarăşa Elena Ceauşescu
pe sortimente se produce nu mai ales asupra calităţii pro bat. De aceea, în acest an moase tradiţii, ÎNTREPRIN Cara, directorul Întreprinde treprinderea avea deja înde telui Republicii Zambia, Ken au primit, de asemenea, bluze
întîmplător. De la an la an, duselor noastre. De exemplu, ne-am propus urdirea a 10 DEREA DE INDUSTRIE LO rii, şi economistul C. Fiii- plinit planul Ia producţia neth David Kaunda, preşedin cu emblema şi lozinca parti
activitatea productivă a între planul tehnic departamental tone de zăr, dintre care două CALA HUNEDOARA a ra mon s-a reuşit ca de la în globală, producţia marfă, şl te al Partidului Unit al Inde dului : „U.N.I.P. — înainte".
prinderii de industrializare a la telemea prevede ca 70 la le-am realizat deja în tri portat îndeplinirea sarcini ceputul anului să nu se în producţia marfă vîndută şi
laptelui Simeria a cunoscut sută din cantitatea fabricată mestrul I. lor de plan aferente primu registreze minusuri la pla încasată aferent primului tri pendentei Naţionale (U.N.I.P.) In continuare, ei sînt invitaţi
însemnate perfecţionări, por să lie de calitatea Sntii. Noi, Perfecţionări am adus şi în lui trimestru, cn 11 zile îna nul sortimental. Dimpotrivă, mestru. de a vizita sediul partidului, să semneze în cartea de o
nind de la o mal bună orga însă, avem asigurate posibili inte de termen. Acordtnd o acesta cunoaşte depăşiri de Inginerul Ioan Ctndea, di „Casa Libertăţii", locul de noare a partidului.
nizare a reţelei de colectare tăţi să producem 99,5 la sută sistemul de desfacere. Am re deosebită atenţie creşterii 4 120 tone dolomltă brută, rectorul Întreprinderii, ne-a unde a pornit flacăra mişcă
la industrializarea şi desface telemea de calitatea intii. In nunţat la desfacerea produse productivităţii muncii, orga- 13 100 tone dolomltă conca- rii de eliberare şi Indepen Numeroşi militanţi ai U.N.I.P.,
rea laptelui şl a produselor primul trimestru, întreaga lor noastre numai prin maga nizîndu-şi minuţios activita sată, 65 mp de covoare o- comunicat că obiectivele denţă naţională. In semn de adunaţi în faţa „Casei Liber
lactate. îmbunătăţirile aminti producţie de telemea s-a rea zine specializate. In Simeria, tea productivă, colectivul în rlentale, diferite confecţii chemării lansate au consti preţuire deosebită pentru în tăţii", au făcut o spontană şi
te sînt urmarea muncii des lizat la această calitate. de exemplu, am deschis trei treprinderii a realizat pînă metalice realizate peste pre tuit un minunat prilej de delungata sa activitate revo
făşurate de organizaţia de To-t prin eforturi proprii am chioşcuri, fapt ce ne-a per în prezent o producţie glo vederi, în valoare de 100 000 afirmare pentru întregul co luţionară, tovarăşului Nicolae
partid pentru imprimarea u- procedat şi la extinderea şi mis să ajungem Ia un volum bală şl marfă suplimentară lei etc. Rezultatele meritorii lectiv al I.I.L. Orăştie, care-şi Ceauşescu, secretar general (Continuare in pag. a 4-a) '
nel noi conştiinţe în rîndul modernizarea centrului de fa de desfacere suplimentar cu de 988 000 Iei, respectiv aparţin întregului colectiv materializează cuvîntul dat,
muncitorilor, sînt efectul res bricare a brînzei de la Orăş- circa 35 000 lei pe lună. A 1 348 000 lei. Fapt meritoriu care, mobilizat de organiza prin suplimentarea planului
ponsabilităţii cu care fiecare tie şi a secţiei de brinzărie poi, prin crearea unor con este decalajul produs între ţia de partid, răspunde prin trimestrial cn 30 la sută la
diţii la tonetele de desfacere,
salariat munceşte. de la fabrica din Simeria, am trecut la reutilizarea u valoarea producţiei marfă şl fapte chemării colegilor de producţia globală, cu 40 la
Am pornit de la premisa — unde ne-am dublat capacităţi cea a producţiei globale, sută la producţia marfă, şl
configurată atît de strălucit în le productive. La Simeria, de nor ambalaje, ceea ce ne va la Orăştie. cu 27 la sută la producţia
cuvîntarea tovarăşului Nicolae pildă, noua capacitate asigu aduce o economie de 250 000 ceea ce oglindeşte diminua marfă vîndută şi Încasată,
Ceauşescu la Conferinţa pe ră prelucrarea suplimentară a lei. rea stocurilor de producţie producţie suplimentară con
ţară a cadrelor de conducere peste 4 500 litri de lapte în IOAN TONCF neterminală, calitatea şi pu Muncitorii, tehnicienii şi cretizată în 95 de tone de
din industrie şi construcţii — ~ brînză grasă şi peste 3 000 li terea de pătrundere a pro inginerii ÎNTREPRINDERII piese turnate dtn fontă, 1 100
că „directorii şi cadrele de tri lapte în telemea, ceea ce secretarul duselor fabricate pe piaţa DE INDUSTRIE LOCALA bucăţi scaune „Snagov* şl
conducere, specialiştii din în asigură efecte economice îm comitetului de partid, judeţului şi a ţării, creşte DIN ORÂŞTIE au lansat o „Mureşul" pentru export, în
treprinderi nu trebuie să se bunătăţite. Ing. CORNELIU STlRCESCU. rea vitezei de rotaţie a mij chemare către unităţile de diferite confecţii metalice,
mulţumească numai să arate Pînă anul trecut exista pă directorul I.I.L. Simeria loacelor circulante a între industrie locală din judeţ.
în sus şi să aştepte să vină rerea că nu este economic să prinderii. Obiectivele chemării au fost ce însumează peste 2 milioa
altcineva să le rezolve pro deschidem noi puncte de co Datorită acestor perfecţio şi sînt respectate întocmai. ne lei.
blemele i e! trebuie să se a lectare a laptelui pentru că, (Continuare in pag. a 3-a)
PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII
SERALE DE MARXISM-LENINISM
LUNI 27 MARTIE 1972:
— Economie, anul II, dezbatere în sala Centrului militar
judeţean ;
—* Economie, anul III, predare In sala comitetului munici
pal de partid;
— Construcţie de partid, anul I, predare în sala Cabine
tului judeţean de partid ;
— Filozofie, anul III, predare în sălile şcolii generale .Dr.
Petru Groza" ;
— Istorie, anul I, predare în sala mică a Consiliului popu
lar judeţean.
MARŢI 28 MARTIE 1972:
— Economie, anul I, predare în sala comitetului municipal
de partid ;
— Construcţie de partid, anul II, predare în sălile şcolii
generale „Dr. Petru Groza";
— Filozoiie, anul I, dezbatere în sala Cabinetului judeţean
de partid ;
— Etică, anul I. predare în sala mică a Consiliului popular
judeţean ;
— Etică, anul III, predare în sala Comitetului judeţean al
U. T. C.
Programul pentru toate secţiile începe la ora 18,00.
UJUrnele problem e rare vlreazft producţia de cărbune au fost discutate. Maistrul de mînă Mil.ai Szokaci ş. şeftd de
Constantin Lupu, de la sectorul V al m inei Vulcan, se pregătesc de intrare in subteran. 1 0 1 0 . v. u .v j i c
schim b
Mărturia tinereţii F ila m i i , f ila m oră b u m of iucru im m p Lucrări de
la sărbătoarea îmbunătăţiri
semicentenarului SĂ FII F010SIFĂ CV MAXIMUM 01 RAH0AMFHF! funciare
U.T.C. TURDAŞ. In unităţile I !
Niciclnd scrisorile ce au co Pentru a spori rodnicia pă- foi şi ovăz, întreaga suprafa 100 ha destinată culturilor de Turdaş va fi recuperată. In în condiţii bune şi cu rezul agricole socialiste din
sit la redacţie n-au relevat ţă de 17 ha cu slecla de za ovăz, borceag şi trifoi. La cîteva zile — terenul fiind tate pozitive. cadrul comunei Turdaş
atltea fapte m eritorii Ale tine mintului este imperios nece s-au executat lucrări
retului huncdorcan ca în acest sar oi toate lucrările — în- hăr şi furajeră. In prezent se C.A.P. din Pricaz s-a termi pregătit — se va semăna tri La C.A.P. Sirbi şi Brîznic
început de an. Fiecare a adus cepind cu pregătirea patului lucrează intens la plantarea nat de însămînţat şi sfecla de foiul şi sfecla de zahăr. Aici pentru evitarea băltirii
m ărturia angajării în m uncă şi nu s-a însămînţat însă pînă apei pe o suprafaţă de
In fapte dem ne a tinerilor care germinativ şi terminînd cu celor 41 na cu caitofi. Intre zahăr.— 30 ha, iar la C.A.P. sînt — aşa cum spunea se acum nici un hectar do tri 200 ha. In acest scop.
au dorit să întim plne jubileul semănatul — să fie făcute la cei care îşi aduc o contribu Spini se lucrează de zor la cretarul comitetului comunal foi din cele 40 şi respectiv 10
unei Jumătăţi de veac de la timp şi la un înalt nivel ca ţie importantă la executarea plantatul celor 20 na cu car de partid — condiţii ca rămî s-au făcut canale de
crearea U.T.C. cu buchete de prevăzute în plan, din cu uza scurgere, excavîndu-se i
realizări. litativ. Numai în acest f*?l lucrărilor se numără coopera tofi. nerea în urmă să fie în scurt lipsei de sămînţă. Aceasta 10 972 mc de pămînt. La
Dintr-o îndepărtată aşezare ţăranii cooperatori, mecaniza torii Nicolae Maier, Andronic In cooperativa agricolă din timp recuperată. In acest scop se datoreşte insuficientei pre
ruraJă — com una Balşa — am torii şi specialiştii îşi pot în Păcurar, Rozalla Săliştean, Turdaş — ne spunea tovară se cer a fi folosite din plin acţiunile organizate în
prim it vestea participării entu cristaline dc copii, ci şi prim e ocupări manifestate do con acest scop de către co- \
ziaste a tinerilor la înfrum use nirea pc care le-au dat-o bra deplini sarcinile ce le levin, ducerile celor două coopera mitetul comunal de par- j
ţele tinere ale acestora. M uie
ţarea portretului localităţii. pot aduce o contribuţie *ot tive pentru procurarea din tid şi consiliul popular •
pionieri şl utecişti din clasele 9 întregul parc de maşini şi tractoare sâ fie utilizat din plin la pre
Timp de trei zile consecutiv — a IlI-a, a VH-a şi a V lll-a — mai substanţială la creşterea vreme a seminţelor. Şi timp au participat 1 715 ce
q n e scrie Aron Stănllâ, secre ne scrie Valerla Blaj, diriginta producţiei agricole, la spori gătirea terenului şi însâminţarea culturilor • Timpul trebuie folosit din plin au avut berechet pînă acum. tăţeni.
clasei a VlII-a de la Şcoala rea avuţiei obşteşti şi a pro
tarul com itetului com unal al • Orice intîrziere se soldează cu pierderi importante de recoltâ 9 Sâ nu se Secretarul comitetului comu
generală dLn Vărm aga — sub
U.T.C. — tinerii au făcut cea îndrum area învăţătorilor Ion priei bunăstări. facâ nici un rabat la ca litate. nal de partid spunea că s-au
mai elocventă dovadă a hărni Podean şl Doina Podeau, şi-au In această direcţie sînt luat însă măsuri şi aceste u-
ciei, a dragostei lor pentru dovedit vrednicia la curăţatul
locurile în care trăiesc. In pri păşunilor. După orele dc curs demne de remarcat strădani nităji vor fi ajutate cu să- BRÂNIŞCA. In scopul
ma zi, peste 100 de tineri au el s-au întrecut în m uncă pînă ile ce se depun în aceste zi Maria Iota, Eleonora Popa, şul Aurel Roşu, preşedintele toate forţele şi mijloacele me mînţă de către C.A.P. Ilia. sporirii productivităţii
curăţat arboretul pe un hectar, la lăsarea serii, dind astfel un le de către toţi lucrătorii de Gabor Dorica şi alţii precum canice de care dispune coo păşunilor şi in comuna
au plantat mo de plopi, au în ajutor dc nădejde ţăranilor din pe ogoare care — sub con acestei unităţi — lucrările au Comitetele comunale de noastră s-au întreprins
treţinut 0,5 ha zonă verde şi rom ună. M unca patriotică c şi mecanizatorii Ioan Pantea demarat bine. Pregătirea te perativa. partid, consiliile populare —
au văruit 100 dc pomi. In ziua îm plinită cu m anifestări ce au ducerea şi îndrumarea orga şi Iosif Răbulea. Şi în C.A.P. renului nu ridică probleme. organe care poartă o mare ample acţiuni pentru
urm ătoare, 120 de tineri au o viguroasă încărcătură em o nelor şi organizaţiilor de par Pozitiv este faptul că în curăţarea şi fertilizarea
participat la întreţinerea dru ţională. Viitorii utecişti din cla Bejan — ne relata tovarăşul Este însă în întîrziere însă- toate cele trei unităţi agrico răspundere pentru executarea S acestora.
murilor, iar în cea de-a treia sa a V lI-a au alcătuit un al tid — nu-şi precupeţesc efor Constantin Covaci, secretarul mînţarea trifolienelor şi a le socialiste din această co la timp’ şi la înalt nivel agro
/.j, dim ineaţa, aproape 150 de bum cu Imagini din Istoria turile pentru ca lucrările agri comitetului comunal de par sfeclei de zahăr. Sămînţa de Din cele 379 ha de
utecişti s-au intîlnit Ia acţiunea m işcării m uncitoreşti şl un fo cole de pregătire a terenului mună sînt pregătite în între tehnic a lucrărilor agricole,
t l* colectare a m etalelor vechi, tom ontaj cu chipuri de eroi u- tid — munca pe ogoare se trifoliene o avem trimisă la gime şi fertilizate în bună trebuie să acţioneze cu în ; păşune comunală au fost
1 p borcanelor şi m aculaturii. tecişti. Pionierii şl uteclştll din şl însâminţarea culturilor fS desfăşoară în ritm susţinut. decuscutat, dar nu am pri parte, suprafeţele de teren treaga lor forţă dc convinge ; curăţate şi defrişate 240
| După-am iază au fost martorii clasa a V il-a au pregătit si se facă lntr-un timp cît mai Aicî s-au însămînţat 21 ha cu ; ha, iair pc o suprafaţă
|i unui m anifestări cultural-edu- prezentat sim pozionul intitulat: mit-o încă. Trebuie să ne so destinate culturii porumbului. re şi autoritate ca să nu ră-
caiive in cadrul căreia organi „Nicolae Ceauşescu — Îndrum ă scurt şl în condiţii agrotehni trifoi şi ghizdei, 10 ha cu sească în aceste zile şi o vom i de 160 ha s-au aplicat
zaţiei revoluţionare de tineret torul tinerei generaţii*, m ani ce superioare. Un exemplu ovăz, 6 ha cu sfeclă furaje încorpora imediat în sol. In unităţile agricole socia rnînă nici o palmă de păminl • cîte 300 kg îngrăşămin-
din com una Balşa i-a fost in- festare cu adîncă am prentă p a bryj tu această privinţă 11 liste din comuna Ilia — ne : te chimice la hectar,
m inală Diploma dc onoare a triotică, dc îndem n şi m îndrle constituie ţăranii cooperatori ră şl 2 din cele 5 ha prevă In discuţia purtată cu to relata tovarăşul Tiberiu Va neinsăminţată, pentru ca în j
C.C. al U.T.C. sinceră faţă de conducătorul zute a se planta cu cartofi. varăşul Constantin Florescu, toate unităţile să se foloseas
partidului com unist şl al po şl Mecanizatorii din coopera lea, secretorul comitetului co CONSTANTIN MURARI
P oienile şi întinderile de pă $ cele trei cooperative ’a- secretarul comitetului comu
şune din Vărmaga au cunoscut, porului rom ân. tiva Agricolă de producţie Sin munal de partid — lucrările că din plin forţele şi mijloa secretarul Consiliului
In aceste zile dc m artie, nu n u Igrtăole de producţie din co- nal de partid şi primarul co cele la munca pe ogoare. | popular comunal
mai larm a veselă a glasurilor LU C IA U O U Şoîmuş. în această unitare mîfna Turdaş s-a însămînţat munei Turdaş, ni s-a spus că agricole din această primă Brânişca
• */
' " s-au însămînţat 67 ha cn tri întreaga suprafaţă de peste rămînerea în urmă la C.A.P. vară ae desfăşoară în general N. BADIU