Page 87 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 353 © SIMBATĂ 25 MARTIE 1972 3

PRIiy EFORT

PROPRIU Importante drepturi, dar şi

(Urmară din pag. 1)
Nu ne-am putea permite re­
zolvarea cu deosebit curaj a obligaţii, pentru vînători
sarcinilor dacă n-am avea un
colectiv omogen, sudat la ten­
siunea direcţiilor stabilite prin Au Intrat în vigoare noile strălneazfi nna din armele către elemente necinstite.
programul educaţional ipiţiat aote normative oare regle­ deţinute, este obligat să ae Alţii le încredinţează cu
de partid. Emilian Voica, So- mentează regimul armelor, prezinte în termen de 10 foarte mare uşurinţă unor
fron Toma, Emilian Boldor, muniţiilor şi materiilor ex­ zile la I.M.J., pentru a i se persoane neautorizate, Iar a­
ceştia le folosesc pentru să-
: M U M E I I © B E Liviu Oprean, Roman Branea plozive şi cele pentru sta­ înscrie sau anula. — după vîrşlrea unor infracţiuni
sînt doar cîtiva dintre comu­
bilirea şl sancţionarea con­
caz — arma din permis.
niştii şi meseriaşii noştri des­ travenţiilor la acest regim Conform prevederilor noîl grave. De pildă, vînătorul
toinici, pătrunşi de simţul res­ — Decretul nr. 367 şl H.G.M. legislaţii, tot I.M.J. înscrie Cornel Andraş, din comuna
ponsabilităţii muncii lor. Pen­ 1369, din 26 octombrie 1971. în permis cantitatea de mu­ Raru, a încredinţat arma de
r - tru ei, ca şl pentru Miro.n Ţinînd seama de Importan­ niţii pe cere posesorul are vînătoare unei persoane ne­
Biscarean, Lezăr Ocnean, Ma- ţa pe oare o prezintă cu­ dreptul să o deţină în stoc. cunoscute. Ulterior s-a sta­
ria Manea sau Iosif Ocnean, noaşterea şi respectarea a­ Pe această bază îşi poate bilit că această persoană
ELÂNMIORITIC M O M U M E M I E a devenit o obişnuinţă ca la cestor acte normative de că­ procura muniţie ori de cîte este Beniamln Jianu, în
vîrstă de 17 ani, care a fo­
analizele decadale să se pre­
ori are nevoie.
tre toţi cetăţenii şl în spe­
zinte cu realizări meritorii. cial de către posesorii de Se atrage Insă atenţia că losit arma asupra unei fete,
Dacă, pentru viitor, vizăm arme şi membrii Asociaţiei deţinerea altor arme sau a prbducîndu-i vătămări cor­
P e-u n p ic io r d e p la i d e (ară in im a m i-o culc la soare extinderea fabricării de tele­ porale grave. Vînătorul Ioan
şi p ă m in tu l se ridică şi m i-o -n g ro a p ă la că ld u ră S tră m o şii m ei, şi-au sc u lp ta t judeţene a vînătorilor şi pes­ unei cantităţi mai mari de
nu şi-au cio p lit ch ipu rile, mea, cu o înglobare de al- carilor sportivi (A.J.V.P.S.), muniţie, ori de alt calibru Gavrilă din Brad, în stare
b o b u l să în a lţe s p ic u l, a lb ă p lin ea s-a b u rea scă bumină, fapt ce ne va permi­ considerăm necesare cîteva de ebrietate, a folosit arma
p e n tr u ce 1 ca re p r in su flet şi-a tre cu t o a rătu ră ch ip u ri de p iatră, şi a zi te ca, prin reducerea cu 0,75 decît cele menţionate în
ci au lăsat cu fru n te a spre soare lămuriri asupra unora dintre permis, se -sancţionează con­ de vînătoare asupra locuin­
şi a s e m ă n a t-o -n tr e a g ă t bu ru ien i să n u se n a scă ,
ca d ea su p ra se leagănă ; litri de lapte La fiecare kilo­ prevederile lor. form codului penal. ţelor cetăţenilor. Gaşpar Lu-
riu rile m ă r ii p eşte d a r să d u că , coaptă via gram produs, să obţinem be­ pulesou, din comuna Lunca
m o rm in te lo r, n e m u rito a r e
m u n ţi să a m e ţe a s c ă -n vin u ri to a m n a cind v o r fi să vin ă neficii suplimentare cu circa Cernii, ameninţa cu arma
să p lu tea scă in v ln t — m o n u m en te.
p r ie te n ii să ne cun oască du p ă cită-i rodn icia. 450 lei pentru fiecare tonă cetăţenii care circulau pe
rodu l plinii.
P e-o gură de ra l d e ţară cin tec r e v ă r s ă m in f lo r i, de produs finit, dacă vizăm drum, prezentînd astfel un
Iar p e fieca re bob PAUL SOMACESCU \
d e cu lori e n ecu p rin su l să rb ă to a re , iară noi reducerea cheltuielilor, în­ pericol public. Traian Fale,
fă u ra ri de tim p cu m in a şi cu m in te a d e o p o triv ă l 1 deosebi a celor de transport, din Băcia, în urma unei dis­
tr e c e m clipa sp re v e cie îm b r ă c a tă -n sen su ri noi. h care deţin încă o pondere cuţii contradictorii cu Ma­
ÎNDEPĂRTARE mare în costul producţiei Potrivit noilor acte nor­ Sînt situaţii cînd I.M.J. rin Defa, a luat arma de vî­
TEODOR CRIŞAN noastre, menţionăm că aces­ mative, pot fi autorizat! să dispune în scris retragerea nătoare şl a tras asupra a­
tea sînt fapte care stau în deţină şl să poarte arme de unor permise de armă da­ cestuia.
putinţa, colectivului nostru şi vînătoare membrii Asociaţiei torită infracţiunilor sau al­ Exemplele de natura ce­
P ă d u re de m estea că n , p ă d u re de m e ste a c ă n : pe oare sîntem convinşi că le generale a vînătorilor şi tor abateri săvîrşite de ti­ lor de mai sus sînt mult
C O N F E S I U N E T r im ite - m i o şu v iţă de v in t, să m ă p etrea c ă -n vom duce la bun sfîrşit. pescarilor sportivi. Pentru tulari. Persoana respectivă mai numeroase şi ele Im­
A s p r im e a d ep ă r tă r ii p rin v ir s te le u rsu ze aceasta, persoana interesată este obligată ca în termen pun luarea unor asemenea
C in d fla u te le ta le îm i v e s te je s c p e bu ze depune o cerere la Inspec­ de 10 zile de Ia primirea măsuri de către toti poseso­
i G la su l cântecelor m e le , U n cerc de u m b r ă v e r d e s tr ă in de-a l iern ii şuier toratul miliţiei judeţului pe comunicării să vîndă, să rii de arme, îneît să se rea­
i B ciu ta cu ochi s p e ria ţi N u -m i în că p ea ră sfă ţu l şi su fletu l din flu ier, raza căruia îşi are domici­ doneze sau să depună Ia lizeze o securitate deplină,
) P u r tin d su b co pită u n ţip ă t î Jar a ltu l in izv o a re fu g ea p e p r u n d oglin dă, liul, cerere la care va ane­ magazinul de consignaţie armele să fie folosite numai
\ T r e m u r u l m iin ilo r m ele, R ă sfrin g eri de lu m in ă d in jo c u l m e u să p r in d ă . xa carnetul de membru şl arma şi muniţia deţinută. în condiţiile prevăzute de
4 E a rip a în ă lţa tă sp re cer, A c u m , te bat cu g în d u l şi dorul, pin' la ropot, permisul de vînătoare sau In vederea asigurării unei lege.
; E flacăra alb ă a ch em ă rilo r I M ă d e p ă r te z de tin e ca d a n g ă tu l de clopot. un alt act din care să rezul­ securităţi depline a armelor In acest scop au fost sta­
\ J u ră m in tu l m eu e o daltă, cu care Şi str ă v e z ii m e s te c e n i fo şn esc să m ă reţin ă te că este membru al de vînătoare şl a muniţiei bilite, prin H.C.M. nr. 1369/
^ S c u lp te z in m in e o m u l d e m line. A.J.V.P.S., ori că este de a­ respective, legea obligă pe 1971, măsurile a căror încăl­
Că a m in fieca re u n olnt şi-o rădăcină.
1 LUCIA ARDELEAN, elavâ I. I. S., din Hunedoara, ne cord să devină membru al toţi posesorii acestora să Ie care constituie contravenţii
| Cenaclul ttteror „Albatros" TRAJAN FILIMON spune că cumnatul dumnea­ acesteia. Cererea se anali­ păstreze în locuri asigurate, şi se sancţionează cu amen­
lui a lucrat la o întreprinde­ zează de către I.M.J. şl în sub cheie, cu ţevile detaşa­ dă de la 400 la 1 600 lei.
re pînă la data de 16 august cazul că se aprobă, solici­ te şi păstrate separat de Fără a enumera aceste
1971, dată de la care pără­ tantului 1 se comunică în basculă | în cazul armelor contravenţii, subliniem că —
seşte unitatea în conformita­ scris. In baza acestei comu­ cu glonţ care nu se pot înainte de a fi nevoie să fie
nicări, persoana
respectivă
detaşa, închizătorul este ne­
aplicate — este necesar ca
te cu art. 19 din Codul Mun­
Pe scena Teatrului de stat Jalea Jiului" Petroşani cii. La numai cîteva zile însă îşi poate cum(păra arma. cesar să fie păstrat separat fiecare persoană care pose­
Cînd cineva doreşte să de­
de armă. Acces la arme şi
dă permis de armă, toti ce­
cetăţeanul în cauză a dece­
dat. „Mal putem solicita pen­ ţină o a doua armă, depune muniţii nu trebuie să albă tăţenii trebuie să cunoască
cererea tot la I.M.J., fără a
tru el ajutor de înmormînta- nimeni în afară de poseso­ prevederile noii legislaţii,
Intr-un »,cuvlnt" explicativ a ­ exclud ei deliberat echivocul a ­ reuşeşte să-şl îndeplinească Insă out" din el actorii din VaJoa Jiu­ m'ai fl necesară prezentarea rul autorizat, nici chiar să-şi aducă contribuţia la
dresat — nu fără o oarecare os­ fişului şl Încearcă să se lase a n ­ Integral dorinţa — actorii din lui. Să aflăm valoarea de fior re de la întreprinderea unde actelor doveditoare de la membrii familiei. respectarea şi aplicarea lor
tentaţie — spectatorilor, tlnirul trenaţi de conţinutul de Idei al Petroşani, conştienţi fiind de a ­ autentic dată piesei... a lucrat” — ne întreabă citi­ A.J.V.P.S. Ca şi în pripia si­
dram aturg Tudor Ncgoiţâ (au­ piesei — pe lungi porţiuni atît de cest lucru, doresc să depăşcascA N -au reuşit, e adevărat. In to­ torul. Răspuns: Nu, pentru Din controalele efectuate întocmai.
tor plnă la această piesă doar trenant, de linear, de fad ? Nu. textul şl, parţial, reuşesc. talitate, pe potriva aptitudinilor, tuaţie, rezultatul i se comu­ rezultă că există persoane
al unor scenarii radiofonice pen­ El, spectatorul, va căuta arti­ ...U nda Bcrg, sploană In ser­ pentru că, oricît s-ar fi străduit, că nu mal avea la data dece­ nică în scris. care păstrează armele în Lct. col. TEODOR RUSU
tru tineret) afirm a cA „va pre­ culaţiile poliţiste ale piesei — ca­ viciul unei agenturi străine, de­ actorii n-ar fl reuşit să supli­ sului calitatea de angajat, Cînd o persoană îşi pro­ locuri nesigure, de unde
zenta un fragm ent din lupta ca­ re există, lotuşi —, va aştepta ţine Informaţii preţioase In le ­ nească „golurile® piesei, n-ar fl pentru că relaţiile între el şi Inspectoratul Miliţiei
re se dă, anonim ă, cu discreţie, suspens-urlle (puţine şl eşuate gătură cu o descoperire de o putut decît să acopere cu valori cură legal o armă sau In- pot fi luate cu uşurinţă de judeţului Huedoara
intre ofiţerii noştri de securita­ albe ochii ncguroşl al incertitu­ unitate erau întrerupte.
te şi reprezentanţii unor servicii dinilor. Im presia generală asupra Elena R., din Deva, ne spu­
de spionaj ce ţin cu orice preţ m ontării, sem nate de Mareei Şo­
să lasA din ţara noastrA surîzâ- m a, cu concursul corect ol sce­ ne efi după ce a lucrat în PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE
torl... „Nu ştim dacA asem enea nografului Aurel Florea, este, producţie timp de 7 ani s-a
cuvinte (la care ad&ug&m şl oricum , favorabilă. Actorii, cu pensionat. A stat în Invalidi­ SPORT -
„stopul" preventiv cA piesa nu-i toţii (fără a reliefa, In m od deo­
de facturA pollţlstA din m om ent sebit aportul doar ai cltorva), au tate de gradul doi timp de 3
ce... revolverele tac) au, n eap ă­ depus eforturi serioase (dar, par­ ani, după care a fost trecută
rat, harul convenţional-dibaci al că le-a m al rămas ctte ceva I), în gradul trei şi s-a reînca­ Transportul urban din M AGAZIN
tentaţiei şl atracţiozltăţil, nu şi-au luat In serios personajele
ştim dacă trebuie sA socotim v a ­ şi lc-au ferit, cit au putut, de drat în muncă la o altă uni­ E chipele de fotbal U.T.A.
loarea piesei dupA titlul (pre­ falsitate şl schem atism . Intr-un tate. „Am drept la spor de şl Steaua, au pArfisit elegant
ţios !) de afiş. Ştim Insă altceva. registru lns_plrat realist, dove­ vechime?” — ne întreabă ci­ cupele europene. Dacă ar fl
Ştim câ autorul piesei n -a În­ de Tudor dind Înţelegere In dezvăluirea u ­ Răspuns : da, are Hunedoara şi Deva Ia „ora jucat şi pe terenul propriu
trevăzut, dincolo de sporul de nor straturi tulburi de caractc- titoarea. cum au făcut-o În deplasare ?
curiozitate al afişului, riscul re­ , re, au evoluat atît Elena Ligi dreptul şl la spor de vechi­ Nu părăseau elegant, ci se ca­
ceptării deviate a unora dintro (Linda), cit şl Florin Plaur lificau onorabil. S-au efec­
sensurile piesei sale de către (Lars). La fel — peste nivelul me şi la concediu legal de tuat tragerile la sorţi ale sfer­
spectatorii a llt de eterogeni, n-a în gaguri m inore), va aştepta valoare ştiinţifică deosebită, a- obişnuitului „mulţumitor" — şi-au odihnă în raport cu anii pres­ de vîrf“ are cote scăzute turilor dc finală ale „Cupei
înţeles că e tlrziu, foarte ttrzlu curm area rapidă a preţiozităţilor parţlnlnd savantului rornăn Pe interpretat rolurile Ruxandra P e­ taţi. Rom âniei". Jiul a „căzut" cu
sA-ţl previi publicul, cind deja ideatice şl va r&mlne, In final, treanu. Organele noastre dc tru (Magda), Mihai Clita (Erik), C.F.R. Cluj. în 29 m artie —
acesta este In sală —• prin ca­ doar cu senzaţia că actorii s-au securitate acţionează Insă îm po­ Al. Codreanu (Petreanu) şl Va­ .„Iosif Pandur — Haţeg. Con­ o reeditare, la H unedoara, a
ietul program — ' asupra in ten ­ străduit, şl nu In zadar, să Bcoa- triva planurilor duşm ănoase nlo ier Donca (nea M itică). ducerea întreprinderii are m eciului de dum inică, de la
ţiilor scriitorului do a degaja un tă un spectacol valoros dintr-un acestei agenturi dc a lansa pro­ Un spectacol la care trebuie să In numărul 5 319 al ziarului O cauză cc duce Ia neajunsuri P eiroşani. In care partidă va
optim ism robust, un m esaj fru­ text lipsit de m ari virtuţi. dusul In occident şl In final le mergi fără mari pretenţii num ai datoria prin lege să vă lă­ nostru, a fost publicat raldul- în transportul urban din Deva ciştiga Jiul ? In am bele I Fă­
m os. Şl, adevărul cam acesta este. zădărnicesc... pentru a vedea cum nişte oam eni murească în problema pe ca­ anchctă cu titlul de m ai sus. Un este şl lipsa unul atelier dc re­ gaş şi M ulţcscu au evoluat în
Fabulaţia piesei e verosim ilă, (actori) încearcă să salveze un re ne-aţi relatat-o. prim răspuns prim it din partea paraţii, corespunzător cerinţelor m eciul-trial al naţionalei de
iar elem entul autentic, om enesc Ştim că există posibilitatea ca Succint, acesta e conţinutul sem en (autorul)... I.G.C.L. H unedoara — în care e ­ parcului dc m aşini existen te. La tineret, care se pregăteşte
Joacă rolul prim ordial, persona­ prin reprezentaţia teatrală un piesei. Samoilă Iacobescu — Lu- rau arătate m ăsurile întreprinse aceasta se adaugă şl lipsa dc pentru partida cu Franţa. Fă­
jele pozitive em ană frum useţe text să sune mal angajant, mai Succint, să vedem ce-au „fă- VIOREL TEODORESCU peni. In grupa întîi. După da­ pentru înlăturarea „penelor" piese auto necesare reparării d e­ gaş a înscris un gol. Miine
m orală, piesa, prin părţile esen ­ serios, m al Important, chiar mal tele comunicate, vă puteţi sem nalate de noi iic traseele fecţiunilor accidentale şl curente, începe returul diyjziel C. Hai
ţiale, are şl vigoare, dar... D e­ convingător, dar nicidecum m ai m unicipiului respectiv — a apă­ m ateriale care au fost cerute .Ştiinţa I Hai Minerul Lupenl I
butantul In dram aturgie Tudor veridic şl m ai bun declt este cl pensiona. rut deja In coloanele ziarului. prin planul dc aprovizionare dar Hai Mureşul 1 Hai Constructo­
N egolţă ocoleşte — fireşte, cu in realitate t E foarte greu, se Andrei Pipolu — Orăştie. Recent, am prim it şl răspunsul n-au fost onorate. rul ! După felurite dem ersuri,
bună ştiinţă — m ult bătătoritul ştie, pentru o trupă, oricare ar Com itetului executiv al C onsiliu­ jucătorul Szabadaş a revenit
arsenal al genului, „dLspunind, fl ca, să dea valoare maro unui Nu dispunem de date. lui popular al m unicipiului D e­ Este adevărat că au existat şi la Deva. Echipa Horia Crlstur
par­
cum se spune lntr-o prezentare text care n-o prea are din punct Ion Boldura — lila. Nu va, sub sem nătura tovarăşului cazuri dc indisciplină din secţia (cam pionaiui Judeţean, seria
a piesei citată In acelaşi calct- de vedere dram aturgie. O oare­ aveţi dreptul. prim -vlceprcşedinte Alexandru tea unor salariaţi de la Valea M ureşului), se va numi
transporturi, dar
dc fiecare da­
progTam, accentele de aşa m a­ care valoaro poate să-l dea cind V oiculescu. Prefabricate Cristur. Să fie
nieră ca bA prevaleze conţinutul n-o are nici pe aceasta... Nu e Ion Fillp — Pui. Adresaţi-vă „Transportul în com un la ore­ tă s-au luat m ăsuri dc către con­ într-un cens bun ! S-a în ch e­
de ldcl, Înfruntarea caracterelor". cazul insă aici. Piesa Iul Tudor comitetului sindicatului. le de vîrf — se arată în acest ducerea I.G.C.L. Dc pildă, taxa­ iat al treilea tur al cam pio­
Aşa e, dar spectatorii, el, toţi, Negolţă, repetăm , se doreşte alt­ Nicolae Jurca — Brad. A- răspuns — este o problem ă de­ toarele Maria Şnalder şi M arga­ natului diviziei J3 de volei.
spectatorii pricep acest lucru, ceva declt o divulgă titlul, nu Deva, reta A lexc, şoferii Constantin Corvinul Deva (fem inin) a
dresaţi-vă Oficiului de pensii ficitară pentru I.G.C.L. Firtat, Rudolf Jurcă şi alţii au
datorită faptului că Întreprinde­ fost sancţionaţi cu reţinere din fost învinsă în ultim a etapă
Deva. rea nu dispune de autobuze su ­ salariu dc 5, 40 sau 15 Ia sută, cu 3—0, la Cralova, Iar Cor­
E. C. — Deva. Numai con­ ficiente pentru a asigura în bu­ după gravitatea abaterilor săvir- vinul H unedoara (m asculin) a
învins cu 3—1 pe A.S.A. Si­
ne condiţiuni transportul pe toa­
Sfatul serilor... ducerea întreprinderii la care te traseele. Două autobuze de­ şito. se biu. Rugbiştii de la Ştiinţa
Conducerea I.G.C.L. Deva
urmează să vă angajaţi este
Petroşani nu joacă dum inică.
în măsură să vă răspundă la servesc traseul nr. 4, din cartie­ preocupă de Îm bunătăţirea trans­ Partenerul, Sportul % udcnţcsc,
portului în com un. Una din m ă­
rul „Dacia®. Ele circulă din 15
problemele relatate în scri­ surile luate în acest scop a fost a cerut am înare, întrucît e-
...Ori de cîte ori noaptea toare, firul poveştii pornea soare Sn 15 m inute şl au o dublură la înfiinţarea schim bului II — a si­ fcctuează un turneu în străi­
nătate. Continua m anifestaţii^
işi face loc peste întinderi tot din clipa din care n-o Gh. Boloţ — Buceş. Numai orele 6,30, 6,45 şi 7,00. Pentru a gurat cu cadre calificate — în le sportive consacrate sem i­
mă infior. De ne desluşirea mai auzisem. organele judecătoreşti sînt în satisface într-o m al bună m ăsu­ cadrul atelierului auto. De ase­ centenarului U.T.C.: la H une­
m enea, se urm ăreşte Îndeaproa­
doara a avut loc finala con­
îngemănării ei cu ziua mă Asemenea seri, unice, au măsură să rezolve situaţia re­ ră cerinţele călătorilor, s-a pe modul Sn care salariaţii de cursului de orientare turisti­
leagă atitea şi atitea aduceri fost multe. Pînă a plecat ta­ latată de dv. schim bat şl ruta autobuzului nr. la acest serviciu îşi îndeplinesc că; la Haţeg — întreceri dc
continuare,
îndatoririle.
In
se
minte... ta, lăsîndu-şi feciorul să se Ion Sandu — Hunedoara. 8. Acest autobuz circulă astfel: studiază şi alic posibilităţi dc îm ­ m ini-fotbal şi volei. Recent, la
Baia do Criş, s-a desfăşurat
...In început de seară, tata zvîrcolească in aşternutul Adresati-vă instanţei de jude­ str. Minerului — str. Oituz — bunătăţire a activităţii (le trans­ faza judeţeană a „Cupei tin e­
str. 23 August, cu o staţie
pc
mă striga să-mi părăsesc fierbinte, fără poveşti. A ple­ cată, dacă vă consideraţi ne­ str. Mărâştl, în fata blocului nr. port urban". retului de la sate" la şah şl
tenis de m asă. In sala spor­
prietenii de joacă şi să vin cat tot la vremea cind noap­ îndreptăţit. 35. Pc aceeaşi rută circulă şi au­ După cum reiese din răspunsul turilor „Constructorul", din
lingă el, unic şi veşnic prie­ tea se învrăjbea cu ziua. La Ion Mureşan — Turdaş. Li­ tobuzul nr. G. M uncitorii care fac reprodus mai sus, I.G.C.L. Deva Hunedoara, a avut loc etapa
ten. începuturile de seară vremea cind trebuia să-mi chidarea drepturilor cuvenite naveta la E.M. CcrtcJ au asigu­ şi consiliul popular al m unicipiu­ judeţeană a cam pionatului re­
publican (individual) de lupte
m-au făcut să văd cu ochii povestească a plecat tata. este determinată de clauzele rat transportul cu autobuze de lui au în atenţie adoptarea ce­ libere, rezervat juniorilor mari
închipuirii primii zmei şi ba­ ...îmi adorm feciorul la angajamentului şi de disponi­ la I.T.A. Deva. Acestea pleacă lor mai eficiente m ăsuri pentru şl m ici. Au fost decernate 19
satisface
de cam pioni judeţeni.
cerinţele
a
populaţiei
lauri, primii feţi frumoşi ceasurile inserării, poves- bilităţile cooperativei agrico­ din faţa com plexului com ercial privind transportul în com un. Si­ titluri
Regretabil câ dc la Jiul Pc-
porniţi în căutări de Ilene tindu-i. In somn faţa i se lu­ le. din cartierul „Dacia". gur, toate eforturile trebuie în ­ trila şi Rapid D eva nu a par­
Cosinzene. Duios şi statornic minează. Cobor glasul şi-i zic. dreptate in direcţia folosirii la ticipat nici un sportiv ! S-nu
Ion
evidenţiat
Petru Cociş,
povestea ta ta ! De multe ori povestea mai departe. Cum capacitatea m axim ă a parcului Nechita. Aurel Gorjan (Con­
şi după ce fecioru-i adormea făcea tata. Mie imi poves­ dc m aşini existent, înlăturarea structorul Hunedoara), N ico­
de-a binelea. In seara urmă- tesc ? Ascult glasul tatii din Condiţii tot mai bune operativă a deficienţelor tehnice lae Roşea, Doru Boloqan, Teo­
dor Rada (Ş.S. Deva), D um i­
vremea aceea ? Ori aş f tru Iacov, Ioan Şerban (Ş.S.
vrea să fiu din nou ,,fe­ care intervin, creşterea spiritu­ Petroşani).
disciplină a salariaţilor
ciorul“ de odinioară, co­ de lucru create minerilor lui de N. STÂNGU
etc.
Posta literară pleşit de glasul lui duios,
rostit în începuturile nopţi­
lor prunciei ? Sau o fac cu Grija faţă de salariaţi stă plaselor de protecţie de la
RODICA GR. — H unedoara. A­ gindul curat de a-mi învăţa permanent în atenţia con­ funiculare ; pentru preveni­ In fiecare unlfafe T.A.P.L.
preciem sinceritatea confesiunii feciorul să povestească copi­ ducerii întreprinderii mi* rea stagnărilor, a acciden­
dv. Nu prea sintem Insă de a­ niere Hunedoara. Se ştie că telor, s-a stabilit ce echipe
cord cu urm ătoarea frază: „B ine­ ilor lui şi după ce vor a­ Specialitatea casei
înţeles că poeziile m elc nu se dormi zîmbind...?. Poate. dacă minerii au asigurate să lucreze la revizia aces­
com pară nici m ăcar cu cele mai condiţii optime de muncă, oi tor plase. Un accent deose­
m ediocre poezii a acestor mari GH. I. NEGREA îşi vor realiza cu succes bit se va pune pe ilumina­
poeţi rom âni (Em lnescu şl i\li-
m ilescu, rem arca dv.), dar am sarcinile de plan, obţinînd tul artificial. Astfel la ca­ şi a bucătarului
încercat lotuşi să scriu®. Nu ne totodată şi unele sporuri de riera din Teliuc sînt prevă­
putem perm ite să vorbim de m e­ producţie De aceea, cu oca­ zute lucrări pentru monta­
diocritate la aceste piscuri ale In curînd se deschide se­ dalion ardelenesc cu ciuperci
creaţiei rom âneşti. Bănuim c& a C arol Popp de Szafhmari zia fiecărei analize a mun­ rea becurilor şi a proiec­ zonul turistic. Aceasta în­ şi smînlîna. Bucătăria res­
fost o greşeală de exprim are. cii se dezbat şl condiţiile pe toarelor la locurile de mun­
Referitor la creaţia dv., pentru seamnă pentru lucrătorii u- taurantului „Perla" oferă
Început nu c rău să porniţi de In plastica românească din să integreze laolaltă, într-o mari îmbracă aureola unei care salariaţii le-au avut în că mai întunecoase, pentru nilăţilor de alimentaţie pu­ cricală ardelenească şi pui
la ideile şl stilul altora. Dar e perioada respectivă. ca şi în aceste sectoare ac­ blică din Dsva cinstea de a la frigare cu mujdei şi mă­
bine să vă găsiţi cît mal repede perioada imediat următoare simbioză perfectă, obiceiurile game clare, cu tonuri calde, tivitatea să se desfăşoare
propriul făgaş. Nu de alta, dar revoluţiei de la 1848, Carol zilnice de la ţară cu priveliş­ care dovedesc deosebita în­ Pentru acest an, colectivul găzdui zilnic sute şi sute măligă. La Crama dacilor
m area m asă de cititori s-a „o- Popp de Szathmari s-a impus tea naturii. Această temă nu zestrare a artistului. Este un întreprinderii şi-a stabilit noaptea, în aceleaşi condi­ do turişti veniţi din toate gurmanzii vor fi trataţi cu
bişnuii" cu nişte creaţii de virf sarcini de plan şi mai sub­ ţii ca şi în timpul £ilei.
şi com paraţia care s-ar stabili ca o personalitate distinctă, este doar un simplu pretexl bun acuarelist, care a ştiut O mare parte din fonduri­ colturile tării şi chiar din muşchi haiducesc, iar bucă­
Im ediat ar fi In defavoarea dv. a cărui creaţie cuprinde lu­ de pictură, lucru ce se vede să-şi delecteze printr-un me­ stanţiale. Pentru ca activi­ străinătate. Şi ei doresc să tarul oferă antricot dacic.
Să nu mai vorbim şi de alto ur­ crări picturale Inspirate din diu vast teme diverse. Prin tatea în abataje să se des­ le stabilite pentru îmbunătă­ onoreze nu numai prezenţa
mări. Deocam dată, nici m ăcar făşoare tot pe un făgaş bun, ţirea condiţiilor de muncă Lista specialităţilor nu se
ideile pe care le Îm prum utaţi nu viaţa ţăranului român. tehnica sa — acuarela — el se vor cheltui cu procura­ turiştilor, ci şi a localnici­ încheie aici. In fiecare unitate
îm bracă haina poetică. Născut la Cluj In anul zguduie normele picturii de fără riscuri de accidente, ca­ lor printr-o servire promp­ poate fi găsită o specialitate
IOAN CIMPOCA Geoaglu. 1812, încearcă încă de tînăr REMEMORĂRI atelier ce deveniseră o ruti­ drele de conducere ale în­ rea de materiale igienico- tă, conştiincioasă, punîn- a casei şi a bucătarului. In
Vă anim ă sentim ente şi Intenţii în arta Iul metoda observaţiei nă, deschizînd gustul artişti­ treprinderii au stabilit — sanitare. Echipele, brigăzile du-le la dispoziţie un bogat
frum oase. Să sperăm că viitorul de lucru, fiecare miner în viitorul restaurant „Bachus”,
lc va Împlini. directe, la faţa locului, inte- lor pentru cunoaşterea mediu­ tinînd cont de propunerile parte vor fi asiguraţi cu e­ sortiment de produse, bine pînă la a cărui deschidere
AUREL MANTA — Hunedoara. reslndu-l obiceiurile de mun­ din faptul că atunci cînd este lui exterior, a frumuseţilor făcute de brigăzile de mi­ gătite, care să satisfacă în­ nu va mal trece mult, oas**
Poezia pe care ne-aţi trlm is-o că, viaţa cotidiană, adueîn- chemat la Cluj, în 1841 (pic­ tării şi a vieţii poporului. Cî­ neri — ca şi în acest an să chipament de protecţie şi tr-o măsură tot mai mare
denotă că, încet, Încet, creaţia du-şl astfel o veritabilă con­ teva titluri ale lucrărilor lui se aplice în practică o sea­ de lucru de bună calitate, peţii vor putea găsi zilnic ca
dv. începe să devină mal caldă, torul se stabilise la Bucureşti), cu obligativitatea de a fi fo­ varietatea de gusturi şi pre­ specialitate a casei ber­
prim eşte valenţe poetice. Mal tribuţie la apropierea artei pentru a litografia, un album sînt edificatoare: „Podul ca­ mă de măsuri de securitate a tenţii. bec la grătar, iar ca
trim iteţi. româneşti de realismul luat cu portretele deputaţilor din licilor", „Taraful lui Ochi- muncii. Dintre prevederile losit în tot timpul lucrului.
GHEORGHE PRODAN — Url- cu forţă spontană din mediul albi", „Tn portul Giurgiu", propuse pe cale de a se fi" O mare parte din sume Este, de pe acum, bine special‘tate a bucătarului
cani. Ceea ce ne-aţi scris repre­ sătesc. Frămîntările bîlciuri- Dieta ardeleană, el va căuta „Turci le flntînă", „Tîrgul conturată intenţia ca fiecare peşte în sos de legume.
zintă un om agiu adus colegilor să popularizeze în Ardeal naliza menţionăm cîteva : se vor aloca propagandei de unitate să servească consu­ Deocamdată bucătarul nu
dv. — m inerii — care prin m un­ lor aglomerate, ale pieţelor şi chipuri şl privelişti din sudul Moşilor" ş.a. Ele reflectă cu nunîjărul instalaţiilor de protecţia muncii. In acest
ca lor neobosită dau ţării cărbu­ tlrgurilor de ţară devin în Carpaţilor. prisosinţă valoarea preocupă­ combatere a prafului va scop se prevede a se pre­ matorilor în afară de mîn- vrea să „vîndă” şi alte spe­
ne, lum ină. In anii noştri, Valea rilor acestui artist pentru cărurile obişnuite şi unele cialităţi, dar ne asigură că
Jiului, prin m unca avlntată a n- opera lui o preocupare majo­ Statornicia şi pasiunea lui creşte, pentru întreţinerea zenta lunar şi ori de cîte sortimente noi, cu pretenţia din punctul său de vedere
cestor oam eni, cunoaşte o ade­ ră. Acuarela reprezentînd „Bă- de a reda figura umană sp realităţile cotidiene. căilor de acces, a balustra­ ori este necesar filme cu
vărată înflorire. Este sem nifica­ răţia din Cimpulung", precum Stingîndu-se din viată în ri­ delor şi împrejmuirilor se caracter educativ, din acti­ de a fi drept specialitatea vizitatorii vor putea fi pe
tivă în acest sens şl strofa poe­ şi alte lucrări confirmă acest văd şi din portretele execu­ casei sau a bucătarului. deplin mulţumiţi.
ziei dv.: „Petroşani, oraş frum os/ tate în ulei, care însă nu în­ nul 1888, Szathmari* lasă în vor aloca sume importante; vitatea minerilor; se vor
De la Întuneric tc-am scos/ Dc interes. Scenele au nu numai urma sa o opera aulenlică, dispozitivele de protecţie de reîmprospăta afişele de La restaurantul „Transil­ Deci, în curînd, în toate
cind tc-am scos la lu m in ă/ Creşti o valoare documentară, ci a­ totdeauna au prospeţimea şi plină de prospeţime şi acura­ vania”, de pildă, se va pu­ unităţile de alimentaţie pu­
ca florilc-n grădină". Dar, poe­ duc şi căldura unui artist sen­ energia caracteristice lucrări­ la utilaje vor fi revizuite sl prevenire etc. Toate măsuri-
zia pe caro nc-o trimiteţi se re­ lor executate în acuarelă. A­ teţe, de dragoste pentru oa­ reparate, şi acolo unde es­ 1p stabilite urmăresc un tea servi ca specialitate a blică din oraşul Deva, noi
zum ă la nivelul intenţiilor. sibil, sincer şi receptiv, ce cuarela este materialul lui menii simpli, pentru motivul te cazul vor fi înlocuite cu singur scop: să le asigure casei un aperitiv special, specialităţi care să satisfacă
V. IIELTON Deva. Ceea ce preferă notaţiile directe. preferat, care îl exprimă pe tradiţional al artei populare altele corespunzătoare ; o salariaţilor condiţii de lucru iar bucătarul a omis o reţe­ cele mal exigente gusturi şi
nc-aţi trim is nu se cheam ă poe­ Meritul operei lui Szath­ româneşti. tă pe care a denumit-o me­ pretenţii.
zie. deplin. mare atenţie se va acorda din cele mai optime.
RF.D. mari este acela de a fi ştiut Coloristica operei lui Szalh- IOAN SEU
t