Page 89 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 89
Proletari din toate tarile, uniii-văl
VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI
DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, iN ZAMBIA
Vizita la Livingstone şi la cascada Victoria
In cursul zilei de sîmbătă, ambasadorul României la Lu- lupta noastră". Sînt semtiaren»
.preşedintele Consiliului de saka, Aurel Ardeleanu, şl am te de caldă consideraţiune,
Stat al Republicii Socialiste basadorul Zamblei la Bucu exprimate din adincul inimii,
România, Nicolae Ceauşescu, reşti, P. d. F. Lusaka. a căror semnificaţie este şl
şi tovarăşa Elena Ceauşescu, Pe aeroportul din Livingsto mai pregnantă aici, în ace^t
împreună ciu şeful statului ne, capitala acestei regiuni, oraş, în această regiune, a-
zambian, Keneth David Kaun- oaspeţii au fost salutaţi de fIată în imediata vecinătate a
da, şi soţia sa, Betty Kaunda, A. B. Mutenba, ministrul de Rhodesiei, a cărei populâţie
an făcut o călătorie în pro stat pentru provincia de sud, este încă supusă oprimării co
vincia de sud a ţării. de guvernatorul districtului, loniale de către regimul ra
In această vizită, ei au fost L. Samundengo, şi de prima sist de la Salisbury.
însoţiţi de Corneliu Mănescu rul oraşului, Sayambango, de Manifestaţia de simpatie pe
şl E. H. K. Mudenda, minis notabilităţi civile şi militare. care o face populaţia zam
Se dau onoruri militare j sînt biană oaspeţilor români este
trul de externe d României intonate imnurile de stat ale
deosebit de
impresionantă.
ANUL XXIV. Nr. 5 354 DUMINICA 26 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI şl respectiv trî Zambiel, de celor două ţări. Tovarăşul De-a lungul a zeci de kilo
& Nicolae Ceauşescu trece în metri, de la aeroport pînă în
revistă garda de onoare ali centrul oraşului, mulţimea îşi
niată pe aeroport.
exprimă în mod spontan
Şi aitf, ca în toate locurile bucuria de a avea în mijlo
Şedinţa biroului Comitetului vizitate, sosirea conducătoru cul său pe solii poporului
La C. S. Hunedoara lui de partid şi de stat al ţă frate al României socialiste,
rii noastre a polarizat atenţia
prin cîntece, dansuri şi acla
judeţean Hunedoara al P.C.R. opiniei publice. Este ceea ce maţii. Este emoţionant să în-
ziarul „Times of Zambia." des
tîlneşti aici, în plină zonă
cria ca fiind „primirea extra australă a Africii, la mii şi
ordinară făcută şefului statu
Ieri a avut loc la Deva şe izvorîte din documentele ple lui român de către întreaga mii de kilometri de patrie,
dinţa biroului Comitetului ju narei C.C. al P.C.R. din de populaţie a ţării*'. In aceeaşi tricolorul românesc, să auzi
deţean Hunedoara al P.C.R. cembrie 1971, referitoare ordine de idei, „Zambia Daily scandîndu-se numele condu*
In cadrul şedinţei au fost a la îmbunătăţirea activităţii e- Mail" scotea în evidenţă fap că torului el*
nalizate stilul şi metodele de conomico-financiare. tul că pretutindeni „zeci de Deosebit de densă este
muncă ale biroului executiv In urma dezbaterilor, biroul mii de locuitori ai tării au ţi miultiimea în faţa Muzeului
Naţional, unde are loc e a
al Uniunii judeţene a coope a adoptat măsuri menite să nut să aducă prin prezenta devărată sărbătoare populară
AUTOUTIIARE ţie, pentru îmbunătăţirea ac stilul şi metodele de muncă lor nn omagiu deosebit pre cele militante se împletesc cu
îmbunătăţească în continuare
rativelor agricole de produc
în cinstea oaspeţilor. CSnte-
„Pre
şedintelui României".
ale biroului
tivităţii consiliilor de condu
executiv
al
şedintele român — releva pre
chemări de luptă şi victorie
U.J.C.A.P., precum şi preocu
cere ale C.A.P., respectarea
democraţiei cooperatiste, par parea organizaţiilor de partid sa zambiană — este binecu — kwacha-kwacha — relu
noscut de poporul nostru
ca
ticiparea la muncă a coope şi conducerilor întreprinderi principalul arhitect al dezvol at de mii de glasuri; este uit
ratorilor şi retribuţia lor, în lor din ramurile extractivă şi tării multilaterale a României, cuvînt care înseamnă „lumi
Anul trecut, acţiunea de autodotare şi autoutilare s-a tărirea disciplinei, păstrarea metalurgică pentru realizarea nă" — simbol al înlăturării
înfăptuit cu rezultate bune la Combinatul siderurgic Hune şi apărarea avutului obştesc. Integrală a sarcinilor econo- ca promotor al politicii de pentru totdeauna, de pe eots*
coexistenţă paşnică între toa
doara. S-au produs, prin forţe proprii, 35 maşini, utilaje şi De asemenea, biroul Comi mlco-financlare. te statele lumii'*. Este, de a te meleaguri, a epocii întrt*
instalaţii, a căror valoare se cifrează la 5,63 milioane lei. tetului judeţean de partid a In continuare, biroul Comi semenea, relevată solidaritatea necate a colonialismului.
Sînt cifre care atestă posibilităţile largi de concepţie, de examinat modul cum se înde tetului Judeţean de partid a României socialiste cu lupta Oaspeţii au prilejul sfi tor
competenţă tehnică şi de execuţie pentru a realiza în com plinesc, în ramurile extracti rezolvat probleme ale acti împotriva colonialismului şi tllnească aspecte impresie^
binat dotări tehnice de mare valoare. vă şi metalurgică» sarcinile vităţii curente. neocolonialismului, pentru de nante ale îndelungatei bătălii
Experienţa acumulată a permis ca, pe anul în curs, com plina Independenţă şi suve pentru libertate a poporoltd
binatul să-şi propună un program amplificat de autoutilare, ranitate a popoarelor Africii. zambian vizitînd sălile de Is
exprimat îndeosebi prin producerea de maşini, utilaje şl in Reafirmare vie a acestor torie ale Muzeului NatfdWfl
stalaţii în valoare de peste 8 milioane lei. Cu planul înalte aprecieri, şi aici, la din Livingstone. Iată unadfti
Dincolo de această creştere, de aproape 41 la sută, prin Livingstone, urările de bun imaginile cele mai reprezen
care se vizează sporirea volumului producţiei de maşini, uti venit ale populaţiei sînt înso tative — Kenneth David Ka*
laje şi instalaţii, cu aproape 100 de obiective, merită a fi trimestrial îndeplinit ţite de mărturii relevante ale unda salutat la Ieşirea sa
evidenţiată atenţia care se acordă laturii calitative a pro ecoului acestei politici con din închisoare de tovarăşii
gramului de autodotare. Se urmăresc, mai ales, reducerea HUNEDOARA. Muncind primul pătrar al anului, secvente a României: „Salu săi de luptă ; se văd fete fto-
tărîte, dîrze, animate de vo
(Importului de maşini şi utilaje (în valoare de peste 300 000 cu pasiunea şi hărnicia ca colectivul fabricii nr. 2 do tăm sprijinul acordat de inţa de a nu precupeţi nici m
lei valută), eliminarea unor locuri înguste în activitatea pro re-! caracterizează muncito aglomerare. Utilizînd cu România luptei popoarelor a
ductivă, creşterea productivităţii muncii, reducerea efortu rii, inginerii şi tehnicienii randament sporit capacităţi fricane împotriva colonialis sacrificiu pentru dobîndireă
lui fizic al muncitorilor, economii la preţul de cost (de pes din sectorul de aglomerare le de producţie şi timpul mului, rasismului şl aparthei Independenţei naţionale. O al
te 750 000 lei), obţinerea, in final, a unei producţii suplimen a minereurilor de fier de de lucru. aglomeratoriştii dului", „Mulţumim României, tă imagine, purtînd data <f*
tare pe seama autoutilării de peste 1 700 000 lei. la Combinatul siderurgic de Ia fabrica nr. 2 an dat preşedinteluî Ceauşescu, pen
Programul de autodotare şi autoutilare la C.S. Hunedoa Hunedoara au înregistrat de Ia începutul anului pes tru solidaritatea militantă cu (Continuare fa pag, a 4-a) 1
ra cuprinde asimilarea, experimentarea şl producerea role in perioada care a trecut te sarcinile de pian la zi
lor pentru blumingul „1 300*, a barelor de cuplare şi acţi de la începutul anului suc o cantitate de aglomerat
onare la laminorul de sîrmă, a unor acţionări la laminorul cese de seamă privind apro fieros autofondant care poa C o n v o r b i r i o fic ia le
„800", a sistemelor de ungere hidraulică la toate laminoare- vizionarea ritmică a furna te servi la producerea a
le precum şi a altor instalaţii pentru secţiile de bază ale com lelor cn cantităţi sporite de peste 20 000 tone de fentă. Sîmbătă, 25 martie, Ia Pa exterior, Corneliu Mănes
binatului» a căror necesitate se făcea de mult simţită. materie primă. Ei an reali Merită subliniat faptnl latul de Stat din Lusaka au ministrul afacerllOT externe,
zat şi expediat Ieri spre si
Pină în prezent, valoarea obiectivelor realizate este de lozurile furnalelor ultimele că sporirea producţiei la continuat convorbirile oficiale Bujor Almăşan, ministrul uri
peste 1,7 milioane lei. valoare concretizată în modificări la tone de aglomerat feros au- cele două fabrici de aglo dintre preşedintele Consiliului nelor, petrolului şi geologie^
construcţia podului rulant de la oţelărla electrică şt calea de tofondant din prevederile merare s-a înfăptuit în de Stat al Republicii Socialis Ştefan Andrei şi Gheorgh#
rulare la O.S.M. nr. 2, în confecţionarea unui transformator nord-veat. Temperaturile mi planului trimestrial. condiţiile reducerii cheltu te România, Nicolae Ceauşescu, Oprea, consilieri ai preşedin
nime vor fl cuprinse între
de sudură la laminorul ,,1 300" — care aduce economii la minus 3 şi minus 5 grade, iar ielilor şi ' sporirii eficien şi preşedintele Republicii telui, iar din partea zaimibia-
preţul de cost de peste 100 000 Iei anual —, în executarea maximele între 7 şl 11 grade. Se evidenţiază de data ţei economice. Astfel, în Zambia, dr. Keneth David nă — Elijak Mudenda, mînQs-
unui colector de înaltă tensiune pentru aburi şi a unui regu PENTRU URMĂTOARELE aceasta. în mod deosebit, primele două luni ale anu Kaunda. trul afacerilor exrteme, A. &
lator de temperatură la C.T.E. nr. 2. PENTRU 24 ORE DOUA ZILE pentru aportul adus la în lui, s-au realizat peste 1 Au participat, din partea ro
Vremea se ameliorează trep- deplinirea cu mai bine de 6 mână, Ion Păţan, vicepre Zulu, ministrul apărBrîî %j
— Amplul program de autodotare prevede construirea u lat, dar va fl relativ rece. Vremea va fl frumoasă şi zile înainte de termen a milion lei edonomii la pre J. M. Mwanakatve, mmtatr&f
şedinte el Consiliului de Mi
Cerul va fl variabil, tomporar
nor importante obiective şi pentru secţia de reparaţii elec noros. Viului va sufla slab relativ călduroasă. Vin tul va sarcinilor de producţie pe ţul de cost planificat* niştri, ministrul comerţului finanţelor. „
sufla slab din nord-est. Tem
trice. In ce se concretizează acestea? — adresăm întrebarea pinâ la potrivit din nord şl peratura In creştere.
inginerului Nicolae Miclea, şeful secţiei reparaţii electrice.
— Pentru a contribui efectiv îa perfecţionarea activităţii
noastre, am avut în vedere unele neajunsuri care persistă
Ja secţia de reparaţii. Pe lingă alte măsuri întreprinse, cum In cooperativele agricole din comun
sînt reorganizarea locurilor de muncă şi a echipelor de lu-* ÎN INTERIORUL ZIARULUI:
cru, specializarea acestora, o atenţie deosebită am acordat-o
asimilării unor tehnologii noi de lucru. O serie de aparate Dohra şi Lăpugiu de Jos
şl subansamble, cum sînt diferite tipuri de suporţi pentru
perii, contacte, culegători pentru liniile principale de la ma ţ ■ Acţiuni diversificate, destinate tuturor i
carale etc. — piese care pînă anul trecut se importau — a-
cura sînt produse în cadrul secţiei noastre. In prezent, cău j cetăţenilor m Legumele timpurii să ajungă Activitate susţinuta la executarea
tăm soluţii pentru asimilarea unor peise pentru automate de
joasă tensiune.
\ neintîrziat în pieţe! ■ Caleidoscop
i. ROVENŢA
j lucrărilor agricole de sezon
I. MACOVS ■ Cartea, scena, discul, ecranul a Sub
1 semnul promovării talentului autentic
(Continuare Sn pag. a 2-a) ^ Prezenţa pe ogoare a organelor comunale de partid şl de stat—
factor mobilizator şi însufleţitor în munca
H Ţăranii cooperatori şi mecanizatorii muncesc cu hărnicie
8B Lucrările de însâmînţâri şi pregătirea terenului s-au făcut lit
Călătoream deunăzi de la despre meseria de conducă — Cum a mers Costică ? fraţi. Se numesc M ihăieş: condiţii agrotehnice superioare
Hunedoara la Deva, intr-un tor auto. Cind am vorbit — l-a întrebat noul venit. Traian, are 43 de ani iar
autobuz de la Autobaza de despre meseria lui, a deve — Bine. Cred că trebuie Constantin 38. De 10 ani lu In cooperativele agricole de
transporturi auto Deva. E nit dintrodată scump la să ne mai uităm o dată la crează amindoi pe acelaşi producţie de pe raza comu bleme în ceea ce priveşte ce va moJ fl semănat* In i*
ram prin apropierea şofe vorbă. pompa de apă. autobuz. In acest răstimp nei Dobra — patru la număr, participarea la muncă a coo oeastă primăvară.
unor
peratorilor, efectuarea
rului, un bărbat de statură — Eu sînt mai tinăr in — Tu ştii de ce am venit au făcut împreună un m i Lăpuşnic, Dobra, Roşcani şi La cooperativa agricolă <t e
potrivită, trecut in a doua lion de kilometri. Răduleşli — primăvara aceas lucrări de calitate superioară Lăpuşnic s-a muncit w ao*A
în cîmp, încheierea în epoca
tinereţe. Călătoream şi in Cei doi şoferi Mihăieş ta a însemnat o însufleţită şi laşi spor. Insămînţatul di*
fa*
maşină ar fi fost, poate, o şi-au legat viaţa nu numai harnică participare la muncă optimă a fiecărei lucrări. In prima epocă, planificat a opTo*
ce pe 36 de hectare,
toate cele patru cooperative,
pentru că sînt fraţi, dar şi
putere. După un tim p, şo Un milion de kilometri in doi pentru faptul că-şi iubesc pentru marea majoritate a la ora actuală sîntem la zi pie de sfîrşit. S-a semănat
linişte deplină dacă moto
rul nu şi-ar fi strunit caii
cu lucrările.
cooperatorilor. In lungul şi-n
sfeclă furajeră, s-au plantat
ferul a spus cuiva din a meseria, iubesc hărnicia şi latul hotarului comunei se Spusele pni mărului au în cartofi, s^au semănat trifoiul
ştiu că singurul lucru de
propiere : „Au înflorit pier nepreţuit este munca. Aşa vede la tot pasul efec totalitate acoperire în fapte. şi ghizdeiul pentru furaja.
sicii". Da. undeva intr-o au fost povăţuiţi în anii co tul muncii oamenilor. Se Iată. La C.A.P. Dobra. s-au în — S-au încheiat — arăta
grădină se vedeau doi pier meserie. A m învăţat să con cu aşa de vreme să te pilăriei de părinţi, aşa au mănăturile de toamnă sînt cheiat lucrările la semănatul tovarăşul Costa — şl lucrărî-
sici încărcaţi de flori. duc maşini de la fratele schimb ? învăţat de la comuniştii de frumoase, cele din pri legumelor rădăcinoase pe 11 Je de însămînţări la coopera
Ne-am uitat la chipul şo meu. Apoi a tăcut. — Nu. la Autobaza de transporturi ma urgenţă a campaniei a ha, sfeclei furajere şi a ce tiva agricolă din RoşcanL r-
ferului care ne ducea spre La static de destinaţie, in — Azi facem, băiete, un gricole de primăvară s-au fă lei pentru butaşi, care va a flîndu-se de-acum sub brazdă
Sensurile învăţat să tacă, să vorbeas piul Deva, un om cu o în milion de kilometri de cind auto Deva de care sînt sti cut la timp şi la un bun ni sigura sămînţa necesară ani ovăzul — pe 12 ha, sfecla fu
Deva. Pe faţa lui, de om
noua autogară din m unici
maţi şi respectaţi.
lor viitori, al cartofilor tim
pa
rajeră, cartofii timpurii,
vel calitativ, iar pentru cele
că numai cind este între făţişare plăcută, îmbrăcat lucrăm împreună. Şi cei spre alte şi alte milioane de ce vor urma să se execute purii, iar cu trifoi, în cultu toată suprafaţa stabilită.
Drum bun, fraţi Mihăieş,
doi s-au strîns în
braţe,
maturităţii bat, înflorise un zîm bet. într-o uniformă de culoa frăţeşte. kilometri. a fost pregătit tot pămîntul. ră ascunsă, au fost însămîn- însămînţări, din prima epocă»
23 hectare are în planul dt
ţate 31 ha. în loc de 20 ha
Ne-am angajat
voluntar
De la conducerea autoba
— Anul acesta — sublinia
intr-o discuţie cu el despre rea mării, s-a urcat lingă zei am aflat că ei sînt N. PANAITESCU tovarăşul Adrian Costa, pri cît era planificat. Tot gunoiul GH. I. NEGREA ]
de grajd a fost transportat în
şoferul care ne adusese.
tinereşti flori. Apoi, despre maşini, marul comunei Dobra — nu cîmp, pregătindu-se şi ferti- (Continuare în pag. a 2-a) ]
se ridică nici un fe] de pro
lizlndu-se întreaga suprafaţă
D im ensiunile şl sensurile m atu
rităţii generaţiei tinere s-au r~
configurat pregnant în lunile a- Noul tractor
cestul an, cînd Întreaga activi Articole din
tate a m em brilor organizaţiei
revoluţionare de tineret s-a
desfăşurat sub em blem a ani românesc
versării a cinci decenii de la înlocuitori
crearea U.T.C. Participarea an
gajată la am plele m anifestări — Universal
de la Întreceri în hărnicie şl n pentru sezonul
abnegaţie, la excursii şl întîl-
niri cu profundă încărcătură 5 5 0 "
patriotică — a adunat în coro de primăvară
lele de realizări gînduri şl fap
te cu valori de sim bol. F en- : La recentul Salon inter
tru că dincolo de cantităţile de j naţional al agriculturii de
m etal colectat, de num ărul po- j Ja Paris, noul tractor româ întreprinderile de arti
m ilor plantaţi, de păşunile prl- : cole de pielărie, încălţă
m enite, de cîntecele şl versuri nesc „Universal 550" a în minte şi marochinărie au
le Interpretate. Întrezărim pro trunit aprecierile favorabi
filul tinârului de azi, angajat j le ale unui mare număr livrat zilele acestea unită
m atur — chiar dacă e încă a ţilor comerciale noi mode
dolescent — In efortul unanim de specialişti. Noul tip de le pentru sezonul de pri
de făurire a societăţii noi. tractor, bine cotat şi în în
Iată cum îşi prezintă tinerii j cercările la care a fost supus măvară. O nolă caracteris
din localitate Vlrgil Lugojan, i tică o constituie faptul că
secretarul C om itetului com unal al j în ţara noastră, urmează să la confecţionarea încălţă
U.T.C. Certej. „Angajaţi plenar : intre Sn producţia de serie
în acţiunile de m uncă voluntar- j încă din acest prim semes mintei se întrebuinţează,
patriotică, tinerii din unităţile j tru al anului. într-o proporţie mai mare,
econom ice, instituţiile şi satele j materiale sintetice.
com unei Certej au colectat 24 In prezent, specialiştii In acelaşi timp, unităţi
tone de fier vechi, ceea ce j Institutului de cercetări şi
înseam nă 130 la sută faţă de i proiectări pentru tractoare le de specialitate au trimis
cifra pe care s-au angajat s-o : şi autocamioane din Bra reţelei comerciale nume
realizeze in prim ele trei luni j şov, ca şi cei din sectorul roase articole de marochi
de concepţie al uzinei nărie, noi modele de poşe
LU C IA LICtU •,Tracrtorul* fac studii pen te, serviete, valize, gea
tru extinderea gamei de mantane, realizate din în
(Continua?* la pag. a 2-o) tractoare. locuitori.