Page 9 - Drumul_socialismului_1972_03

Proletari din toate tarile, unljl-vă!
SOLEMNITATEA

UNOR DECORAŢII

La Palatul Consiliului de de construcţii metalice şi ma­ cunoştinţa faţă de conducerea
Stat, a avut loc, joi diminea­ şini agricole Bocşa, Nicolae partidului, faţă de tovarăşul
ţa, solemnitatea decorării u­ D. Gulea, sudor la Uzina de Nicolae Ceauşescu, personal,
nor muncitori, maiştri, tehni­ utilaj chimic „Griviţa Roşie" pentru grija părintească şi a­
cieni şi ingineri, cere au con­ din Bucureşti, Petru P. Coco- jutorul permanent acordat
tribuit la realizarea podului ra, soldat M.F.A., Victor H. constructorilor podului, pentru
de şosea peste Dunăre, de la Caranfil, laminator la Combi­ condiţiile^, create, care ne-au
Giurgeni—Vadul Oii. natul siderurgic din Galaţi, permis, In final, să realizăm
Distincţiile au fost lumina­ Ştefan D. Dumitrescu, director în cele mai bune condiţii a­
te de tovarăşul NICOLAE tehnic la Trustul de construc­ ceastă importantă lucrare. A­
CEAUŞESCU, preşedintele Con­ ţii drumuri, poduri, porturi şl ‘ sigurăm conducerea partidului
siliului de Stat al Republicii aeroporturi, Demetru I. Dogă- şi statului că şi în viitor vom
Socialiste România. rescu, maistru la întreprinde­ munci cu abnegaţie să înfăp­
La solemnitate au luet par­ rea de utilaje pentru construc­ tuim directivele partidului, să
te tovarăşii Emil Bodnaraş, ţii în transporturi Bucureşti, realizăm exemplar sarcinile
Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Ion V. Dobrin, dulgher la Gru­ încredinţate.
Constantin Stătescu, secreta­ pul de şantiere pod Dunăre- Exprimînd sentimentele de
rul Consiliului de Stat, loan Galaţi, Neagu R. Frigioiu, su­ gratitudine ale muncitorilor
Avram, ministrul industriei dor la Uzina „Progresul11 din constructori, care prin activi­
construcţiilor de maşini, pre­ Brăila, Paltiel M. Goldştein, tatea lor însufleţită au con­
ANUL XXIV. NR. 5334 . VINERI 3 MARTIE 1972 cum şi membri ai conducerii inginer şef la întreprinderea tribuit la realizarea podului
4 PAGINI - 30 BANI Ministerului Transporturilor şi de utilaje pentru construcţii peste Dunăre de la Giurgeni—
Telecomunicaţiilor. în transporturi Bucureşti, Tu­ Vadul Oii, maistrul Dumitru
Prin decret al Consiliulu! de dor Gh. Ion, sudor Ia Grupul Gh. Taran a subliniat că dis­
Stat, pentru contribuţia deo­ de şantiere pod Dunăre-Ga- tincţiile acordate sînt mărtu­
ria vie a preţuirii pe
care
laţi, Nicolae Z. Istrate, cazan­
sebită adusă la realizarea po­
Ancorarea în viata cotidiană, dului de şosea peste Dunăre giu la Uzina de utilaj chimic Partidul Comunist Român o a­
cordă muncii devotate a con­
Ploieşti, Vasile I. Juncu, ingi­
de la Giurgeni—Vadul Oii, a
fost conferit „Ordinul Muncii" ner la Institutul de proiectări structorilor podului, ele con­
clasa I, tovarăşilor Institutului transporturi auto, navale şi stituind, în acelaşi timp, un
loan N.
Imbold în activitatea lor vii­
aeriene, Tulius A. Lupescu, in­
Baicu, directorul
izvorul viabilităţii de proiectări transporturi au­ giner la Uzina „23 August" toare. cuvîntul, tovarăşul
Bucureşti,
Sotir E. Malacos,
Luînd
to, navale şi aeriene, Constan­
tin R. Cărăuş, sudor la Şan­ căpitan în marina fluvială, NICOLAE CEAUŞESCU a spusi
„Doresc, în primul rînd, ca,
tierul naval din Galaţi, Dimr- Constantin D. Marinescu, di­ în numele Comitetului Central
rector tehnic la Institutul de
cabinetului de ştiinţe sociale al Uzinei de construcţii meta­ proiectări transporturi auto, al partidului, al Consiliului de
trie E. Galu, director tehnic
navale şi aeriene,
Karoly S.
lice şi maşini agricole Bocşa,
Stat şl al guvernului, să vă
Valeriu I. Moldovan, lăcătuş Mihaly, maistru la Grupul de felicit pc dumneavoastră, cel
la aceeaşi uzină, Constantin I. şantiere pod Dunăre-Galaţi, cărora vi s-au înmînat astăzi
Desfăşurarea tumultuoasă a panţi activi, ne integrăm or­ completă, experienţa de pînă Popescu, inginer la Trustul de Ştefan Şt. Macea, căpitan aceste distincţii ale Republicii
operei de făurire a societăţii ganic în ritmurile înalte, spo­ acum ne învederează să sesi­ construcţii drumuri, poduri, M.F.A., Vîlcea D. Marinescu, Socialiste România, cît şl pe
socialiste multilateral dezvol­ rite an de an, de dezvoltare zăm şi să generalizăm unele porturi şi aeroporturi, Paul N. mecanic la întreprinderea de toţi cei care, cu acest prilej,
tate în patria noastră a des­ economică. Activităţii poli ti- concluzii. In primul rind, am Roşu, dulgher la Grupul de utilaje pentru construcţii în au fost distinşi cu ordine şi
cătuşat energii şi pasiuni ne­ co-ideologice îi revine sarci­ releva faptul că aria de cu­ şantiere pod Dunăre-Galaţi, transporturi Bucureşti, Ştefan medalii — şi să adresez calde
bănuite, atît pe frontul pro­ na de a fi cel puţin la înăl­ prindere a problemelor atît de Constantin D. Ţintea, inginer M. Neuner, maistru la Grupul felicitări tuturor celor care au
ducţiei de bunuri materiale, ţimea acestor ritmuri. Este o complexe ale activităţii ideo­ la Trustul de construcţii dru­ de şantiere pod Dunăre-Galaţi, contribuit la realizarea podu­
cît şi pe planul atît de cu­ şansă creată de puternica e­ logice este mult mai largă. muri, poduri, porturi şi ae­ Mircea A. Petrescu, inginer Ia lui peste Dunăre.
prinzător al conştiinţei. Pro­ fervescenţă din gîndirea şi Cuprinderea se face în mod roporturi, şi Gheorghe V. Ţu­ Trustul de construcţii ' dru­ Realizarea acestei importan­
gramul amplu, iniţiat de par­ conştiinţa oamenilor, determi­ mai omogen, căci activitatea gui, mecanic la întreprinderea muri, poduri, porturi şi aero­ te construcţii în cincinalul ca­
tid cu o viziune ştiinţifică de nată de plenara C.C. al P.C.R. cabinetului este şi trebuie să de utilaje pentru construcţii porturi, Boris I. Poenaru, di­ re a trecut a cerut eforturi
îndelungată perspectivă, spo­ din noiembrie 1971, de clima­ fie de aşa natură încît să a­ în transporturi Bucureşti ; rector la Grupul de şantiere mari atît constructorilor şt
reşte optimismul şi încrederea tul statornicit în toate orga­ tragă in orbita sa şi să gene­ „Ordinul Muncii" clasa a II-a, pod Dunăre-Galaţi, Cristea A. proiectanţilor, cît şl uzinelor
maselor în măreţele obiective nizaţiile de partid, începind ralizeze toate formele, toate tovarăşilor Gheorghe-Rudi Gh. Pascaru, inginer şef adjunct la constructoare dc maşini — şl
stabilite, amplifică forţa lor încă din cursul lunii iulie genurile adecvate ale muncii Buzuloiu, inginer şef al Insti­ întreprinderea de utilaje pen­ putem spune că s-au achitat
de mobilizare şi participare la 1971, un climat propice creş­ de propagandă, ale muncii po- tutului de proiectări transpor­ tru construcţii în transporturi cu toţii în bune condiţii de
înfăptuirea acestuia cu con­ terii rolului muncii politico- litico-educative desfăşurate de turi auto, navale şi aeriene, Bucureşti, Alexandru D. Stoi­ obligaţiile pe care le-au avut,
secvenţă şi dăruire. ideologice in viaţa de zi cu zi. organizaţiile de partid, de ma­ Ion Gh. Barbu, inginer la Gru­ ca, inginer şef la întreprinde­ că au reuşit să depăşească
Propagandei de partid, mun­ Este firesc ca un asemenea să şi obşteşti. Cabinetul pen­ pul de şantiere pod Dunăre rea de construcţii speciale în greutăţile ivite pe parcurs.
cii politice de masă, întregu­ climat să genereze căutări de tru ştiinţele sociale şi răspîn- Galaţi, Petre E. Bucur, lăcă­ transporturi Bucureşti, Ion V. Intr-adevăr, această construc­
lui angrenaj ideologic (în ca­ mijloace, forme şi metode noi direa de cunoştinţe ştiinţifice tuş la întreprinderea de uti­ Strătescu, inginer la Intreprin- , ţie reprezintă o mîndrie a
re cabinetele de ştiinţe socia­ de activitate, adecvate cerin­ laje pentru construcţii în derea de construcţii speciale constructorilor, proiectanţilor,
le au un rol de seamă), le re­ ţelor sporite impuse de ©^'ase­ PETRE ]\RA\J transporturi Bucureşti, Andrei şi instalaţii-montaj a Minis­ a uzinelor constructoare de
terului Industriei Construcţii­
vine sarcina de a face cunos­ menea desfăşurare. Cabinetul directorul Cabinetului D. Garacostea, profesor la In­ lor de Maşini, Dumitru Gh. maşini, deci a tehnicii româ­
cut maselor dimensiunile, sen­ pentru ştiinţele sociale şi răs- stitutul de construcţii din Taran, maistru principal la neşti.
surile şi conţinutul calitativ pîndirea cunoştinţelor ştiinţi­ judeţean de partid Laboratorul rapid al turnătoriei nr. 2 de la Uzina „Victoria* Bucureşti, Valeriu N. Chera, Grupul de şantiere pod Du- Sperăm că experienţa acu­
al programului iniţiat de par­ fice îşi are originea tocmai Câlan. Laborantele M argareta Totir şl Smârândiţa Muntean inginer şef la Grupul de şan­ năre-Galaţi, Alexandru M. mulată pe acest important
tid, corespondenta nemijlocită în aceste căutări, el s-a con­ (Continuare în pag. a 2-a) determ ină procentul de mangan dintr-o nouă şarjă de fontă. tiere pod Dunăre-Galaţi, loan Ungureanu, dulgher la acelaşi şantier va fi folosită în reali­
Foto: V. ONOIU
dintre politica partidului şi turat, în mod evolutiv, ca mij­ P. Coroban, lăcătuş la Uzina grup de şantiere, şi Gheorghe zarea unor noi obiective, —
voinţa întregului nostru po­ loc puternic, nou şi modern, Gh. Voinea, laminator la Com­ poate nu de aceeaşi natură,
por. de propagare a ideologiei şi binatul siderurgic din Galaţi. dar asemănătoare. Avem în
Sîntem martori şi partici­ politicii partidului. Deşi in­ Prin acelaşi decret al Con­ vedere că în acest cincinal
Adunarea reprezentanţilor oamenilor muncii de la siliului de Stat, au mai fost trebuie să construim cîteva
poduri, că în interiorul
ţării
conferite, de asemenea, 107 trebuie realizate o serie de
ordine şi 59 medalii ale Re­ construcţii asemănătoare de
Centrala industrială Hunedoara publicii Socialiste România u­ dimensiuni mai mici, şl, desi­
nor muncitori, maiştri, tehni­
Corul I.C.S.H.—mesagerul cieni şi ingineri care au con­ gur, în perspectivă, probabil
că vor mai trebui
realizate
tribuit la realizarea podului obiective dc acest fel, de înal­
de peste Dunăre de la Giur­ tă tehnicitate.
cîntecului constructorilor Autoexigenţă şi responsabilitatea geni—Vadul Oii. De aceea, doresc să exprim
Mulţumind în numele celor
partid şi de stat că toţi in­
care şi-au adus contribuţia la convingerea conducerii de
Hunedoarei socialiste proiectarea podului peste Du­ ginerii, tehnicienii, maiştrii,
determină valorificarea eficientă Oii, ing. Vasile I. Juncu a eforturile, pe noile şantiere,
Giurgeni—Vadul
muncitorii vor depune toate
năre de la
Participarea formaţiei corale a constructorilor . ... spus : Distincţiile acordate as­ la noile locuri de muncă, spre
hv necl ore ni- la etapa a doua a concursului coral in- tăzi sint o apreciere deose­ a-şi aduce contribuţia lor tot
terjudeţean „Chitare patriei", a produs o vie satis­ bită a conducerii partidului şi mai activă la realizarea pro­
facţie in rindul iubitorilor muzicii de acest gen a potenţialul productiv statului nostru şi, de aceea, gramului elaborat de Congre­
din judeţ. Cele mai puternice emoţii le-au incercat, înţelegem ca în / activitatea sul al X-Iea, la dezvoltarea
cum era şi firesc, salariaţii I.C.S.H., membrii coru­ noastră de viitor să depunem României socialiste, la ridica­
lui care îşi văd răsplătite şi in acest fel eforturile toate eforturile, toată expe­ rea bunăstării întregului nos­
depuse de-a lungul a peste două decenii de activi­ Două direcţii fundamentale a fost depăşită cu 7 428 lei pe nilor de polizat ţagle. Preocu­ nităţi naturale va înregistra rienţa obţinută la această lu­ tru popor. încă o dată vă fe­
tate. Două decenii, atît cit a împlinit şi întreprin­ domină în acest al doilea an salariat. Unităţile centralei au pările de ordin calitativ s-au creşteri importante, ponderea crare, pentru a contribui în licit şi vă urez succese în în­
derea de construcţii siderurgice din Hunedoara, in al cincinalului eforturile si- dat economiei naţionale peste conjugat într-o măsură spori­ principală revenind sectoare­ continuare la ridicarea presti­ treaga dumneavoastră activi­
cadrul căreia fiinţează ; timp în care aceşti oameni derurgiştilor. Aşa cum rezul­ plan importante cantităţi de tă cu cele privind gospodă­ lor de furnale cu 48 000 tone giului tehnicii româneşti în tate".
au înăltat o Hune doară mîndră şi maiestuoasă, cu tă din dezbaterile în plenul cocs, fontă, oţel, laminate, ma­ rirea mai bună a fondului de fontă şi oţelării cu 43 000 to­ construcţia de poduri, atît în "k
furnalele, oţelăriile şi laminoarele ei, cu cartierele Conferinţei pe ţară a cadrelor teriale refractare, maşini, uti­ metal, a mijloacelor materia­ ne oţel. tară, cît şi peste hotare. După solemnitate, tovarăşul
elegante şi cochete in acelaşi timp, replică demnă de conducere din întreprinderi laje şi piese de schimb pen­ le şi financiare. S-au redus Căutînd căi şi modalităţi Luînd, de asemenea, cuvîn- Nicolae Ceauşescu, ceilalţi
a socialismului la măreţia Castelului Corvineştilor. şi centrale industriale şi de tru industria metalurgică. Au astfel consumurile specifice optime de realizare exempla­ tul, ing. Constantin D. Ţintea conducători de partid şi de
Două decenii in care Hunedoara a unit mii de bri- construcţii, din lucrările co­ fost realizate integral de că­ de cărbune pentru cocs, cocs ra a acestor prevederi, la ca­ a spus: Astăzi, cînd munca slat prezenţi, s-au întreţinut
misiei de metalurgie şi, în tre toate întreprinderile cen­ pentru furnale, melal la oţe- re se adaugă angajamentele noastră a primit cea mai înal­ cordial cu cei decoraţi.
mod deosebit, din cuvîntarea tralei contractele economice, lării şi laminoare, utilaj de mobilizatoare asumate în în­ tă preţuire, ne exprimăm re­ (Agerpres)
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, iar la export s-au livrat su­ turnare, materiale refractare, trecere, adunarea reprezentan­
CINTARE PATRIEI orientarea activităţii siderur­ ţilor oamenilor muncii a in­
gice trebuie să o constituie sistat cu precădere asupra re­ nimă va fl cuprinsă între 2
şi 4 grade, iar cea m axim ă
.....
...
sporirea producţiei de metal D e viza fiecărui colectiv de m unci • . zervelor potenţiale existente ¥REMEj«t între 11 şi 11 grade.
gadieri din toată fara. Din tinereţe‘a, talentul şi dă­ prin folosirea deplină a capa­ „NICI 9 MAŞINA ŞI M l UN UTÎLAJ în unităţi, formulînd numeroa­ PENTRU URMĂTOARELE
ruirea lor în muncă s-a născut Hunedoara, aşa cum cităţilor de producţie, creşte­ se propuneri pentru punerea PENTRU 24 ORE DOUA ZILE
Vremea se m enţine căldu­
o cunoaştem astăzi, s-au născut cinteccle ei purtate rea eficienţei economice prin S U i RANDAMENTUL PLANIFICAT, lor în valoare. In acest scop, Vreme călduroasă, cu cerul roasă, cu cerul variabil. Vin­
sus, la cotele înalte ale jurnalelor, pe străzile încă reducerea cheltuielilor mate­ în darea de seamă, în cuvîn- variabil. Vintul va sufla slab tul va sufla slab din sud-est.
neasfaltate ale oraşului, prin dantelăria schelelor. riale, sporirea productivităţii NICI UN IH U T NELUCRÂTP tul tovarăşilor Andrei Petres- din sud-est. Temperatura m i­ Tem peratura — staţionară.
Oraşul chita, in cel mai strict înţeles al cuvîntu- muncii, îmbunătăţirea perfor­ cu, cocsar, Nicolae Grosu,
lui. manţelor calitative ale meta­ furnalist, Dumitru Bucur, in­
Azi, „nucleul“ născut acum 20 de ani numără lului, gospodărirea judicioasă plimentar produse în valoare energie şi combustibili, a giner şef serviciu C.T.C. la
peste 100 de iubitori ai cîntecului. Slut muncitori, a resurselor materiale şi bă­ de 26,2 milioane lei valută. crescut gradul de eficienţă a C.S. Hunedoara, Remus Ju­ O cerinţă esenţială în faţa
maiştri, tehnicieni, ingineri, funcţionari crescuţi de neşti. producţiei. Pe această cale, dele, muncitor, şi Adolf Dru-
Activitatea de producţie a
Hunedoara, mulţi dintre ei fii de brigadieri năs­ Sub acest raport de cerinţe primit un sprijin substanţial ker, director la U.V. Călan,
cuţi în Hunedoara. Sînt dulgherul Nicolae Moldo­ şi exigente, adunarea genera­ oa urmare a creşterii mijloa­ depăşirea planului de benefi­ Petru Bolea, secretarul comi­ mecanizatorilor
van, excavatoristul Vasile Gerea, fierarul betonist lă a oamenilor muncii de la celor fixe, a realizării obiec­ cii cu 57,3 milioane le; a tetului de partid la Fabrica
Simion Napău, zidarul loan Lucaci, timplarul loan Centrala industrială Hunedoa­ tivelor din planul tehnic şi permis constituirea unor im­ de produse refractare Baru,
Tiz, maiştrii Eugen Boroş şi loan Groza, funcţiona­ ra a analizat recent mersul a perfecţionării organizării şi portante fonduri pentru inves- ing. loan Dobrin, director co­
rele Margareta Cunţan, Ana Zavoda, Elena Gruia, activităţii în primul an al cin­ conducerii, a activităţii de liţii necentralizate, îmbunătă­ mercial la centrală, s-au fă­
Maria Braia, economistul Vasile Onofrei etc., mai cinalului, ansamblul de sar­ cercetare-dezvollare. Din a­ ţirea condiţiilor de producţie cut ample referiri la neajun­
mulţi de 100, uniţi in cîntec sub bagheta profeso­ cini ce le revin pentru 1972. ceste puncte de vedere, da­ şi de muncă, acordarea de surile manifestate în anul
premii în valoare de peste 5
rului Horia Făgărăşanu. Deşi are numai 20 de ani, Exipunînd principalele reali­ rea de seamă evidenţiază a­ trecut. Deficienţele semnalate
corul constructorilor a. ajuns la maturitate. O do­ zări ale perioadei de plan ex­ similarea a 29 noi mărci de milioane lei salariaţilor cu în aprovizionarea tehnico-ma-
vedeşte repertoriul curajos, înalta ţinută interpreta­ pirate, darea de seamă pre­ oţel şi laminate, noi tipuri de activitate excepţională în pro­ terială, îndeosebi cele referi­ [A ÎNTREAGA
ducţie.
tivă, prezenţa in viaţa culturală a Hunedoarei. zentată de ing. Coslache Tro- toare la asigurarea electrozi­ capacitate
tuş, preşedintele consiliului piese de schimb, cilindri, u­ De pe poziţiile dobindite în lor de grafit, a fierului vechi
Adevărat corolar al activităţii sale artistice, oamenilor muncii al centralei, tilaj de turnare, asimilarea u­
prezenţa constructorilor hunedoreni în prestigiosul relevă că prevederile planu­ nor noi tehnologii. 1971, activitatea economică a şarjat, materiale refractare, Deşi bilanţul activităţii des­ nu în suficientă măsură se
concurs „Chitare patriei" este pe cit de reprezen­ lui şi angajamentele au fost Anul 1971 a marcat de ase­ centralei se plasează in al realizarea importurilor depar­ făşurate în anul trecut de străduiesc să facă cunoscute
doilea an al cincinalului pe
tativă, pe atît de angajantă. Piesele : „Românie — îndeplinii© şi depăşite. S-au menea o îmbunătăţire sub­ coordonate superioare. Aces­ tamentale au grevat în mare colectivele de lucrători din avantajele extinderii mecani­
ţara mea de dor" de Mircea Neagu, „Cîntec de şan­ realizai suplimentar 211 mili­ stanţială a ‘structurii şi nive­ tea se definesc cifric prin parte buna desfăşurare a pro­ staţiunile pentru mecanizarea zării in aceaslă ramură de
tier" de Costică Andrei (in primă audiţie) şi „Mu oane lei la producţia marfă, lului calitativ al producţiei. creşterea producţiei marfă cu agriculturii a fost pozitiv — producţie.
dusei în tirg la moţi", de Tudor Jarda, sînt adevă­ 274 milioane lei la mar­ Comparativ cu anul 1970, a 170 milioane lei, a producti­ ceselor de producţie. Această depăşindu-se veniturile şi re- Diminuarea randamentului
rate atestate de valoare ale valenţelor corului fă vîndută şi încasată şi scăzut cu 2 la sută nivelul vităţii muncii cu 2 191 lei pe stare de lucruri a fost deter­ dueîndu-se cheltuielile plani­ unor utilaje $i folosirea aces­
I.C.S.H. 57 milioane lei beneficii pes­ pierderilor prin deşeuri la o- salariat, reducerea cheltuieli­ minată de conducerile centra­ ficate — importante rezerve tora in condiţii de eficienţă
Repetiţiile intense, calitatea interpretării, evi­ telării, a crescut cu 4 la sută lei şi întreprinderilor dar, în­ de creştere a eficienţei eco­ scăzută — remarca inginerul
denţiată cu prilejul diverselor spectacole prezentate te plan. La cheltuielile la ponderea oţelu/rilor aliate şi lor la 1 000 lei producţie mar­ deosebi, de insuficientul spri­ nomice nu au fost corespun­ Vasile Siminie, directorul
pe scenele aşezămintelor culturale din judeţ, oferă 1 000 lei producţie marfă s-a carbon de calitate, a sporit fă cu 18,3 milioane lei şi spo­ zător valorificate. In această S.M.A. Baia de Criş — îşi gă­
premisele unei evoluţii care, in• fina}, să ducă la obţinut un volum de econo­ gradul de prelucrare a supra­ rirea volumului de beneficii jin primit din partea Minis­ privinţă se impune atenţiei seşte explicaţia în mare mă­
cucerirea punctelor necesare calificării în etapa su­ terului Industriei Metalurgice. faptul că o serie de utilaje, sură în tendinla pe care o
mii suplimentare în valoare feţelor laminatelor prin pu­ cu 68 milioane lei, compara­ îndeosebi cele pentru efectua­
perioara. M qodea de 23,5 milioane lei, iar pro­ nerea in funcţiune a maşinii tiv cu anul trecut. In mod rea lucrărilor în legumicultu- manifestă conducerile unor
cooperative agricole de a rea­
ductivitatea muncii planificată de flamat blumuri şi a maşi- corespunzător, producţia în u- (Continuare în pag. a 3-a) ră, nu au fost folosite nici la liza „economii" la executarea
jumătatea randamentului pla­ unor lucrări care hotărăsc in
nificat.
bună măsură soarla recoltei.
Referindu-se la problema in Aşa se face că în raza de ac­
INTILNIRi CU TINERETUL discuţie, inginerul Emil S/c- avem asigurată încărcătura,
tivitate a unităţii noastre nu
kely, directorul S.M.A. Sime­
ria, arăta că din partea şefi­ prin lucrări contractate, nici
In dinamicul context al — întîlniri, sfătuiri cu ac­ cursul „Cîntare patriei". lor de ferme legumicole şi a pentru jumălale din capacita­
preocupărilor pentru înde­ tivişti de partid. Peste 300 de elevi şi ca­ conducerilor C.A.P. se mani­ tea de lucru a grciferelor, ma­
plinirea ex3mplară, calitati­ Ieri, la Orăştie, la Fabri­ dre didactice din Simeria au festă unele reţineri nejustifi- şinilor de împrăştiat îngrăşă­
vă, a obiectivelor celui de-a| ca chimică, tovarăşul Vi- avut ca oaspeţi în mijlocul oate în utilizarea frezelor, ni­ minte chimice, agregatelor de
doilea an al cincinalului, m- chente Bălan, prim-vice- lor, în sala clubului sindi­ velatoarelor, modelatoarelor şi grape, maşinilor fitosanitar©
tîmpinarea semicentenarului preşedinte al Comitetului e­ catelor din localitate, pe a maşinilor de plantat răsad şi a altor utilaje. Uneori,
Uniunii Tineretului Comu­ xecutiv al Consiliului popu­ tovarăşii Nicolae Andro- — utilaje pentru care se plă­ ignorind cerinţele eficienţei,
nist se înscrie ca o perioa­ lar judeţean, s-a întreţinut nache, şeful secţiei propa­ tesc, oa amortismente, însem­ cooperativele agricole solicită
dă în care se transpune în cu tinerii muncitori de aici. gandă a Comitetului jude­ nate sume de bani. Dacă a­ să li se efectueze mecanizat
viaţă ceea ce tineretul s-a La Hunedoara, sute de ţean de partid şi Viorel vem in vedere că unităţile un volum redus de lucrări —
angajat să dăruiască con­ tineri s-au întîlnit cu to­ Jianu, secretar al Comitetu­ producătoare de legume re­ care asigură folosirea doar pe
strucţiei societăţii noastre. varăşii Gheorghe Călines- lui judeţean al U.T.C. In- clamă deseori lipsa forţei de 2—3 ore din zi a tractoarelor
Au loc activităţi deosebite cu, şeful secţiei organizato­ tîlnirea a fost urmată dc un muncă necesară efectuării în şi maşinilor — ceea ce nu
pentru intensificarea munci­ rice a Comitetului judeţean bogat program artistic. condiţii optime a lucrărilor permite o utilizare judicioasă
lor patriotice, acţiuni cu un de parlid şi Gheorghe Moldt. La D*va. tinerii s-au întîl­ stabilite, apare cu totul anor­ a mijloacelor mecanice.
dens conţinut educativ — directorul general al între­ nit cu tovarăşii Aron Col- mală situaţia de a avea ma­ Abordind aceeaşi problemă,
am vrea să remarcăm dcar prinderii de construcţii si­ cer, prim-serretar al Comi­ şini care nu sînt folosite cu Roman Suciu, şeful secţiei de
întreaga capacitate în legu­
solemnităţile înmînării car­ derurgice. După sfatul rod­ tetului municipal Deva al micultura. Desigur, o mare mecanizare de la C.A.P. Geoa-
netului de utecist în mijlo­ nic, tinerii hunedoreni au P.C.R., primarul municipiu­ răspundere faţă de fructifica­ giu, releva necesitatea ca în
cul colectivităţilor din ma­ avut prilejul de a audia — rea deplină a posibilităţilor de
rile întreprinderi sau în lo­ intr-o repetiţie de lucru — lui şi VioreJ Faur, prim-se- creştere a gradului de meca­ fiecare cooperativă agricolă
curile pe care istoria le-a corul sindicatului de la cretar al Comitetului jude­ nizare a lucrărilor în legumi­ să existe o preocupare deose-
consemnat în paginile sale I.C.S.H., participant la con­ ţean Hunedoara al U.T.C. cultura o poartă conducerile
S.M.A. şi şefii secţiilor, care (Continuare in pag. a 3-a)