Page 90 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 90

u T O r " ' -   - - r ,^ r ' T t r ’5
                                                                   H.K.T’MrSR-            ~rr?T.»jyjTj ,!■', -t       v             «  II
                                                                                                                                                                          DRUMUL  SOCIALISMULUI         9   Nr.  5 354  9   DUMINICA  26  MARTIE  1972



       La  Casa  de  guţhiră  a  sindicatelor  Petroşani                                                                                                               0  nouă

                                                                                                                                                                      promoţie
                            diversificate.                             P                                                                                           de  ingineri




                         tuturor cetăţenilor                                                                                                                           militari


                                                                                                                                                                  Sîmbătă  dimineaţa  a  avut
                                                                                                                                                                loc  festivitatea  prilejuită  de
        Experienţa  a mura Iată,   în­  pe  cea  pentru  salariaţi!  de  ia   Considerăm  că  un  aspect  al                                                    absolvirea  Academiei  milita­
       cercarea  de  a  rezolva  unele   uzina  de  utilaj  minier,  care  a   reuşitei  acţiunilor   educative                                                 re  de  o  nouă  promoţie  de
       probleme  Ivite  pe  parcursul   cuprins  expunerea  „Sarcinile   întreprinse  îl  constituie  per­                                                      Ingineri  militari.  Au  luat  par­
       activităţii  noastre  ne-au  per­  economice  «ie  uzinei  pentru   manentizarea  unor  forme  care
       mis  să  tragem  concluzia  că,   cincinalul  1971-1975-   şl  pre­  s-au  bucurat  de  aprecierea  u-                                                   te  generalul  de  armată  Ion
                                                                                                                                                                Io-niţă,  membf.u  supleant  al
       pentru  a  desfăşura  o  rodnică   zentarea  proiectelor  de  îmbu­  nuî  auditoriu  devenit  perma­                                                     Comitetului  Executiv  al  G.G.     (Urmare  din  pag.  1)    O  scrisoare  sem nată  de  prof.
       muncă  cuHuroi-educatlvă,   la   nătăţire  a  mijloacelor  de  rea­  nent.  De  aceea,   acordăm  în                                                     al  P.C.R.,  ministrul  Forţelor                             Tj.  Ispas,  de  la  Şcoala  genera­
                                                                                                                                                                                                                             lă  din  Pftuliş,  relevă  sem nifica­
       nivelul  cerut  de  programul  e-   lizare  a  acestuia»  înmînarea   continuare  o  atenţie  celor  pa­                                                                                 nle  anului.   El  au  colectat  şl   ţiile  adinei  pe  care  le-au   avut
       ducaţionnl  al  partidului,  tre­  în  codTU  festiv  a  diplomelor   tru  forme  iniţiate :  „Un  por­                                                  Armate,  adjuncţii  ministrului   predat  unităţilor  achizitoare  150   asupra   Elevilor   m anifestările
       buie  să  ne  axăm   pe  două   şi  insignelor  de  inovatori  pe   tret  pe  lună“  —  prezentar'ea                                                     Forţelor  Armate,  generali  şi   kg  m aculatură,  180  de  borca­  organizate  sub  sem nul  întîm pi-
                                                                                                                                                                                                ne,  au  participat  la  frum oase
       mari  şi  importante   aspecte :   anul  1971  |  întreceri  sportive   unor  figuri  de  seamă  din  is­                                                ofiţeri  superiori,  cadre  didac­  acţiuni  gospodăreşti.   Şl  dacă   nării  Jubileului   creării  U.T.C.
                                                                                                                                                                                                                                                avut  că
                                                                                                                                                                                                                             „Deunăzi,  cînd  l-am
       pentru  cine  şi  cu  ajutorul  că­  între  secţii  la  şah  şi  tenis  de   toria  partidului  şi  patriei,  mi­                                        tice,  ofiţeri-elevi  şi  elevi.  Costache  Pascal,  Mihai  Clblan,   oaspete  pe  tovarăşul  Aron  Pâ-
       ror  factori  putem  realiza  ac­  m asă;  programul  brigăzii  ar­  litanţi  pe  tărîm  ideologic,  cul-                                                  Cu  acest  prilej,  în  numele   G heorghe  Illescu,  Valentin  Ia-   răuan,  vechi  m em bru  de  par­
                                                                                                                                                                                                cob  nu  fost  In  fruntea  acestor
                                                                                                                                                                                                                             tid  din  satul  Bejan,  copiii  au
       tul  de  cultură ?  La  prima  în­  tistice  cu  âepecte  ce  vizau  ac­  tural-artlstic  etc.;   „Tehnic-                                               comandantului  suprem  al  For"   acţiuni,  el  sînt  şl  acel  care  la   trăit  m om ente  de  adm iraţie  şl
       trebare  un  răspuns  sigur  este:   tivitatea   colectivului ;   un   club"  —  unde  prezentăm  pe­                                                    ţelor  Armate  ale   Republicii   locul  de  producţie  se  află  In   respect  faţă  de  înaintaşi,  de  do­
                                                                                                                                                                                                                                                 urm aşi
                                                                                                                                                                                                                             rinţă  sinceră  de  a  fl
       pentru  oamenii  muncii,  pen­  scurt  program   de   muzică   riodic  succese  de  răsunet  nle                                                         Socialiste  România  —  tovară­  prim ele  rtndurl.  Spectacolele  In   dem ni  al  acestora.  îndem nul  la
                                                                                                                                                                                                care  dansatorii,  recitatorii,  so ­
       tru  toţi  cetăţenii  din  sfera  de   populară  şi  uşoară   pregătit   ştiinţei  şl  tehnicii  din  ţară  şi                                           şul  Nicolae  Ceauşescu,  gene­  liştii  vocali  Fellcla  Turcan,  O-   m uncă  şl  conduită  corectă,  pe
       cuprindere   a   lăcaşului   de   în  cinstea  fruntaşilor.  străinătate ;   „Clubul  ateistu­                                                           ral  de  armată  Ion  Ioniţă  a   llvia  Farcaş,   Vastica   Stolnea,   care  tovarăşul  Pfirăunn  l-n  a­
       cultură.                        Practica  a  demonstrat   că   lui"  —  care  oferă  explicaţii                                                          adresat  calde  felicitări  noilor   Mihai  Rusu  şl  m ulţi  alţii  au   dresat  tinerilor,  a  fost  attt  de
                                                                                                                                                                                                cîştigat
                                                                                                                                                                                                                         a
                                                                                                                                                                                                       aprecierea
                                                                                                                                                                                                                 unanim ă
        Oraşul  Petroşani  însumează   multe  acţiuni  au  eşuat  dato­  asupra  fenomenelor  agronomi­                                                         Ingineri  militari,   urîndtu-le   publicului   sau   concursul   „Pa­  părintesc  şl  de  apropiat  înctt nu
                                                                                                                                                                                                                             se  poate  să  nu  11  găsit,  în  fle­
       In  rîndul  populaţiei  sale  oa­  rită  lipsei  de  participare,  In­  ce,   biologice   etc.;   „Tntim-                                                deplin  succes  în  înfăptuirea   gini  din  lupta  şl  m unca  uteclş-   care  participant*  ecoul  aşteptat.
       meni  de  diverse  profesii  î  mi­  diferentei  cetăţenilor.  Cauza  ?   dub"  —  cu  membri   perma­                                                   sarcinilor  încredinţate,  în  ve­  tllor  pentru  construirea  socie­  Au  fost  m ulte  şl  pline  de  În­
                                                                                                                                                                                                tăţii  socialiste"  au  fost  adevă­
                                                                                                                                                                                                                             văţăm inte  acţiunile
                                                                                                                                                                                                                                              organizate,
      neri,   metalurgişti,   construc­  Lipsa  de  atractivitale  şi  In­  nenţi.  In  cadrul  acestuia,  oa­                                                  derea  sporirii  capacităţii  com­  rate   m om ente   de   afirm are  B   dar  dintre  toate  aş  mal  aminti
       tori,  salariaţi  din  transporturi,   teres  a  acţiunilor  în  sine.  Am   menilor  le  sînt  puse  la  dis­                                           bative  a   armatei   noastre   tinerilor  noştri'*.         un  concurs  şl  un  album  ştafe­
       comerţ,  funcţionari,   Ingineri,   fost  nevoiţi  să  ne  oprim  cu   poziţie  mijloace  de  informa­                                                   populare.                         Calde  aînt  m ărturisirile  elevu­  tă  caro  s-au  detaşat  prin  reu­
                                                                                                                                                                                                                             şita
                                                                                                                                                                                                                                                   Con­
                                                                                                                                                                                                                                 şl
                                                                                                                                                                                                                                    frum useţea  lor.
       studenţi,  casnice  etc.  Ca  a­  atenţie  asupra  conţinutului  ac­  re,  constituie  cadrul  unor  dis­                                                                                lui  uteclst  Florin  Oprişa,  de  la   cursul  „Din  Istoria  Uniunii  Ti­
                                                                                                                                                                                                       generală
                                                                                                                                                                                                                     Teliuc.
                                                                                                                                                                                                                din
                                                                                                                                                                                                Şcoala
       tare,  preocuparea   consiliului   ţiunilor.  Pentru  aceasta,  în  co­  cuţii  despre  pictură  şi  cine­                                                 Intr-o  atmosferă  de  puter­  „Excursia  pe  care  am  făcut-o,   neretului  Com unist",  desfăşurat
      de  conducere  al  casei  de  cul­  lectivul  de  lectori  şi  confe­  matografie,  al  unor  Intîlniri  cu                                               nică  însufleţire,  cei  prezenţi   Împreună   cu  uteclştil   de  la   în  cabinetul  de  ştiinţe  social-
      tură  a  fost  aceea  de  a  orien­  renţiari  au  fost  cooptate  per­  oameni  de  ştiinţă,  artă  etc.                                                 au  adoptat  textul  unei  tele­  şcoala  noastră,  n-o  vom   putea   politlce,  între  m em brii  organi­
                                                                                                                                                                                                uita  curînd.  Şi  aceasta  pentru
                                                                                                                                                                                                                                             clasole  VTII
                                                                                                                                                                                                                             zaţiei  U.T.C.
                                                                                                                                                                                                                                         din
      ta  organizarea  acţiunilor  spTe   sonalităţi  binecunoscute  în  o­  Pentru  tineretul  din  cămi­                                                      grame  adresate   Comitetului   că  am   trăit  adinei  em oţii  în   şi  IX,  a  fost  pe  cit  de  antre­
                                                                                                       In  secţia  cauciuc«lrie  a  roop erallvoi  „Progresul**  din  Deva  se
      o  repartizare  care  să  prezin­  raşul  nostru,   oameni  cu   o   nele  muncitoreşti  au  fost  or­  lucrează  la  executarea  unor  garn lturl  de   etanşore.   Executanţi  :   Central  al  Partidului  Comu­  satul  H erepeia,  acolo  unde  s-a   nant,  pe  otlt  de  educativ,  inr
      te  un  interes  egal  pentru  toti   înaltă  pregătire  profesională.   ganizate  seri  tematice,   con­  Aur  Romei  şl  M alvina  Manea.               nist   Român,    tovarăşului    născut  şl  a  petrecut  primii  ani   recitalul  de  poezie  „Din  m em o­
                                                                                                                                                                                                al  copilăriei  eroul  com unist  Fi-
                                                                                                                                                                                                                             ria  pămîntului'*  care  l-a  urmat*
       cei  ce  frecventează  şl  doresc   De  asemenea,  avînd  sprijinul   cursuri  pe  meserii,  cea  mai                                                    Nicolae  Ceauşescu.             lim on  SIrbu,  cel  care  a  cu n os­  a  încheiat  deosebit  de  plăcut
       să  găsească  în  acest  lăcaş  de   Universităţii  populare  din  Bu­  bună  gazetă  satirică  etc.  Drept                                                                              cut  din  adolescenţă  teroarea  şi   m anifestarea.   Elevii   noştri   au
                                                                                                                                                                                                asuprirea  pentru  că  a  îndrăznit
      cultură  lucruri  de  un  real  fo­  cureşti  am  beneficiat  de  par­  rezultat  —  o  parte  dintre  a­                                                                                 să  lupte  pentru  dreptate.  Nu vom   fost  Iniţiatorii  şl  realizatorii  u­
      los,  interesante.             ticiparea  unor   reprezentanţi   ceştia  activează  în  cadrul  for­                                                                                      uita  excursia  pentru  că,  nu  de­  nul  album -ştafetă  „La  cea  de-a
                                                                                                                                                                                                                             50-a  aniversare"*  In  care  au  In­
        Una  dintre  sarcinile  impor­  do  frunte  ai  culturii  şi  ştiin­  maţiilor  artistice   ale   casei   In  sala  festivă  a  Casei  de   să  facem  excursii  cu  copiii   munităţi  de  inimoşi  gătite   parte  de  satul  eroului*  am  v i­  serat  faptele  lor,  bucuriile  lor.
                                                                                                                                                                                                zitat  un  obiectiv  a  cărui  m ăre­
      tante  ale   casei  de  cultură   ţei  româneşti  :   Dumitru  Al-   noastre  de  cultură,  alţii  sînt   copii  de  la  Baia  de  Criş  se   in  cele  mai  îndepărtate  col­  in  haină  nouă.  Nu  demult   ţie  şi  al  cărui  oam eni  ne-au   Album ul  l-au  predat,  In  mod
                                                                                                                                                                                                                             festiv,
                                                                                                                                                                                                                                   colegilor  de  la
                                                                                                                                                                                                                                                 Şcoala
       este  de  a  organiza  acţiuni  în   maş,  Constantin  Deac,   Ana   cooptaţi  în  diferite  comisii  ce   pregătea  o  expoziţie  de  fo­  ţuri  ale  ţării".  de  aici  au  plecat  construc­  Im presionat   profund  :   Term o­  genorală  din  Bălţa.  De  aici*  el
       sprijinul  producţiei.  Majorita­  Antonia,   Ion   Berea,   Eugen   răspund  de  munca  politică  şi   tografii  artistice.  Imaginile   Afirm aţia  aceasta  spune   torii  noului  cămin  de  120  de   centrala   M intia.   Acolo   ne-nm    n  fost  rtnd  pe  rînd  oaspetele
       tea  activităţilor  noastre   vi­  Gealîc.                   cultuTal-educativă.               din  toată  ţara,  care  rivali­  destule  celui  care  cunoaşte   locuri.  Curtea  rămăsese  ca   sim ţit  m id   în  faţa  gigantului   şcolilor  generale  din  Văllşoara*
                                                                                                                                                                                                                             Luncolu  de  Jos,  Sullghete,  unde
                                                                                                                                                                                                industrial,  dar  am  sim ţit  cum
      zează  întărirea  disciplinei,  fo­  Universitatea  populară   din   S-a  acordat  o  atenţie  deose­  zau,  ca  artă  fotografică,  cu   cit  sentiment  omenesc  e  in   după  şantier.  Zonele  verzi   urcă  în  noi  dorinţa  de  a  creş­  elevii   au   consem nat   acţiunile
       losirea  din  plin   a  timpului   cadrul  casei  noastre  de  cul­  bită  brigăzilor  artistice  de  a­  cele  realizate  de   profesio­  ceea  ce  face  stalul  pentru   acoperite  cu  pămînt  steril,   te  şl  a  şti  să  stfipînim  asem e­  lor,  au  pus  între  filele  Iul  crea­
       de  lucru,  stabilizarea  cadre­  tură  funcţionează  fn  acest  an   gitaţie,  militînd   pentru  per­  nişti  ai  reproducerii  in  alb-   cetăţenii  lui.  aleile  —  cu  „geometria"  al­  nea  coloşi  al  lum inii.  Şl  vom   ţii  originale.  Cînd  s-a  reîntors
                                                                                                                                                                                                putea  alunge  pentru  c&  noii  e-
       lor,   îmbunătăţirea   calităţii   cu  un  număr  de  13  cursuri,   manentizarea  activităţii  aces­  negru,  spun  cel  puţin  două                  terată.  S-au  aşezat  gospodă­   levli  de  astăzi,  vom   fl  viitorii   !a  şcoala  noastră*  album ul-şta-
                                                                                                                                                                                                                             fetă  purta  am prenta  frum useţii
       p-roduselor.   Realizarea  unor   cupTinzînd  1 400  cursanţi.  Re­  tora  în  cadrul  întreprinderilor.   lucruri :  că  cei  care  le-au             reşte   dascăli  şi  copii   la   constructori  ai  ţării*.    vîrstei  generaţiei  tinere".
       câştiguri  diminuate   de  către   zultate  bune  au  obţinut  cursu­  In  acest  mod,  considerăm  noî,   făcut  sînt  suflete  sensibile,            treabă,  au  săpat  şi  reame-      Ce  sensuri   m ajore   poartă   Iată.  doar  clteva  m ărturii  ale
                                                                                                                                                                                                                                                definesc
       unii  lucrători  din  construcţii,   rile i  „Din  istoria  partidului  şi   casa  de  cultură   poate  să-şi   cu  dragoste  de  frumos  şi  că       najat  zone  verzi,  au  îndrep­   m ărturisirea  acestui  adolescent.   sensurilor   m ajore  ce  generaţiei
                                                                                                                                                                                                                             gtndurile  şl  faptele
       ca   urmare   a   neasigurării   a   mişcării   muncitoreşti*,   îndeplinească  menirea,  contri­  au  umblat  m ult  prin  ţară.   O  mică            tat  şi  pietruit  alei,  au  a­   Cită  forţă  şl  frum useţe  dega­  ce  oreşte   sub  soarele  îm plini­
       fronturilor  de  lucru   pe  pe­  „România  în  viaţa  politică  in­  buind  La  educarea  oamenilor   „Silit  lucrările  cercului  fo­                menajat  mici  baze  sportive,    jă  !                        rilor.
       rioada  de  lamă,  a  constituit   ternaţională11,  „Tineretul   şi   muncii  în  spiritul  tezelor  cu­  to  de  la  noi"  —  spune  pro­             au  ajutat  la  împrejmuirea
       prilej  de  întîlnire  şi  dezbate­  contemporaneitatea*,  „Arta  şi   prinse  în  programul  educaţio­  fesorul  Iorgu  Dincă,  direc­  comunitate    şcolii.
       re  între  muncitori  şi  condu­  viaţa",   „Pedagogia  familiei",   nal  ai  partidului.      torul  casei  de   copii  şi   al                         Salcia,  trandafirii  şi  teii
       cerea  unităţilor  economice  în   la  realizarea  prelegerilor  pre­                          şcolii  care  funcţionează  pe   g    ■   b       a     care  s-au  întilnit  in  primă­
       cadrul  acţiunii   „Ziua  între­  zentate  un  aport  deosebit  a-   CONSTANTIN  CHIRCULESCU   lingă  ea.                    de  inimoşi               vara  aceasta  pentru  prima         Amenajări  de  drumuri
       prinderii*,   care  au  îmbinat   vînd  cadrele  de  la  Institutul   directorul  Cosei  de  cultura  Instituţia  aceasta  e  fam i­                   dată  in  curtea  Casei  de  co­
       latura  educativă   ca  cea  re­  de  mine.                   a  sindicatelor  din  Petroşani  lie  şi  univers  al  copilăriei                        pii  de  la  Baia  de  Criş  vor
       creat! v-dlstradi vă.                                                                          pentru  peste  150  de   copii                          deveni  in  curind  explozii  de     prin  munca  patnotica
         Casa  de  cultură  din  Petro­                                                               cărora  soarta  nu  le-a  suris   Elevii  Casei  de  copii  Ba­  clorofilă  şi  culoare.  Bobocii   C ARAR TA U.   Locuito­  amenajeze  pe  o  lungime
       şani  a  organizat  21  asemenea           Contribuţia  cetăţenilor  la                        prea  m ult  —  căci  mulţi  nu   ia  de  Criş  au  toate  condi­  florilor  sădite  de  miini  de   rii  aatulul   Cărăstflu,   a-  de  500  metri  drumul  şl  să
                                                             «
                                                                       «
       acţiuni  dintre  care   amintim                                                                au  familie  —  şi  de  care  sta­  ţiile  să  devină  cetăţeni  de   copil  vor  incinta  din  pri­  p&rţinlnd   comunei   Bala   cureţe  şanţul  de  scurgere a
                                                  înfrumuseţarea  oraşului                            tul  se  ocupă  cu  părintească   nădejde,  călăuziţi  de  res­  măvară  pînă  in  toamnă  o­  de   Criş.   mobilizat!   de  apel.
                                                                                                                                                                                                   organizaţia  de  partid
                                                                           »
                                                               •
                                                                                                                                                                                                                               Printre  cel  care  şl-au  a­
                                                                                                                                                                                                                       şi
                                        HUNEDOARA.      Zilele  tre-  trandafirilor,  aducînd  astfel o   grijă.  Expoziţia  de  fotogra­  pectul  faţă  de  muncă,  de   chiul.   Dar  ceea  ce  ni  se   oonalUta  de  conducere  al   dus  o  contribuţie  de  sea­
                                                                                                                                                                                                                              mă  la  această  acţiune  an
                                                                                                                                                                                                                       Ia
                                                                                                                                                                                                             participat
                                                                                                                                                                                                   C.A.P.,  an
                                       cute,   locatarii   mîcroraio-  contribuţie  însemnată  la  în-   fii,  ziceam,  „povesteşte"  că   dragostea  de  frumos,  disci-   pare  mai  important  de  sem­  munoă  patriotică  In  vede­  fost  Vasile  Florea,  Viorel
          C a d ra n   p o litic       nuîui   IV   din   municipiul  frumuseţarea   şi   aspecttfl   autorii  ei  au  umblat  mult   plinindu-şi  energia  juvenilă   nalat  aici  este  că  acea  m i­  rea  amenajării   drumului   Pasca*  IVllrcea  Duma,   Ion
                                                                                                                                                                                                                              Chirlţa  şl  alţii.  La  buna
                                                                                                                                                                                                   de  acces  intre  satul  CA-
                                       Hunedoara  s-au  mobilizat  în-  plăcut  al  cartierului  în  care   fn  ţară.  Dealtfel,  se  şi  inti­  şi  transformind-o  fn  fapte   că  comunitate  de  inimoşi   răstăn  şl  cătunul  Văleni.  desfăşurare  a  acţiunii   şi
                                       tr-un  număr  record  în  vede-  locuiesc.  Iniţiativa  lansată de   tulează  sugestiv   „Frumoa­  şi  lucruri  bune.   pregăteşte,  in  condiţiile  u­       La  acoastă  chemare  au   mobilizarea   membrilor
              p io n ie re sc          rea  amenajării  spatiilor   din  Consiliul  popular  al  maniei*   să  eşti,  patria  mea",  „Um­  Primăvara  aceasta,  care a   nei  deosebite  griji  a  statu­  răspuns  42  de  cetăţeni  ca­  CJV.P.  a  contribuit  Aurica
                                                                                                                                                                                                                                                pre­
                                                                                                                                                                                                                              şedintele  C .A J \f
                                                                                                                                                                                                   re  s-au  prezentat  la  lucru
                                       jurul  blocurilor,  curăţării  zo-  piulul  Hunedoara  a  avut  un   blăm  m ult  in  excursii  prin   venit  mai  devreme  ca  altă   lui,  cetăţeni  de  nădejde.  ou  unelte  proprii.  Bine  or­  Florea.
          DEVA.  In  cadrul  unei  a­  nelor  verzi,  săpării   straturi-  puternic  ecou  şi  în  celelalte   ţard  1  —  spunea  directorul   dată,  găseşte  localul  şi  îm ­  TH.  MARCUŞ     ganizaţi,  în  echipe  de  olte     AUREL  BUFTEA
                                                                                                                                                                                                   4-5  persoane,  au  reuşit  in
         dunări  de  unitate,  peste  500   lor  pentru  flori  şi   plantării  cartiere  ale  oraşului.  Dincă.  A vem    posibilitatea  prejurimile  acestei  mici  co­                          deoursul  unei  dimineţi  să          Cârâstâu
         de  pionieri  şi  şcolari  de  la
         liceul  nr.  2  au  participat  la
         o  întîlnire  cu  tovarăşul  Io­
         nel  Codreanu,  de  la  Cabi­
         netul  judeţean  de   partid.   /lo tivi ta te  susţinută  Ia  executarea                                                  legumeie timpurii
         Invitatul  le-a  vorbit  pe  larg
         despre  politica  internă  şl
         externă  a  partidului  şi  a
         răspuns  numeroaselor  Între­
         bări  ridicate  do   pionieri.       lucrărilor agricole  de  sezon
         Cadranul  politic  pionieresc                                                                                             Este  ştiut  că  primăvara  se   tuaţii  maî...  curioase I  La.  u­  pretenţioşi   consumatorii   că   dintre  noi,  consumatori!,  pre­
         a  tost  completat  de  un  bo­                                                                                         recomandă  consumarea   unor   nitatea  nr.  35  din  Hunedoara   solicită   ia   sfîrşitul   lunii   tenţia  sB  fi  existat  în  toate
         gat  ciclu  de  filme  docu­      (Urmare  din  pag.  1)   fră,  arăt  că  participarea  ţă­  Se  cuvine  să  subliniem  aici   cantităţi  sporite  de  verdeţuri,   (responsabil   Ioan  Ţoţu)   în   martie  verdeţuri ?   După  ar­  magazinele  abundenţă  de  ver­
                                                                                                                                                                                               gumentul  pe  care  l-am  pus  în
         mentare*                                                   ranilor  cooperatori  la  muncă   efortul  deosebit  adus  la  fina­  pentru  a  se  completa  rezer­  lipsa  trufandalelor  se  vindea   fruntea  acestOT  rînduri  —  nu.   deţuri,  der  în  această  primă­
                                                                                                                                                                                                                             vară  timpurie  vrem  să  ştim :
                                                                                                                                 vele  organismului  cu  vitami­
                                                                                                                                                                „pentru  acasă"  bere  la  sticlă.
                                      C A P .  Răduleştl.  In  ziua  rai­  este,  în  medie,  de  peste  95   lizarea  lucrărilor  de  ptnă  a­  ne  şi  alte  substanţe  minerale,   La  magazinul   nr.  1   din   Precedentul  —  în  anul  trecut   vom  putea  sau  nu  consuma
                                      dului  nostru,  lucrările  se  în-   la  sută.  Organizaţiile  de  par­  cum,  la  pregătirea  celor  vii­  epuizate  pe  timpul  iernii.  In   Brad  (responsabil   Gheorghe   la  vremea  aceasta  existau  pe   verdeţuri  mai  multe,  Indife­
                                      cheias^ră  pe  20  ha,  din  care t   tid  din  cooperative,  conduce­  toare  de  inginerul  şef  al  coo­  cunoştinţă  de  calităţile  nutri­  Folea),  vtnzătoarea  Ecaterina   piaţa  organizată  spanac,  cea­  rent  de  unde  vin  ele ?  Or,  la
                                      10  ha  cu  ovăz,  3  cu  trifoi,  în
         Vie  activitate  a           cultură  ascunsă,  şi  7  cu  mă-   mereu  Jn  fruntea  acţiunilor.  perativei,  Mircea  Jivan,  bri­  tive   ce   le   au   legumele   Calotă  —  ou  care  am  mai  a­  pă  verde,  salată  verde  în  can­  I.P.V.L.F.  nu  ni  s-a  putut  spu­
                                                                    rile  unităţilor»  specialiştii  sînt
                                                                                                                                                                                                                             ne  decît  că  vom  avea  verde­
                                                                                                   gadiera  Domnica  Turcu,  me­
                                      zăriche.                        La  hotarul  dintre  satele  Te-   canizatorii  Ioan  Troznoi,  Io-   verzi,  am  pornit  în  căutarea   vut  discuţii  pe  tema  nesortă-   tităţi  mai  mari  decît  anul  a­  ţuri  „dacă  se  respectă  grafi­
                                                                                                                                 Lor  La  unităţile  care  le  pun
                                                                                                                                                                ril
                                                                                                                                                                     legumelor  vîndute  cum­
                                                                                                                                                                                               cesta  —  iarăşi  ne  îndreptă­
        artiştilor amatori             —  Peste  tot  am  văzut  me­  îu  şi  Lăpugiu  de  Jos   i-am   sif  Simoc  şi  Cosma  Stănllă,   în  vlnzare.  Ştiind  că  în  peri­  părătorilor  —  vindea   ceapă  ţeşte  la  întrebări.  Le-am  pus  cele  de  livrare".  Ce  se  întîm-
              f                       canizatori,  cooperatori,  atela­  întîlnit  pe  secretarul  Comite­  cooperatorii   Iulian   Heci,   oada  corespunzătoare  a  anu­                                                   plă  dacă  nu  se  vor  respecta
                                      je  la  lucru.  Ce  se  lucrează   tului  comunal  de  partid  Lă­  Gheorghe  Bulzan,  Elena  An-   lui  trecut  lipsa  lor  din  maga­                                                graficele ?  Ce  va  întreprinde
           LEŞNTC.  Formaţiile  artis­  In  aceste  zile?  —  l-am  în­  pugiu  de  Jos,  Ioachim  Roşea,   cuţa,  Iosif  Suba,   Molidva   zine  era  o  excepţie,  anul  a-                                                Î.P.L.V.F.,  dacă   a  „prospec­
         tice  ale  căminului  cultural   trebat  pe  tovarăşul  Costa.  preşedintele  C.A.P.  Teiu,  Io-   Muntean,  Elena  Oprea,  Mâna­  cestft  constatăm  că  „absen­                                                   tat"  eJte  posibilităţi,  nu  am
         din  lila  continuă  să  des­  —  Continuă  lucrările  pen­  sif  Semăn,  şi  brigadierul  Lu­  se  Muntean  şl  mulţi  alţii.  ta*  este  In  prezent  o  regulă.   Agricultorii  se  străduiesc  să  producă      aflat.
         făşoare  o  vie  activitate.  Ar­  tru  finalizarea  lucrărilor   la   dovic  Căta,  în  fruntea  unul   „...Anul  acesta  muncim  mai   Toate  unităţile  de  legume  şi                                             Tovarăşul  Viorel  Ocoş,  pre­
         tiştii  amatori  au  prezentat   plantatul  cartofilor  şi  semă­  mare  număr  de   cooperatori   bine,  mai  cu  spor  ca  în  alţi   fructe  pe  care  le-am  vizitat   |  I.P.V.L.F.-ul  cochetează  birocratic  cu   şedintele  U.J.CA.P.  —  OTgan
         recent  un  spectacol  pe  sce­  natul  sfeclei,  se  transportă  ul­  care  lucrau  la  construirea  u­  ani".  Aceasta  este  părerea  u­  în  zilele  efectuării   raidului                                      care  se  ocupă   de  aplicarea
         na  căminului  din   Leşnlc.   timele  cantităţi  de  gunoi  pen­  nor  poduri.           nanimă  a  comuniştilor,  a  ma­                                           partenerii  de  contract
         Şi-au  dat  concursul  corul,   tru  fertilizarea  pămîntului  un­  —  Am  încheiat  în  cele  mai   jorităţii  covîrşitoare  a  coope­  nu  aveau  spre  vlnzare   nici                                            măsurilor  menite  să  sporeas­
         dirijat  de  prof.  Vaslle  Bo­  de  vom  semăna  porumb,   se   bune  condiţii  toate  lucrările   ratorilor  din.  cooperativele  a­  un  fel  de  legume  proaspete,                                             că  producţia  agricolă  şi  con­
                                                                                                                                 din  producţia  acestui  an.  Sa
         ta.  echipa  de  teatru  oare  a   discuie,  se  stropesc  pomi  în   de  însămîntări  din  prima  epo­  gricole  de  producţie  din  co­  fie  o  întîmplare  lipsa  trufan­                                       tribuţia  unităţilor  agricole  co­
         prezentat  piesa  „Iancu  la   livezi,  se  sapă  în  jurul  po­  că  —  ne  spune  preşedintele                        dalelor ?                                                                                   operatiste  la   aprovizionarea
                                                                                                   munele  Dobra  şi  Lăpugiu  de
         Hălmagiu",  taraful,  soliştii   milor.  Avem  asigurată   în­  Josif  Semăn.  Am  semănat  8   Jos  şi,  bineînţeles,  nu  numai                      uscată  şi  ridichi  de  toamnă   celor  caie  se  ocupă  în  judeţ   populaţiei  cu  legume  —  spu­
                                                                                                                                                                                                                             ne i
                                                                                                                                   —  Avem  legume  însilozate
         vocali   şi   instrumentişti,   treaga  cantitate  de   sămînţă   ha  cu  sfeclă  furajeră  şi  25  ha   de  aici.  Rezultatele  de  pînă   —  spunea   Gheorghe  Ghigu,   nesorlate.  Aici  existau  şi  cas­  cu  producerea  şi   valorifica­
         dansatorii.                  de  porumb,  ne-a  sosit  şi  azo­  cu  trifoi.  Cele  110  ha  pe  ca­  acum  sînt  edificatoare   în  a­  responsabilul   magazinului  traveţi  verzi,  dar  pe  aceştia   rea  legumelor.  —  Nu  sînt  de  acord  cu  a­
           Aplauzele  călduroase  ale   tatul  de  amoniu.  Intr-un  cu-   re  vom  cultiva  porumb  sînt   cest  sens.  Este  o  garanţie  că   C.L.F.  nr.  12  din  Hunedoara.   îi  vindea  fără  să  mai  soco­  întreprinderea  judeţeană  de   firmaţiile   tovarăşilor   de  la
                                                                                                                                                                                                                                                      de
                                                                                                                                                                                                                                        că  necesarul
                                                                                                                                                                                                                             I.P.V.L.F.
         publicului  au  răsplătit  deo­  vînt,  sintem  la  punct  cu  toa­  pregătite  în  totalitate.  Tot  pe   va  spori  rodnicia  pămîntului,   Vorbesc  de  cartofi,   ceapă,   tească  preţul,  adică...   „după   producere  şi  valorificare  a  le­
         potrivă  evoluţiile   tuturor   te  treburile,   peste  tot   se   110  ha  am  grăpat  şi  grîul.   hambarele  vor  fi  mai  încăr­  morcovi,  fasole  din  producţia   ochi !“.  In  magazie,  se  afla   gumelor  şi  fructelor  are  obli­  verdeţuri  de  sezon  nu  poate
         artiştilor  amatori   oaspeţi.  munceşte  mai  cu  spor  ca  în   Aşteptăm  doar  semnalul  —  a­  cate.  In  acelaşi  timp,  o  do­  anului  trecut.  Am  avut  şi  ri­  pus  „la  răcoare"  şi  un  coş   gaţia  să  organizeze,  în  func­  fi  acoperit  în  prima   etapă
                                                                    dică  timpul  prielnic  —  pen­                              dichi  de  lună,  caslrnveţi  verzi,   plin  cu  salată  verde I  ţie  de  sezon  şi  cerinţe,  co­  parţial  din  judeţ,  pe  motiv  că
                                      alţi  ani.  Ga  să  dau  şi  o  ci-                          vadă  convingătoare  i  creş­                                                                                             nu  s-ar  fi  luat  măsurile  cores­
                                                                     tru  începerea  semănatului  la                             dar   s-au  vîndut   foarte  re­  Deşi  în  cele  mai  multe  u-   merţul  cu  legume.   Şi  după
      i .                                                           porumb.                        terii  conştiinţei  în  muncă  a   pede.                     nităti  n-am  găsit  ceea  ce  cău­  cum  o  aietă  şi  numele  are  şl   punzătoare.   De   pildă,   Ia
                                                                                                   cooperatorilor,  a  modului  con­
                                                                                                                                                                                                                              CA.P.  Batiz  şi  Simen a  se  fac
                                                                      Aştcptînd   acest   semnal,                                  Aceleaşi  feluri  do  legume   tam   totuşi   responsabilii  u­  obligaţii,  e  drept  nu  totale,
                                                                     cooperatorii  din  Teiu  şi  cei   cret  în  care  înţeleg  ei  să  răs­  proaspete,  dar   in  cantităţi   nora  dintre  ele  ne-au  asigu­  în  producerea  legumelor.   Ce   irigări  la  culturile  de  ceapă
                                                                                                                                                                                                                              şi  salată.  Intr-o  săptămînă  SI-
                                                                     de  la  brigada  din  Lăpugiu  de   pundă  îndemnului  adresat  de   mici,  au  fost  şi  Ia  unitatea   rat  cu  optimism  că.,  verdeţu-   răspunde   tovarăşul   Nicolae   meria  va  putea  livra  ceapă
             8  MUME                     LEI       PRM               Jos  nu  stau  cu  mîinile   în   secretarul  general  al  partidu­  nr.  1  situată  în  piaţa  din  Hu­  rile  vor  ajunge  în  curînd  şi   Gîndea,  directorul  adjunct  al   verde.
                                                                                                                                  nedoara.  Dar,  în  afară  de  lip­
                                                                                                   lui  nostru,  tovarăşul  Nicolae
                                                                     sîn.  Au  săpat  canale  ponlru
                                                                     scurgerea  apei  pe  o  lungime   Ceauşescu,  de  la  înalta  tribu­  sa  trufandalelor,  aici  am  con­  Ia  ei.         I.P.V.L.F.  la  Întrebările  noas­  La  Direcţia  judeţeană  a  a­
                                                                                                                                                                                               tre  legate  de  temă ?
                                                                     de  peste  7  km,  au  construit   nă  a  celui  de  al  Il-lea  Con­  statat  şi  prezenţa  unor  impu­  Dacă  aşa  stau  lucrurile  în   —  Nu  putem  apune  că  pe   griculturii,  industriei  alimen­
                AUTOBTIL                      ARE                    trei  poduri,  sînt  pe  sfîrşite  cu   gres  al  ţărănimii  cooperatis­  rităţi  în  legumele  însilozate.  murim  o  chestiune.  Sînt  prea  piaţă  nu  sînt  legume.  Nu  sînt   tare  şi  apelor  ni  se  dau  cî-
                                                                                                                                                                reţeaua  de  desfacere  să  lă­
                                                                     lucrările  din  livezi.
                                                                                                   te.
                                                                                                                                                                                                                              teva  răspunsuri  de  către  to­
                                                                                                                                   Pe  teren  am  întîlnit  şi  si­
                                                                                                                                                                                               legume  proaspete,  adică  ver­
                                                                                                                                                                                                                              varăşul  inginer
                                                                                                                                                                                                                                              Mircea  Sil­
                                                                                                                                                                                               deţuri.  Aş  vrea  să  menţionez   vestru,  director  general   ad­
                           (Urmară  din  pag.  1)                                                                                                                                              că  o  bună  parte  din  produc­  junct :
                                                                                                                                                                                               ţia  de  verdeţuri  cu  caTe  se  a-   —  La  nivel  de  judeţ  s-au
                                                                                                                                                                                               Iimontează  piaţa  judeţului  tre­  luat  măsuri,  unele  încă  din
             UsmEnd  firul  discuţiei  trebuie  să  menţionez  că  prin  eu-                                                                                                                   buia  produsă  în  judeţ.  Nu  pu­  toamnă,  pentru  ca  producăto­
         toulilarc  em  confecţionat  şi  diferite  tipuri  de  matriţe,  o  in­                                                                                                               tem  conta  Ia  ora  actuală,  ci   rii  din  judeţ  să  asigure  con­
         stalaţie  pentru  încărcarea  lipiturilor  la  înfăşurările  aparate­                                                                                                                 doar  în  viitor,  pe  această  sur­  sumul  de  legume  trufandale.
         lor  electTice  etc.  Zilele  trecute,  prin  efortul  întregului  nostru                                                                                                             să.  Spanacul  şi  salata  verde   Au  fost  cultivate  91  de  hecta­
         colectiv  a  intrat  în  funcţiune  un  dispozitiv  mecanic  pentru                                                                                                                   ou  fost  compromise   de  în­  re  cu  spanac,   41  cu  salată
         extragerea  bobinajulul  din  ancoşele  maşinilor  electrice,  fapt                                                                                                                   gheţ,  iar  ceapa  verde  progre­  verde,   51  cu  ceapă  verde.
         ce  se  va  păsfrînge  pozitiv  într-o  deplină  utilizare  a  forţei  de                                                                                                             sează  greu  din  cauza  frigu­  Condiţiile  de  climă  din  mar­
         muncă*                                                                                                                                                                                lui  şi  a  faptului  că  a  fost   tie  au  cauzat  unele  pierderi
             __  flJu  înseamnă  că  noi  nu  mai  avem  încă  greutăţi  şi                                                                                                                    plantată  pe  sol  neirigat.  Lip­  producţiei  de  spanac  şi  sala­
         lipsuri  în  direcţia  autoutilării  —  adaugă  maistrul  Ştefan  Ola-                                                                                                                sa  de  opă  din  sol  o  face  să   tă,  dar  culturile  sînt  în  refa­
         ru,  secretarul  organizaţiei  de  bază.  Se  mai  zăboveşte   încă                                                                                                                   crească  greu.  O  parte  din  ne­  cere.  La  Gălan,  Simeria,  Do­
          asupra  proiectelor,  asupra  executării  unor  piese.  Şi  apoi,  ju­                                                                                                               cesarul  de   legume-verdeţur!
          decind  în.  lumina  indicaţiilor  date  la  Conferinţa  ipe  ţară  a  ca­                                                                                                           îl  vom  acoperi  din  achiziţii   bra  se  fac  Irigări,  se  îngraşă
                                                                                                                                                                                                                             suplimentar  solul.  Mai  devre­
          drelor  de  conducere  din  industrie  şi  construcţii,  programul
          de  auto do taie  şi  autoutilare  al  combinatului  —  şi  deci  şi  al                                                                                                             din  aLte  judeţe,  dar  aceasta  la   me  deoît  preconizează  tova­
          secţiei  noastre  —  nu  trebuie  considerat  decît  ca  o  sarcină                                                                                                                  mijlocul  şi   la  sfÎTşitul  lunîi   răşii  de  la  I.P.V.LJ7.,  unităţi­
          minimală.                                                                                                                                                                            aprilie.                      le  producătoare  din  judeţ  vor
             Comparînd  datele  pe  anul  1971  şl  prevederile  pe  acest                                                                                                                      Promisiunea  aceasta  o  face   putea  livra  pieţei  verdeţuri.
          an  —  inclusiv  realizările  primului  trimestru  —  autoutilarea                                                                                                                   directorul  adjunct  al  I.P.V.L.F.   Iată  deci  o  contradicţie  în­
          pare  într-un  evident  progres  la  C.S.  Hunedoara.  Avînd  însă                                                                                                                   sub  rezerva  respectării  rigu­
          în  vedere  că  printre  obiectivele  preconizate  a  se  realiza  prin                                                                                                              roase  a  graficului   de  către   tre  ceea  ce  se  cunoaşte   la
          această  acţiune  sînt  vizate  şi  lucrări  de  modificare  a  maşi­                                                                                                                                              I.P.L.V.F.  cu  privire  La  posi­
                                                                                                                                                                                               „părţile  contractante"  din  alte
          nilor  de  şarjare  la  O.S.M.  nr.  2,  cu  scopul  măririi  capacităţii                                                                                                                                          bilităţile  de  aprovizionare  din
                                                                                                                                                                                               judeţe.  Trebuie  să  menţionăm
          acestora,  alte  obiective  primordiale  pentru  bunul  mers  al                                                                                                                                                   judeţ  şi  ceea  ce  afirmă  orga­
                                                                                                                                                                                               că  în  magazinele  de  legume
          întregului  colos  hunedorean,  este  imperios  necesar  ca  şirul                                                                                                                                                 nizatorii  producţiei  de  legu­
                                                                                                                                                                                               şi  fructe  „mai  privilegiate"  au
          realizărilor  să  fie  continuat  în  mai  mare  măsură  pentru  ca                                                                                                                 existat  din  acest  început  de   me.  Piaţa  va  fi  cea  caro  va
          modernizarea  mijloacelor  tehnice  ale  combinatului,  comple­                                                                                                                      primăvară,  după  cum  s-a  vă­  confirma  în  următoarele  zile
          tarea  cu  maşini,  utilaje  şi  instalaţii  să  se  producă  prin  con­                                                                                                            zut  şi  din  sondajul  pe  teren,   cine  are  dreptate.
                                                                               Sub  stratul  de  pâm lnt  transportat  cu  m ijloace  m oderne  laE .  M.  Tcliuc  slnt  puse  în  valoare  noi zăcămintR  de  fier.
          cepţie  şi  execuţie  proprie.
                                                                                                                                                                    Foto:  V.  ONOIU           spanac,  salată  verde,  ridichi        ION  CIOCLEI
                                                                                                                                                                                              de  lună.  Nu  avem  nici  unul          MARIN  NEGOIJA
   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95