Page 90 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 90
u T O r " ' - - - r ,^ r ' T t r ’5
H.K.T’MrSR- ~rr?T.»jyjTj ,!■', -t v « II
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 354 9 DUMINICA 26 MARTIE 1972
La Casa de guţhiră a sindicatelor Petroşani 0 nouă
promoţie
diversificate. P de ingineri
tuturor cetăţenilor militari
Sîmbătă dimineaţa a avut
loc festivitatea prilejuită de
Experienţa a mura Iată, în pe cea pentru salariaţi! de ia Considerăm că un aspect al absolvirea Academiei milita
cercarea de a rezolva unele uzina de utilaj minier, care a reuşitei acţiunilor educative re de o nouă promoţie de
probleme Ivite pe parcursul cuprins expunerea „Sarcinile întreprinse îl constituie per Ingineri militari. Au luat par
activităţii noastre ne-au per economice «ie uzinei pentru manentizarea unor forme care
mis să tragem concluzia că, cincinalul 1971-1975- şl pre s-au bucurat de aprecierea u- te generalul de armată Ion
Io-niţă, membf.u supleant al
pentru a desfăşura o rodnică zentarea proiectelor de îmbu nuî auditoriu devenit perma Comitetului Executiv al G.G. (Urmare din pag. 1) O scrisoare sem nată de prof.
muncă cuHuroi-educatlvă, la nătăţire a mijloacelor de rea nent. De aceea, acordăm în al P.C.R., ministrul Forţelor Tj. Ispas, de la Şcoala genera
lă din Pftuliş, relevă sem nifica
nivelul cerut de programul e- lizare a acestuia» înmînarea continuare o atenţie celor pa nle anului. El au colectat şl ţiile adinei pe care le-au avut
ducaţionnl al partidului, tre în codTU festiv a diplomelor tru forme iniţiate : „Un por Armate, adjuncţii ministrului predat unităţilor achizitoare 150 asupra Elevilor m anifestările
buie să ne axăm pe două şi insignelor de inovatori pe tret pe lună“ — prezentar'ea Forţelor Armate, generali şi kg m aculatură, 180 de borca organizate sub sem nul întîm pi-
ne, au participat la frum oase
mari şi importante aspecte : anul 1971 | întreceri sportive unor figuri de seamă din is ofiţeri superiori, cadre didac acţiuni gospodăreşti. Şl dacă nării Jubileului creării U.T.C.
avut că
„Deunăzi, cînd l-am
pentru cine şi cu ajutorul că între secţii la şah şi tenis de toria partidului şi patriei, mi tice, ofiţeri-elevi şi elevi. Costache Pascal, Mihai Clblan, oaspete pe tovarăşul Aron Pâ-
ror factori putem realiza ac m asă; programul brigăzii ar litanţi pe tărîm ideologic, cul- Cu acest prilej, în numele G heorghe Illescu, Valentin Ia- răuan, vechi m em bru de par
cob nu fost In fruntea acestor
tid din satul Bejan, copiii au
tul de cultură ? La prima în tistice cu âepecte ce vizau ac tural-artlstic etc.; „Tehnic- comandantului suprem al For" acţiuni, el sînt şl acel care la trăit m om ente de adm iraţie şl
trebare un răspuns sigur este: tivitatea colectivului ; un club" — unde prezentăm pe ţelor Armate ale Republicii locul de producţie se află In respect faţă de înaintaşi, de do
urm aşi
rinţă sinceră de a fl
pentru oamenii muncii, pen scurt program de muzică riodic succese de răsunet nle Socialiste România — tovară prim ele rtndurl. Spectacolele In dem ni al acestora. îndem nul la
care dansatorii, recitatorii, so
tru toţi cetăţenii din sfera de populară şi uşoară pregătit ştiinţei şl tehnicii din ţară şi şul Nicolae Ceauşescu, gene liştii vocali Fellcla Turcan, O- m uncă şl conduită corectă, pe
cuprindere a lăcaşului de în cinstea fruntaşilor. străinătate ; „Clubul ateistu ral de armată Ion Ioniţă a llvia Farcaş, Vastica Stolnea, care tovarăşul Pfirăunn l-n a
cultură. Practica a demonstrat că lui" — care oferă explicaţii adresat calde felicitări noilor Mihai Rusu şl m ulţi alţii au dresat tinerilor, a fost attt de
cîştigat
a
aprecierea
unanim ă
Oraşul Petroşani însumează multe acţiuni au eşuat dato asupra fenomenelor agronomi Ingineri militari, urîndtu-le publicului sau concursul „Pa părintesc şl de apropiat înctt nu
se poate să nu 11 găsit, în fle
In rîndul populaţiei sale oa rită lipsei de participare, In ce, biologice etc.; „Tntim- deplin succes în înfăptuirea gini din lupta şl m unca uteclş- care participant* ecoul aşteptat.
meni de diverse profesii î mi diferentei cetăţenilor. Cauza ? dub" — cu membri perma sarcinilor încredinţate, în ve tllor pentru construirea socie Au fost m ulte şl pline de În
tăţii socialiste" au fost adevă
văţăm inte acţiunile
organizate,
neri, metalurgişti, construc Lipsa de atractivitale şi In nenţi. In cadrul acestuia, oa derea sporirii capacităţii com rate m om ente de afirm are B dar dintre toate aş mal aminti
tori, salariaţi din transporturi, teres a acţiunilor în sine. Am menilor le sînt puse la dis bative a armatei noastre tinerilor noştri'*. un concurs şl un album ştafe
comerţ, funcţionari, Ingineri, fost nevoiţi să ne oprim cu poziţie mijloace de informa populare. Calde aînt m ărturisirile elevu tă caro s-au detaşat prin reu
şita
Con
şl
frum useţea lor.
studenţi, casnice etc. Ca a atenţie asupra conţinutului ac re, constituie cadrul unor dis lui uteclst Florin Oprişa, de la cursul „Din Istoria Uniunii Ti
generală
Teliuc.
din
Şcoala
tare, preocuparea consiliului ţiunilor. Pentru aceasta, în co cuţii despre pictură şi cine Intr-o atmosferă de puter „Excursia pe care am făcut-o, neretului Com unist", desfăşurat
de conducere al casei de cul lectivul de lectori şi confe matografie, al unor Intîlniri cu nică însufleţire, cei prezenţi Împreună cu uteclştil de la în cabinetul de ştiinţe social-
tură a fost aceea de a orien renţiari au fost cooptate per oameni de ştiinţă, artă etc. au adoptat textul unei tele şcoala noastră, n-o vom putea politlce, între m em brii organi
uita curînd. Şi aceasta pentru
clasole VTII
zaţiei U.T.C.
din
ta organizarea acţiunilor spTe sonalităţi binecunoscute în o Pentru tineretul din cămi grame adresate Comitetului că am trăit adinei em oţii în şi IX, a fost pe cit de antre
In secţia cauciuc«lrie a roop erallvoi „Progresul** din Deva se
o repartizare care să prezin raşul nostru, oameni cu o nele muncitoreşti au fost or lucrează la executarea unor garn lturl de etanşore. Executanţi : Central al Partidului Comu satul H erepeia, acolo unde s-a nant, pe otlt de educativ, inr
te un interes egal pentru toti înaltă pregătire profesională. ganizate seri tematice, con Aur Romei şl M alvina Manea. nist Român, tovarăşului născut şl a petrecut primii ani recitalul de poezie „Din m em o
al copilăriei eroul com unist Fi-
ria pămîntului'* care l-a urmat*
cei ce frecventează şl doresc De asemenea, avînd sprijinul cursuri pe meserii, cea mai Nicolae Ceauşescu. lim on SIrbu, cel care a cu n os a încheiat deosebit de plăcut
să găsească în acest lăcaş de Universităţii populare din Bu bună gazetă satirică etc. Drept cut din adolescenţă teroarea şi m anifestarea. Elevii noştri au
asuprirea pentru că a îndrăznit
cultură lucruri de un real fo cureşti am beneficiat de par rezultat — o parte dintre a să lupte pentru dreptate. Nu vom fost Iniţiatorii şl realizatorii u
los, interesante. ticiparea unor reprezentanţi ceştia activează în cadrul for uita excursia pentru că, nu de nul album -ştafetă „La cea de-a
50-a aniversare"* In care au In
Una dintre sarcinile impor do frunte ai culturii şi ştiin maţiilor artistice ale casei In sala festivă a Casei de să facem excursii cu copiii munităţi de inimoşi gătite parte de satul eroului* am v i serat faptele lor, bucuriile lor.
zitat un obiectiv a cărui m ăre
tante ale casei de cultură ţei româneşti : Dumitru Al- noastre de cultură, alţii sînt copii de la Baia de Criş se in cele mai îndepărtate col in haină nouă. Nu demult ţie şi al cărui oam eni ne-au Album ul l-au predat, In mod
festiv,
colegilor de la
Şcoala
este de a organiza acţiuni în maş, Constantin Deac, Ana cooptaţi în diferite comisii ce pregătea o expoziţie de fo ţuri ale ţării". de aici au plecat construc Im presionat profund : Term o genorală din Bălţa. De aici* el
sprijinul producţiei. Majorita Antonia, Ion Berea, Eugen răspund de munca politică şi tografii artistice. Imaginile Afirm aţia aceasta spune torii noului cămin de 120 de centrala M intia. Acolo ne-nm n fost rtnd pe rînd oaspetele
tea activităţilor noastre vi Gealîc. cultuTal-educativă. din toată ţara, care rivali destule celui care cunoaşte locuri. Curtea rămăsese ca sim ţit m id în faţa gigantului şcolilor generale din Văllşoara*
Luncolu de Jos, Sullghete, unde
industrial, dar am sim ţit cum
zează întărirea disciplinei, fo Universitatea populară din S-a acordat o atenţie deose zau, ca artă fotografică, cu cit sentiment omenesc e in după şantier. Zonele verzi urcă în noi dorinţa de a creş elevii au consem nat acţiunile
losirea din plin a timpului cadrul casei noastre de cul bită brigăzilor artistice de a cele realizate de profesio ceea ce face stalul pentru acoperite cu pămînt steril, te şl a şti să stfipînim asem e lor, au pus între filele Iul crea
de lucru, stabilizarea cadre tură funcţionează fn acest an gitaţie, militînd pentru per nişti ai reproducerii in alb- cetăţenii lui. aleile — cu „geometria" al nea coloşi al lum inii. Şl vom ţii originale. Cînd s-a reîntors
putea alunge pentru c& noii e-
lor, îmbunătăţirea calităţii cu un număr de 13 cursuri, manentizarea activităţii aces negru, spun cel puţin două terată. S-au aşezat gospodă levli de astăzi, vom fl viitorii !a şcoala noastră* album ul-şta-
fetă purta am prenta frum useţii
p-roduselor. Realizarea unor cupTinzînd 1 400 cursanţi. Re tora în cadrul întreprinderilor. lucruri : că cei care le-au reşte dascăli şi copii la constructori ai ţării*. vîrstei generaţiei tinere".
câştiguri diminuate de către zultate bune au obţinut cursu In acest mod, considerăm noî, făcut sînt suflete sensibile, treabă, au săpat şi reame- Ce sensuri m ajore poartă Iată. doar clteva m ărturii ale
definesc
unii lucrători din construcţii, rile i „Din istoria partidului şi casa de cultură poate să-şi cu dragoste de frumos şi că najat zone verzi, au îndrep m ărturisirea acestui adolescent. sensurilor m ajore ce generaţiei
gtndurile şl faptele
ca urmare a neasigurării a mişcării muncitoreşti*, îndeplinească menirea, contri au umblat m ult prin ţară. O mică tat şi pietruit alei, au a Cită forţă şl frum useţe dega ce oreşte sub soarele îm plini
fronturilor de lucru pe pe „România în viaţa politică in buind La educarea oamenilor „Silit lucrările cercului fo menajat mici baze sportive, jă ! rilor.
rioada de lamă, a constituit ternaţională11, „Tineretul şi muncii în spiritul tezelor cu to de la noi" — spune pro au ajutat la împrejmuirea
prilej de întîlnire şi dezbate contemporaneitatea*, „Arta şi prinse în programul educaţio fesorul Iorgu Dincă, direc comunitate şcolii.
re între muncitori şi condu viaţa", „Pedagogia familiei", nal ai partidului. torul casei de copii şi al Salcia, trandafirii şi teii
cerea unităţilor economice în la realizarea prelegerilor pre şcolii care funcţionează pe g ■ b a care s-au întilnit in primă
cadrul acţiunii „Ziua între zentate un aport deosebit a- CONSTANTIN CHIRCULESCU lingă ea. de inimoşi vara aceasta pentru prima Amenajări de drumuri
prinderii*, care au îmbinat vînd cadrele de la Institutul directorul Cosei de cultura Instituţia aceasta e fam i dată in curtea Casei de co
latura educativă ca cea re de mine. a sindicatelor din Petroşani lie şi univers al copilăriei pii de la Baia de Criş vor
creat! v-dlstradi vă. pentru peste 150 de copii deveni in curind explozii de prin munca patnotica
Casa de cultură din Petro cărora soarta nu le-a suris Elevii Casei de copii Ba clorofilă şi culoare. Bobocii C ARAR TA U. Locuito amenajeze pe o lungime
şani a organizat 21 asemenea Contribuţia cetăţenilor la prea m ult — căci mulţi nu ia de Criş au toate condi florilor sădite de miini de rii aatulul Cărăstflu, a- de 500 metri drumul şl să
«
«
acţiuni dintre care amintim au familie — şi de care sta ţiile să devină cetăţeni de copil vor incinta din pri p&rţinlnd comunei Bala cureţe şanţul de scurgere a
înfrumuseţarea oraşului tul se ocupă cu părintească nădejde, călăuziţi de res măvară pînă in toamnă o de Criş. mobilizat! de apel.
organizaţia de partid
»
•
Printre cel care şl-au a
şi
HUNEDOARA. Zilele tre- trandafirilor, aducînd astfel o grijă. Expoziţia de fotogra pectul faţă de muncă, de chiul. Dar ceea ce ni se oonalUta de conducere al dus o contribuţie de sea
mă la această acţiune an
Ia
participat
C.A.P., an
cute, locatarii mîcroraio- contribuţie însemnată la în- fii, ziceam, „povesteşte" că dragostea de frumos, disci- pare mai important de sem munoă patriotică In vede fost Vasile Florea, Viorel
C a d ra n p o litic nuîui IV din municipiul frumuseţarea şi aspecttfl autorii ei au umblat mult plinindu-şi energia juvenilă nalat aici este că acea m i rea amenajării drumului Pasca* IVllrcea Duma, Ion
Chirlţa şl alţii. La buna
de acces intre satul CA-
Hunedoara s-au mobilizat în- plăcut al cartierului în care fn ţară. Dealtfel, se şi inti şi transformind-o fn fapte că comunitate de inimoşi răstăn şl cătunul Văleni. desfăşurare a acţiunii şi
tr-un număr record în vede- locuiesc. Iniţiativa lansată de tulează sugestiv „Frumoa şi lucruri bune. pregăteşte, in condiţiile u La acoastă chemare au mobilizarea membrilor
p io n ie re sc rea amenajării spatiilor din Consiliul popular al maniei* să eşti, patria mea", „Um Primăvara aceasta, care a nei deosebite griji a statu răspuns 42 de cetăţeni ca CJV.P. a contribuit Aurica
pre
şedintele C .A J \f
re s-au prezentat la lucru
jurul blocurilor, curăţării zo- piulul Hunedoara a avut un blăm m ult in excursii prin venit mai devreme ca altă lui, cetăţeni de nădejde. ou unelte proprii. Bine or Florea.
DEVA. In cadrul unei a nelor verzi, săpării straturi- puternic ecou şi în celelalte ţard 1 — spunea directorul dată, găseşte localul şi îm TH. MARCUŞ ganizaţi, în echipe de olte AUREL BUFTEA
4-5 persoane, au reuşit in
dunări de unitate, peste 500 lor pentru flori şi plantării cartiere ale oraşului. Dincă. A vem posibilitatea prejurimile acestei mici co deoursul unei dimineţi să Cârâstâu
de pionieri şi şcolari de la
liceul nr. 2 au participat la
o întîlnire cu tovarăşul Io
nel Codreanu, de la Cabi
netul judeţean de partid. /lo tivi ta te susţinută Ia executarea legumeie timpurii
Invitatul le-a vorbit pe larg
despre politica internă şl
externă a partidului şi a
răspuns numeroaselor Între
bări ridicate do pionieri. lucrărilor agricole de sezon
Cadranul politic pionieresc Este ştiut că primăvara se tuaţii maî... curioase I La. u pretenţioşi consumatorii că dintre noi, consumatori!, pre
a tost completat de un bo recomandă consumarea unor nitatea nr. 35 din Hunedoara solicită ia sfîrşitul lunii tenţia sB fi existat în toate
gat ciclu de filme docu (Urmare din pag. 1) fră, arăt că participarea ţă Se cuvine să subliniem aici cantităţi sporite de verdeţuri, (responsabil Ioan Ţoţu) în martie verdeţuri ? După ar magazinele abundenţă de ver
gumentul pe care l-am pus în
mentare* ranilor cooperatori la muncă efortul deosebit adus la fina pentru a se completa rezer lipsa trufandalelor se vindea fruntea acestOT rînduri — nu. deţuri, der în această primă
vară timpurie vrem să ştim :
vele organismului cu vitami
„pentru acasă" bere la sticlă.
C A P . Răduleştl. In ziua rai este, în medie, de peste 95 lizarea lucrărilor de ptnă a ne şi alte substanţe minerale, La magazinul nr. 1 din Precedentul — în anul trecut vom putea sau nu consuma
dului nostru, lucrările se în- la sută. Organizaţiile de par cum, la pregătirea celor vii epuizate pe timpul iernii. In Brad (responsabil Gheorghe la vremea aceasta existau pe verdeţuri mai multe, Indife
cheias^ră pe 20 ha, din care t tid din cooperative, conduce toare de inginerul şef al coo cunoştinţă de calităţile nutri Folea), vtnzătoarea Ecaterina piaţa organizată spanac, cea rent de unde vin ele ? Or, la
10 ha cu ovăz, 3 cu trifoi, în
Vie activitate a cultură ascunsă, şi 7 cu mă- mereu Jn fruntea acţiunilor. perativei, Mircea Jivan, bri tive ce le au legumele Calotă — ou care am mai a pă verde, salată verde în can I.P.V.L.F. nu ni s-a putut spu
rile unităţilor» specialiştii sînt
ne decît că vom avea verde
gadiera Domnica Turcu, me
zăriche. La hotarul dintre satele Te- canizatorii Ioan Troznoi, Io- verzi, am pornit în căutarea vut discuţii pe tema nesortă- tităţi mai mari decît anul a ţuri „dacă se respectă grafi
Lor La unităţile care le pun
ril
legumelor vîndute cum
cesta — iarăşi ne îndreptă
artiştilor amatori — Peste tot am văzut me îu şi Lăpugiu de Jos i-am sif Simoc şi Cosma Stănllă, în vlnzare. Ştiind că în peri părătorilor — vindea ceapă ţeşte la întrebări. Le-am pus cele de livrare". Ce se întîm-
f canizatori, cooperatori, atela întîlnit pe secretarul Comite cooperatorii Iulian Heci, oada corespunzătoare a anu plă dacă nu se vor respecta
je la lucru. Ce se lucrează tului comunal de partid Lă Gheorghe Bulzan, Elena An- lui trecut lipsa lor din maga graficele ? Ce va întreprinde
LEŞNTC. Formaţiile artis In aceste zile? — l-am în pugiu de Jos, Ioachim Roşea, cuţa, Iosif Suba, Molidva zine era o excepţie, anul a- Î.P.L.V.F., dacă a „prospec
tice ale căminului cultural trebat pe tovarăşul Costa. preşedintele C.A.P. Teiu, Io- Muntean, Elena Oprea, Mâna cestft constatăm că „absen tat" eJte posibilităţi, nu am
din lila continuă să des — Continuă lucrările pen sif Semăn, şi brigadierul Lu se Muntean şl mulţi alţii. ta* este In prezent o regulă. Agricultorii se străduiesc să producă aflat.
făşoare o vie activitate. Ar tru finalizarea lucrărilor la dovic Căta, în fruntea unul „...Anul acesta muncim mai Toate unităţile de legume şi Tovarăşul Viorel Ocoş, pre
tiştii amatori au prezentat plantatul cartofilor şi semă mare număr de cooperatori bine, mai cu spor ca în alţi fructe pe care le-am vizitat | I.P.V.L.F.-ul cochetează birocratic cu şedintele U.J.CA.P. — OTgan
recent un spectacol pe sce natul sfeclei, se transportă ul care lucrau la construirea u ani". Aceasta este părerea u în zilele efectuării raidului care se ocupă de aplicarea
na căminului din Leşnlc. timele cantităţi de gunoi pen nor poduri. nanimă a comuniştilor, a ma partenerii de contract
Şi-au dat concursul corul, tru fertilizarea pămîntului un — Am încheiat în cele mai jorităţii covîrşitoare a coope nu aveau spre vlnzare nici măsurilor menite să sporeas
dirijat de prof. Vaslle Bo de vom semăna porumb, se bune condiţii toate lucrările ratorilor din. cooperativele a un fel de legume proaspete, că producţia agricolă şi con
din producţia acestui an. Sa
ta. echipa de teatru oare a discuie, se stropesc pomi în de însămîntări din prima epo gricole de producţie din co fie o întîmplare lipsa trufan tribuţia unităţilor agricole co
prezentat piesa „Iancu la livezi, se sapă în jurul po că — ne spune preşedintele dalelor ? operatiste la aprovizionarea
munele Dobra şi Lăpugiu de
Hălmagiu", taraful, soliştii milor. Avem asigurată în Josif Semăn. Am semănat 8 Jos şi, bineînţeles, nu numai uscată şi ridichi de toamnă celor caie se ocupă în judeţ populaţiei cu legume — spu
ne i
— Avem legume însilozate
vocali şi instrumentişti, treaga cantitate de sămînţă ha cu sfeclă furajeră şi 25 ha de aici. Rezultatele de pînă — spunea Gheorghe Ghigu, nesorlate. Aici existau şi cas cu producerea şi valorifica
dansatorii. de porumb, ne-a sosit şi azo cu trifoi. Cele 110 ha pe ca acum sînt edificatoare în a responsabilul magazinului traveţi verzi, dar pe aceştia rea legumelor. — Nu sînt de acord cu a
Aplauzele călduroase ale tatul de amoniu. Intr-un cu- re vom cultiva porumb sînt cest sens. Este o garanţie că C.L.F. nr. 12 din Hunedoara. îi vindea fără să mai soco întreprinderea judeţeană de firmaţiile tovarăşilor de la
de
că necesarul
I.P.V.L.F.
publicului au răsplătit deo vînt, sintem la punct cu toa pregătite în totalitate. Tot pe va spori rodnicia pămîntului, Vorbesc de cartofi, ceapă, tească preţul, adică... „după producere şi valorificare a le
potrivă evoluţiile tuturor te treburile, peste tot se 110 ha am grăpat şi grîul. hambarele vor fi mai încăr morcovi, fasole din producţia ochi !“. In magazie, se afla gumelor şi fructelor are obli verdeţuri de sezon nu poate
artiştilor amatori oaspeţi. munceşte mai cu spor ca în Aşteptăm doar semnalul — a cate. In acelaşi timp, o do anului trecut. Am avut şi ri pus „la răcoare" şi un coş gaţia să organizeze, în func fi acoperit în prima etapă
dică timpul prielnic — pen dichi de lună, caslrnveţi verzi, plin cu salată verde I ţie de sezon şi cerinţe, co parţial din judeţ, pe motiv că
alţi ani. Ga să dau şi o ci- vadă convingătoare i creş nu s-ar fi luat măsurile cores
tru începerea semănatului la dar s-au vîndut foarte re Deşi în cele mai multe u- merţul cu legume. Şi după
i . porumb. terii conştiinţei în muncă a pede. nităti n-am găsit ceea ce cău cum o aietă şi numele are şl punzătoare. De pildă, Ia
cooperatorilor, a modului con
CA.P. Batiz şi Simen a se fac
Aştcptînd acest semnal, Aceleaşi feluri do legume tam totuşi responsabilii u obligaţii, e drept nu totale,
cooperatorii din Teiu şi cei cret în care înţeleg ei să răs proaspete, dar in cantităţi nora dintre ele ne-au asigu în producerea legumelor. Ce irigări la culturile de ceapă
şi salată. Intr-o săptămînă SI-
de la brigada din Lăpugiu de pundă îndemnului adresat de mici, au fost şi Ia unitatea rat cu optimism că., verdeţu- răspunde tovarăşul Nicolae meria va putea livra ceapă
8 MUME LEI PRM Jos nu stau cu mîinile în secretarul general al partidu nr. 1 situată în piaţa din Hu rile vor ajunge în curînd şi Gîndea, directorul adjunct al verde.
nedoara. Dar, în afară de lip
lui nostru, tovarăşul Nicolae
sîn. Au săpat canale ponlru
scurgerea apei pe o lungime Ceauşescu, de la înalta tribu sa trufandalelor, aici am con Ia ei. I.P.V.L.F. la Întrebările noas La Direcţia judeţeană a a
tre legate de temă ?
de peste 7 km, au construit nă a celui de al Il-lea Con statat şi prezenţa unor impu Dacă aşa stau lucrurile în — Nu putem apune că pe griculturii, industriei alimen
AUTOBTIL ARE trei poduri, sînt pe sfîrşite cu gres al ţărănimii cooperatis rităţi în legumele însilozate. murim o chestiune. Sînt prea piaţă nu sînt legume. Nu sînt tare şi apelor ni se dau cî-
reţeaua de desfacere să lă
lucrările din livezi.
te.
teva răspunsuri de către to
Pe teren am întîlnit şi si
legume proaspete, adică ver
varăşul inginer
Mircea Sil
deţuri. Aş vrea să menţionez vestru, director general ad
(Urmară din pag. 1) că o bună parte din produc junct :
ţia de verdeţuri cu caTe se a- — La nivel de judeţ s-au
Iimontează piaţa judeţului tre luat măsuri, unele încă din
UsmEnd firul discuţiei trebuie să menţionez că prin eu- buia produsă în judeţ. Nu pu toamnă, pentru ca producăto
toulilarc em confecţionat şi diferite tipuri de matriţe, o in tem conta Ia ora actuală, ci rii din judeţ să asigure con
stalaţie pentru încărcarea lipiturilor la înfăşurările aparate doar în viitor, pe această sur sumul de legume trufandale.
lor electTice etc. Zilele trecute, prin efortul întregului nostru să. Spanacul şi salata verde Au fost cultivate 91 de hecta
colectiv a intrat în funcţiune un dispozitiv mecanic pentru ou fost compromise de în re cu spanac, 41 cu salată
extragerea bobinajulul din ancoşele maşinilor electrice, fapt gheţ, iar ceapa verde progre verde, 51 cu ceapă verde.
ce se va păsfrînge pozitiv într-o deplină utilizare a forţei de sează greu din cauza frigu Condiţiile de climă din mar
muncă* lui şi a faptului că a fost tie au cauzat unele pierderi
__ flJu înseamnă că noi nu mai avem încă greutăţi şi plantată pe sol neirigat. Lip producţiei de spanac şi sala
lipsuri în direcţia autoutilării — adaugă maistrul Ştefan Ola- sa de opă din sol o face să tă, dar culturile sînt în refa
ru, secretarul organizaţiei de bază. Se mai zăboveşte încă crească greu. O parte din ne cere. La Gălan, Simeria, Do
asupra proiectelor, asupra executării unor piese. Şi apoi, ju cesarul de legume-verdeţur!
decind în. lumina indicaţiilor date la Conferinţa ipe ţară a ca îl vom acoperi din achiziţii bra se fac Irigări, se îngraşă
suplimentar solul. Mai devre
drelor de conducere din industrie şi construcţii, programul
de auto do taie şi autoutilare al combinatului — şi deci şi al din aLte judeţe, dar aceasta la me deoît preconizează tova
secţiei noastre — nu trebuie considerat decît ca o sarcină mijlocul şi la sfÎTşitul lunîi răşii de la I.P.V.LJ7., unităţi
minimală. aprilie. le producătoare din judeţ vor
Comparînd datele pe anul 1971 şl prevederile pe acest Promisiunea aceasta o face putea livra pieţei verdeţuri.
an — inclusiv realizările primului trimestru — autoutilarea directorul adjunct al I.P.V.L.F. Iată deci o contradicţie în
pare într-un evident progres la C.S. Hunedoara. Avînd însă sub rezerva respectării rigu
în vedere că printre obiectivele preconizate a se realiza prin roase a graficului de către tre ceea ce se cunoaşte la
această acţiune sînt vizate şi lucrări de modificare a maşi I.P.L.V.F. cu privire La posi
„părţile contractante" din alte
nilor de şarjare la O.S.M. nr. 2, cu scopul măririi capacităţii bilităţile de aprovizionare din
judeţe. Trebuie să menţionăm
acestora, alte obiective primordiale pentru bunul mers al judeţ şi ceea ce afirmă orga
că în magazinele de legume
întregului colos hunedorean, este imperios necesar ca şirul nizatorii producţiei de legu
şi fructe „mai privilegiate" au
realizărilor să fie continuat în mai mare măsură pentru ca existat din acest început de me. Piaţa va fi cea caro va
modernizarea mijloacelor tehnice ale combinatului, comple primăvară, după cum s-a vă confirma în următoarele zile
tarea cu maşini, utilaje şi instalaţii să se producă prin con zut şi din sondajul pe teren, cine are dreptate.
Sub stratul de pâm lnt transportat cu m ijloace m oderne laE . M. Tcliuc slnt puse în valoare noi zăcămintR de fier.
cepţie şi execuţie proprie.
Foto: V. ONOIU spanac, salată verde, ridichi ION CIOCLEI
de lună. Nu avem nici unul MARIN NEGOIJA