Page 93 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 93
V
VIZITA TGVARASULUINICOLAE CEAUŞESCU
Proletari din toate ţările, unifi-vă!
IN TANZANIA
Sosirea la Dar Es Salaarn
i Tanzania a primit luni pe faume Kawawa, ministrul afa obiective economice din Tan
conducătorul partidului şi sta cerilor externe, John Malese- zania, salută cu căldură pe
tului nostru, tovarăşul Nicolae la, şl de comandantul forţe preşedintele Consiliului 4e
Ceauşescu, şi pe tovarăşi lor populare de apărare. Cei Stat.
Elena Ceauşescu in mod fes doi şefi de stat îşi string cu Preşedintele tanzanian invi
tiv, cu aceeaşi căldură şi pre căldură mîinile. tă ajpol pe oaspeţi să asiste
ţuire cu care oaspeţii români După datina locului, tinere la tradiţionale dansuri popu
au fost înconjuraţi pînă acum fete în costume naţionale a - lare Ngoma. Numeroşi oa
în toate ţările vizitate. şează pe umerii oaspeţilor meni ai muncii aflaţi în in
început pe litoralul medi- ghirlande din flori multicolo cinta aeroportului îşi expri
teraneean, în partea de nord- re de savană. Tovarăşul mă exuberant bucuria, acla
vest, continuat apoi în cen Nicolae Ceauşescu prezintă mă îndelung, ovaţionează tn
trul continentului, Itinerarul gazdelor personalităţile ofi cinstea .prieteniei dintre
paTcurs a atins acum coasta ciale române care ÎI însoţesc.
de est a Africii — scăldată do Preşedintele Nicolae Ceauşescu România şl Tanzania.
apele Oceanului Indian. şi şeful statului tanzanian, Ju In aplauzele entuziaste ale
ANUL XXIV. Nr. 5 355 MARŢI 28 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI lius Kambarage Nyerere, iau celor prezenţi, cel doi pre
Solii poporului român sînt
oaspeţii celui mai mare stat loc apoi pe un podium de o şedinţi iau loc Sntr-o maşi
din Africa orientală, ai unui noare. Se intonează imnurile nă deschisă, îndreptîndu-se
popor aflat în plin efort de de stat ale României şi Tan spre Palatul Prezidenţial (Iku-
La Centrala termoelectrică Mintia edificare a unei societăţi noi, zaniei, în timp ce răsună 21 lu), reşedinţa rezervată oas
de salve de artilerie.
peţilor. Este o zi cu un soa
a unei orînduiri avansate —
potrivit condiţiilor specifice Şeful statului român pri re puternic, deosebit de căl
de aici, unit strîns în jurul meşte apoi raportul coman duroasă. briza oceanului a
Partidului Uniunii Naţionale dantului gărzii de onoare, bia îndulcind zăpuşeala. So
Preocupare susţinute pentru ridicarea Partidului Afro-Shirazi din pele aliniate pe aeroport. de Stat al României socia
după care trece în revistă tru
sirea preşedintelui Consiliului
Africane din Tanganica şi a
In continuarea ceremoniei,
Zanzibar.
liste a atras însă ca un mag
Expresie firească a senti rînd pe rînd aduc omagiile net i.ec\ şi zeci de mii de lo
mentelor de solidaritate pe lor preşedintelui Nicolae cuitori ai Dar Es Salaam-u-
care cele două popoare le nu Ceauşescu, tovarăşei Elena lui. oraş al cărui nume în
Ceauşescu, personalităţi mar
seamnă „Portul păcii44. Fete
tresc unul fată de altul, pri
pregătirii profesionale a cadrelor mirea rezervată oaspeţilor ro cante ale vieţii publice şi ob si femei, îmbrăcate în fru
şteşti tanzaniene*
mosul port naţional „Baibui".
mâni a constituit o mărturie
Membrii coloniei
române,
legă
grăitoare a trainicelor
turi de prietenie statornicite printre care specialiştii care de o îneîntătoare paletă co-
între ţările noastre, în cadTul lucrează la realizarea unor (Continuare in pag. a 4-a)
Q| Producţia — permanenta şcoală a muncii ce de specialitate, 3 — cursu cărora această vizită a condu
rile de perfecţionare a cadre cătorului partidului şi statului
^ Avarie în... sala de şedinţe lor cu pregătire superioară, român pe meleagurile ospita Vizita la Universitate
liere ale Tanzaniei constituie
10 — cursurile de verificare
periodică a cunoştinţelor. un moment deosebit pentru
Q Forme multiple, concrete, de perfecţionare — Fiecare curs — ne spu evoluţia lor ulterioară, des- Preşedintele Consiliului de miezii, Universitatea din Dar
nea directorul tehnic Alexan chizîndu-Ie perspective dintre Stat, Nicolae Ceauşescu, şi to Es Salaarn.
a profesiei dru Rebreanu — a avut un cele mai favorabile. varăşa Elena Ceauşescu, în împreună cu şeful statului
responsabil care s-a ocupat Preşedintele Nicolae Ceauşescu soţiţi de R.M. Kawawa, al doi român au vizitat această in
în curînd, 402 salariaţi—din nou în bănci de el în toate amănuntele. De şi tovarăşa Elena Ceauşescu lea vicepreşedinte al Repu stituţie tovarăşii Ion Pătan*
sigur că şi-a atras şi un nu au fost salutaţi cu cordialita Cornelii) Mănescu şi Bujor
„Steaua de pe Mureş" Stelian Ene şl Ştefan Szep, măr de colaboratori pentru ca te prietenească, la sosirea lor blicii Tanzania şi prim-minis- Ahnăşan, precum şl Ion Drîn-
pulsează fără contenire lumi de la secţia termomecanlcă, treburile să meargă cit mai pe aeroportul internaţional tru, şi alte persoane oficiale ceanu, ambasadorul României
nă şi forţă în sistemul ener şeful de tuTă Vasile Rasa, de bine. Şi au mers într-adevăr Kilimandjaro din Dar Es Sa- au vizitat, în cursul după-a- în Tanzania.
getic naţional. In secţii, ate- la secţia chimică, muncitorii bine. Iaam, împodobit cu drapelele
iiere şi laboratoare, în hala Viorel Iga, Ionel Fagiure, Cor- — In ce se reflectă aceasta? de stat ale celor două ţări, de
uriaşelor agregate, munca îşi vin Borza şi alţii. — In mai buna utilizare si preşedintele Republicii Unite
urmează cutsuI normal. Zgo — Este o formă nouă de exploatare a agregatelor, în Tanzania, Julius Kambarage IN PAGINA A IV-A
motul surd al turbogencratoa- perfecţionare, de ridicare a Nyerere, de primul vicepre Declaraţia comuna româno-zambianâ şi alte
relor a devenit obişnuit pen calificării salariaţilor noştri — DUMITRU GHEONEA şedinte, Abeid Amâni Karu- relatâri privind vizita delegaţiei române în Re
tru oamenii de aici. Doar vi ne-a relatat inginerul şef Con me, al doilea vicepreşedinte
zitatorilor ocazionali le mai stantin Calapod. De acum ea [ (Continuare in pag. a 2-a) şi prim-ministru, Rashidi Ma- publica Zambia şi Tanzania.
distrage atenţia. se va tine trimestrial.
— Avarii? Ne-am cam dez La Termocentrala Mintia se
obişnuit de ele. Dar dacă acordă o atenţie majoră, sus
vreţi să vedeţi una, poftiţi în ţinută ridicării calificării, per
sala de şedinţa 1 fecţionării cadrelor, reciclării
— ? lor. Anul trecut, în cadrul
— O să fie interesant. Mai cursurilor de reciclare, aproa
ales că e prima de acest fel pe 500 de salariat! — munci
la Mintia. tori, maiştri, Ingineri, conta
Mai mult de 50 de munci bili chiar — au fost cuprinşi
tori, şefi de tură, maiştri, in In diferite forme de pregăti
gineri din cele patru secţii re profesională, de specializa
ale centralei — electrică, ter- re în meserie. Peste 100 de
momecanică, chimică şl com muncitori au urmat cursurile
bustibil — luaseră loc în de perfecţionare, organizate
bănci. Cu cîteva ore înainte, în. cadrul centralei, şl aproa-.
Pe aici trece drumul minere ului de fler de la mina Telluc :
, pe la puţul central. şefilor de tură şl ajutorilor pe tot atîţia au fost înscrişi
Foto: V. ONOIU lor, din fiecare secţie, li se la cele de instruire la locu
transmiseseră cîteva întrebări rile de muncă. Ele s-au des
asupra modului în care ar ac făşurat după un program mi
ţiona ei dacă turbogenerato- nuţios, alcătuit şl condus de
rul nr. 1 ar fi expus unor a- persoane cu munci de răs
A varil sau deranjamente. Tre pundere din uzină. Inginerii
Inmînarea buiau să răspundă în scrîV ’ Constantin Calapod, Ioan Voî-
într-o anumită unitate de timp. cu, TIberiu Anţilă, Sever O-
diplomelor Fusese un aşa-numit extem priş, Cornel Ţucimeanu, Ioan
poral asupra cunoştinţelor ş! Fănoaşîu au manifestat multă
GOSPODĂREŞTI de fruntaşe operativităţii în caz de Inter răspundere pentru buna pre
venţie. Şefii secţiilor au co
gătire şl predare a temelor,
* în întrecerea rectat răspunsurile şi venise Incit ele să fie cît mal com
ră pentru a le discuta, inter
plete, dar şi cît mal pe înţe
preta, completa, împreună cu lesul cursanţilor. Alţi 96 de
petroşani. Din nou patriotică comu discuţii interesante, deosebit salariaţi au urmat cursurile
toţi cel prezenţi. S-au purtat
de calificare pentru mundtorl
nelor Boşorod de utile, din care toţi au a de gradul II, 117 — cursurile
la viitoarele baze şi Dobra vut de învăţat. Cele mai com pentru autorizare, 67 — cursu modul de finisare a căciulilor din plele-velur.
Meseria se Învaţă In fabrică, bpe viu". Şeful secţiei velur de la „Vidra" Orăştia explică unul grup de tinere muncitoare
plete şi competente
răspun
rile de ridicare a pregătirii
şefii de tură
suri le-au dat
pentru cadrele
medii tehnî-
de agrement In cadrul unor adu
nări festive, care au a
Animaţia cea mai mare a vut loc în ziua de 26
şantierelor gospodăreşti din martie, s-au înmînat C U V ÎN T U L D E O R D IN E P E O G O A R E Festivalul concurs
Petroşani ia fost şi duminica diplomele de fruntaşe
trecută tot la viitoarele baze în întrecerea patriotică
de agrement — ştrandul din comunelor Boşorod şl
cartierul Aeroport, lacul de Dobra, clasate pe locu de muzica uşoara
rile I şi respectiv II.
agrement, baza sportivă a In De asemenea, cu acest Zilnic, randamente pe fiecare I
stitutului de mine. Aceste trei
şantiere au adunat la muncă prilej, unul mare nu „Cîntecul adîncului11
un număr de aproape o mie măr de deputaţi şl ce
de cetăţeni, elevi, studenţi. A tăţeni li s-au înmînat utilaj şi formaţie de lucru !
menajarea acestor baze pro insigna de ..Fruntaş în Străjuită de ochiul simbolic al adîncurilor — lampa m i
gresează duminică de dumi întrecerea (patriotică44* nerului, scena Casei de cultură a sindicatelor din Petroşani
nică apropiindu-se de ţintă lnmînînd aceste dis- a fost, timp de trei zile, gazdauneia dintre cele mai pres
— darea în folosinţă — prin Ihicţii. tovarăşii VI- Mentinerea timpului favora Insămînţarea culturilor de sfeclă şi trifoliene nu mai nişca, Bej an etc. Avînd o su tigioase manifestări cultural-artistice din această primăva
efortul pe care-1 fac inimo chente Bălan, prim-vi- bil efectuării lucrărilor agri prafaţă mare de plantat cu ră : Festivalul concurs de muzică uşoară românească „Cin-
şii locuitori ai Petroşaniului. cepreşedlnte al Comite cole în cîmp oferă condiţii ca suferă nici o amînare! cartofi pentru producerea de tecul adîncului“. Organizat de Comitetul municipal pen
Dar pe şantierele gospodă tului executiv al Con însăminţările din această pri seminţe (100 hectare) — ns tru cultură şi educaţie socialistă, Comitetul municipal al
reşti ale municipiului s-au siliului popular jude măvară să fie realizate în li Q începerea plantării cartofilor în unele unităţi stă sub spunea tovarăşul ing. Visarion U.T.C. şi Casa de cultură a sindicatelor din Petroşani, fes
mai reparat duminică circa ţean. şi Sabin Boticiu* mitele epocii optime şl la un semnul întrebării. De ce? Cvaşa. preşedintele consiliu tivalul şi-a propus ca obiectiv principal promovarea m u
12 000 mp de străzi, s-au re vicepreşedinte, au a nivel calitativ superior. Ma lui inlercooperatist Toteşti —, zicii uşoare româneşti, stimularea creaţiei locale, ridicarea
condiţionat 3,6 ha de zone dresat calde felicitări terializarea unui asemenea 13 Arăturile să fie efectuate numai în agregat cu grapa! cooperatorii din Toteşti, după nivelului interpretativ al artiştilor amatori. La invitaţia
verzi, au fost plantaţi în pe consiliilor populare, de deziderat nu este de conceput ce au încheiat acţiunile din lansată majorităţii cluburilor şi caselor de cultură din ţa
pinieră pentru anii următori putaţilor şi cetăţenilor însă decît prin asigurarea u U 0 optică inacceptabilă privind menţinerea umidităţii prima epocă, şi-au concentrat ră de a participa la prima ediţie a acestui festival au răs
3 000 de puieţi de arbori or din aceste comune pen nei judicioase organizări a toate fortPÎe la realizarea a puns numeroşi interpreţi — ti neri muncitori, electricieni, lă
namentali. tru realizărfle frumoase muncii, astfel îneît zilnic pe în sol cestei lucrări. întreaga supra cătuşi, turnători, elevi, funcţionare, casnice — din Reşiţa,
înregistrate, urindu-Ie fiecare utilaj şi formaţie de faţă este pregătită şi zilnic
Oraşul reşedinţă de muni lucru să se înregistreze ran Oţelu Roşu, Tirgovişte, Giurgiu, Tirgu Jiu, Baia Mare, De
cipiu s-a afirmat astfel du- să obţină noi succese damente maxime. respectivă a mai rămas dee- re, nu reflectă altceva decît o se folosesc cîte trei maşini la va, Hunedoara, Lupeni, Vulcan, Lonea, Petroşani ş.a. Festi
mini ă dar nu mai puţin har în munca de gospodări fectuat pînă la realizarea In slabă preocupare a conduce plantat, ceea ce va permite valul care a cuprins intr-o atmosferă de veritabilă sărbătoa
re şi înfrumuseţare a
nici s-iau dovedit a fi şi lo Printre acţiunile care re tegrală a planului. La C-A.P rilor unor cooperative agrico ca producţiei de cartofi să i re întreagă Valea Jiului s-ar fi putut supranumi şi festiva
cuitorii Vulcanului, ai Lupe- comunelor şi satelor, să clamă maximă urgentă se în din Geoagiu şi Aurel Vlai- le pentru procurarea din timp se asiguTe o temelie trainică. lul tinereţii, fiindcă media de virstă a interpreţilor nu a
niului. ai Uricanului şi ai Pe- ocupe şi în acest an un scrie şi încheierea grabnică cu. lucrarea respectivă s-a a cantităţilor necesare de se Pînă acum plantatul s-a rea depăşit 21-22 de ani. Aerul sărbătoresc, de intensă trăire
loc fruntaş în întrece
trilei la înfrumuseţarea loca rea patriotică. a însămîntării sfeclei şi trifo- încheiat în bune condiţii. minţe. Intr-o asemenea situ lizat pe 25 de hectare. artistică, şi-a întins aripile pe întreaga Vale a Jiului prin
lităţilor lor. Pretutindeni un lienelor pe cele cîteva sute Restantele existente, socotite aţie se găseşte şi cooperativa Sînt însă si cooperative a- organizarea unor recitaluri susţinute de participanţii la
de mai este ceva de făcut la de hectare pe care lucrarea pe drept cuvînt îngrijorătoa agricolă din Bretea Română, grlcole. nu puţine la număr, concurs, alături de invitaţii de onoare ai festivalului:
haina44 do primăvară a oraşu unitate a cărei conducere de îndeosebi în zona Haţegului, Anda Călugăreanu, Angela Similea, Ion Dichiseanu şi
lui, o mînă de om îşi face abia în ultimele zile a înce unde plantatul cartofilor este Giony Dimitriu la Lonea, Lu peni, Uricani, Aninoasa, la
simţită prezenta. put să-şi facă griji în vede întârziat. Ba mai mult, în u- Simeria şi Haţeg.
rea ieşirii din impas. nitătile cooperatiste din co Bucurîndu-se de sprijinul organelor locale de partid şi
gMi h . Pe drumuri tine atenţia cooperatorilor si muna Bretea Română — ne de stat, festivalul a fost deschis de tovarăşul Clement
Principala lucrare care re
spunea primarul Anton Bran
Negruţ, prim-secretar al Comitetului municipal al P.C.R.
a mecanizatorilor o constitu — nu s-a început încă aceas Petroşani, care a subliniat semnificaţiile educative ale
tă lucrare. Interlocutorul afir
şi pe malul nurilor ie plantarea cartofilor. In coo ma că în unită ti se susţine că unei asemenea acţiuni în valea cărbunelui, asigurînd or
perativele agricole unde or
ganizatorii de sprijinul viitor în perpetuarea acestei acţi
ganizaţiile de partid şi consi solul este rece şi nu permite uni drept valoroasă tradiţie. Competenţa şi obiectivitatea
Cetăţenii Călanului şi ai sa liile de conducere au acţionai realizarea acţiunii amintite juriului, al cărui preşedinte a fost cunoscutul compozitor
tului aparţinător» Baliz. au energic, plantatul cartofilor (!). Optica este cît se poate George Grigoriu, membru al biroului secţiei de muzică u-
ieşit duminică — în număr s-a terminat sau se apropie de greşită dacă avem în ve
de aproape 1 600 — la plan de sfîrşlt. Exemple pozitive dere că timpul este în conti ILEANA LASCU
tări de sălcii pe malurile rîu- ne sint oferite de către coo nuă încălzire, iar în sol tem
rilor şi piraiclor din împre perativele agricole din Bretea peratura depăşeşte 6°C. Fi- (Continuare in pag. a 2-a)
jurimi. la întreţinerea de dru Mureşană, Cigmău. Boz, Bră- (Continuare in pag. a 2-a)
muri. 740 de puieti de sal ------------------------------------------------------------------------------------
cie pletoasă au fost plantat!
pe malurile Strelului la Ba- zr-- > m '
tiz şi pe valea pîrîului Grid.
Nu s-a dezminţit nici de da f REMEA In interiorul ziarului
ta aceasta hărnicia locuitori
lor Batizului care au ieşit în m , -
masă la acţiunile de gospodă PENTRU 24 ORE SI Din e xp e rie n ţa o rg a n iz a ţiilo r de p a rfid de la e x p lo
Vreme călduroasă, ceru] se
rire. Pe circa 18 km de dru va acoperi treptat şl va ploua
muri care duc în oraş sau în temporar. Vintul va sufla po
alte localităţi s-au desfundat trivit din nord-vest. Tempera a tă rile m iniere P e frila şi Lonea i i B re v ia r c u ltu ra l
rigole, s-au amenajat talu- tura minimă va fi cuprinsă
Intre minus 3 şl 0 grade iar
zuri, s-a pietruit. maxima Intre 17 şi 20 grade. 19 C ro n ici, re zu lta te , clasam ente din d iviziile naţionale
In oraş. unde grosul trebu PENTRU URMĂTOARELE
rilor de înfrumuseţare a fost DOUA ZILE
făcut, s-’au recondiţionat zo A , B, C şi ale c e lo r două serii din cam pionatul
Vreme schimbătoare, cu ce
nele verzi rămase de la acţi Atelierul mecanic al I.I.LJ Deva. DInd dovadă de conştiinciozitate şl hărnicie in muncă, fre- rul temporar noros. Vor că
unile trecute. zoarea Elena Constantlnescu- depăşeşte planul zilnic cu 20-25 la sută, dind, In acelaşi timp, lu dea ploi temporare. Vintul va
crări de hună Calitate, sufla potrivit din nord-vest. judeţean. Din a lte s p o rtu ri
(Continuare In pag. a 3-a) . ■ ____ _ -----------------------------------------------------------------------------------— .................. iWUHrhai i- . ................ . i ............ ..............................