Page 94 - Drumul_socialismului_1972_03

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 355 © MARŢI 28 MARTIE 1972
2

Cuvintui de

Creşterea responsabilităţii comuniştilor — ordine pe ogoare m C O N F L U E N TA DOUĂ

In centrul preocupărilor noastre (Urmare din pag. 1) F O L C L O R I C E

reşte, se pune întrebarea:
cînd se vor hotărî coopera­ zona Orăştieî şî ţarinele mo­
Realizarea sarcinilor de plan ales, din partea personalului de deservire, precum şl creş­ lor comitetului de partid şi torii din Ruşi, Vîlcele, Gînta- Duminică a fost rîndul O- regulament şi pe reprezentan­
pe acest an pune la mina de deservire şi a celui tehni- terea responsabilităţii unor sa­ ai comitetului oamenilor mun­ ga, Bretea Streiului şi Bretea răştieî să găzduiască una din­ ţii Orăştlei. Dar... au lipsit. ţeşti au pus în valoare cali­
noastră o seamă de proble­ co-ingineresc. lariaţi din posturi cheie (me­ cii, o discuţie cu maiştrii. In Română să planteze cartofii tre confruntările directe din Unde este oare formaţia a­ tăţile acestor formaţii aflate
la o deplină maturitate.
A
me In fata comitetului# a or­ In aceste condiţii, centrul canici, artificieri, semnaliza­ cadrul el au avut loc dezba­ pe cele 78 de hectare plani­ cadrul concursului cultural- ceia puternică, robustă, care impresionat în mod deosebit
ganizaţiilor de partid. Ele se de greutate al muncii politi­ tori de la puţuri etc-). teri şi schimburi de păreri în ficate ? artlstic „Buchete hunedorene". a pus în scenă la. casa de cul­
referă, în principal, la munca ce a fost deplasat în sectoa­ Comitetul nostru de partid legătură ou organizarea pro­ Pe scena cosei de cultură s-au tură opereta „Ana Lugojana" taraful din Brad. Acesta, nu
numai că s-a păstrat în timp
de Filaret Barbu, la ale cărei
cu oamenii, pentru că oame­ rele şl serviciile de deservi­ are, de asemenea, în centrul ducţiei şi a muncii şi s-a sta­ Eforturi deosebite se cer, întîlnit artiştii amatori ce re­ spectacole de gală veneau (impunîndu-se cu prilejul con­
nii slnt cei care organizează re, pentru că acestea trebu­ preocupărilor sale creşterea bilit ca această formă de con­ paralel cu terminarea însă- prezentau oraşele Brad şi O- cursului al X-lea al formaţi­
producţia şl care o realizează. ie să asigure aprovizionarea responsabilităţii inginerilor, sultare să capete un caracter mîntărilor. la pregătirea tere­ răştie. Fericita confluenţă a solişti ai Operei române din ilor artistice de amatori), dar
Cluj să evolueze alături de
Este vorba de a determina locurilor de muncă producti­ tehnicienilor, maiştrilor. Avem permanent. Au avut loc, apoi, nurilor destinate culturii po­ două zone folclorice a con­ Interpreţii localnici ? Orăştia şi-a sporit valoarea Interpre­
dus, în final, la realizarea li­
acea angajare pentru ca, în ve cu cele necesare. In re­ în vedere ca aceste cadre să discuţii cu inginerii şefi de rumbului. Menţinerea apei a­ nul spectacol de amploare, a­ nu mai are forţa, artistică de tativă, beneficiind de aportul
6 ore de lucru efectiv, să se centa discuţie organizată la între în mină nu numai ca sectoare şl locţiitorii pe te­ cumulate în sol este o pro­ plaudat cu dărnicie de un pu­ altădată? A demonstrat doar dirijorului Aurel Babin, ce
obţină productivitatea prevă­ nivelul comitetului de partid să-şi facă şutul sau prezenta, ma programării producţiei, blemă esenţială în ansamblul blic care «a „trecut* peste o­ că dispune de o asemenea nuanţează fiecare frază melo­
zută. Şi o asemenea angajare cu toti agitatorii de la mină, ci să rezolve la faţa locului, pentru că şî în acest dome­ măsurilor ce se iau în această rele de prînz din dorinţa de forţă, dar nu şi-o pune cu a­ dică, un om care ştie să cea­
se cere nu numai din partea s-au stabilit ca obiective, cu răspundere şi competentă, niu au fost şi sînt dificul­ privinţă. Contrar aşteptărilor a-i vedea pe favoriţi. devărat în valoare. Afirmînd ră grupelor de Instrumente,
muncitorilor mineri din aba­ pentru munca de la om la problemele care le ridică pro­ tăţi. însă în Linele cooperative a­ întrecerea a fost deschisă acest lucru, ne glndim şl la evidenţiind măiestria şl vir­
taje, pregătiri şl deschideri om, respectarea programului ducţia. Pe această temă am ANDREI COLDA gricole cadrele tehnice igno­ de corul din Orăştie, poseso­ tuozitatea interpreţilor, fru­
(care sînt angajaţi, de altfel, de lucru şi îndeplinirea sar­ purtat, într-un cadru organi­ secretarul comitetului de partid rează satisfacerea unui ase­ rul unei impresionante cărţi museţea melodiilor, In acom­
prin normă şl plan), ci, mai cinilor ce revin personalului zat, cu participarea membri­ al E. M. Lanea menea deziderat. Exemple ne­ de vizită. Privit prin această paniamentul celor două tara­
gative sînt suficiente, impu- furi au evoluat şl cîtiva so­
nîndu-se atenţiei situaţiile în- prismă, l-am dori întotdeauna Buchete lişti. Maî bine pregătlltl s-au
ca etalon de Interpretare
şi
tîlnlte la C.A.P. din Sîncraî, nicidecum înjumătăţit iLa pro­ dovedit soliştii vocali Totla-
Obiective ale muncii politice Ciula Mare, Bretea Streiului priu şi la figurat, cum s-o i i Popa (Brad), Tudorică Mun-
na Negru (Orăştie) şl Cornel
şi altele, unde s-au efectuat
Cu un
prezentat duminică.
arături fără a avea grape în repertoriu cuprlnzînd piese hunedorene teanu (Orăştie) şl Nelu Stin­
agregat cu plugul (?). In a­ destul de dificile, corul sin­ gă (Brad) — Instrumentişti. Au
In mod normal, munca po­ şi metodelor brigăzilor frun­ Am căutat să dăm un con­ Putem spune că mina noas­ ceeaşi ©rdine de idei, se ce­ dicatelor învăţămînt - sanitar fost aplaudaţi cu căldură cei
litică ce se desfăşoară la mi­ taşe care, în condiţiile lucru­ ţinut util şi „Zilei brigadie­ tră a trecut, cu o notă satis­ re b fl combătută cu tărie şl Brad, dirijat de prof. Emil mal tineri Interpreţi i Nicole-
na Petrila este canalizată în lui în 4 schimburi, obţin re­ rului". In cadrul ^i, pe lîngă făcătoare, examenul generali­ reţinerea manifestată într-o Mărgineanu, s-a dovedit o apariţia pe scena întrecerii a ta Frîncn, de 10 ani, din O-
direcţia realizării sarcinilor de zultate remarcabile. Intre a­ aprecierile aduse activităţii zării 'lucrului în 4 schimburi. serie de cooperative agricole formaţie omogenă, deşi se a­ unui grup vocal aparţinînd... răştie, şi Viorel Bolcu, de 13
plan şi a respectării celor 6 cestea aş evidenţia brigada depuse şi programul recrea- Productivitatea scontată a fost în care se tărăgănează efectu­ flă la început de drum. şcolii generale de 10 ani nr. 1 ani, din Brad, pentru vocile
ore de lucru. Milităm, cu in­ condusă de minerul Eugen tiv-educativ, se dezbat pro­ atinsă, în îanuarie ne-am rea­ area lucrării de grăpare a o­ După evoluţia orchestrei de (ale cărui membre erau echi­ lor calde.
sistenţă, prin toate formele şi Voicu, de la un abataj frontal bleme de organizare a locu­ lizat planul, iar în februarie goarelor pe considerentul că cameră din Brad, în compo­ pate cu costume care nu sînt Alături de solişti, dansato­
mijloacele muncii politice — din sectorul IV, precum şi pe lui de muncă. l-om depăşit cu aproape 900 nenta căreia am văzut, e o- specifice zonei Orăştie!) şi a rii au adus din nou vitalitatea
agitatori, gazete de perete şi cele de la abatajele în trep­ Cea mai mare parte a ac­ tone de cărbune. Luna aceas­ astfel, chipurile, s-ar favori­ devârat, destul elevi, ÎI aş­ formaţiei ce a adus In scenă şi varietatea dansurilor popu­
za pierderea umidităţii
din
satirice, lozinci şi panouri, te răsturnate conduse de mi­ tivităţii o consacrfim muncii ta avem unele greutăţi dar teptam tot 1b acest punct din montajul literar-muzical, epar- lare. Intre Invîrtitele şl Jocu­
s-au
dezbateri, expuneri — ca fie­ nerii Constantin Stan şi Mi- directe cu oamenii, pe schim­ depunem toate eforturile pen­ sol. Asemenea aspecte Vîlcele, ţinlnd aceleiaşi şcoli. E reco­ rile de ponturi din zona Orăş-
întîlnit la C.A.P. Ilia,
care schimb care termină lu­ hai Tigăiescu. Aceste din ur­ buri, cu minerii şefi de bri­ tru a le depăşi, pentru ca mandabil oa elevii mici să tiel şi „sufocantele*4 ţarine mo­
crul să asigure condiţiile ne­ mă două brigăzi realizează a­ găzi, cu maiştrii, cu membrii planul trimestrial să fie la Gînţaga etc. Necesitatea gră- participe cu succes la con­ ţeşti s-a creat o punte pe
cesare pentru schimbul ur­ vansări lunare în abataje de birourilor organizaţiilor de ba­ zi. pării ogoarelor este cît se poa­ C o n cu rsu l c o ra l cursurile Jor şcolare şi nici­ care s-a afirmat virtuozitatea
mător. peste 80 metri, în condiţiile ză. Aceasta mă ajută foarte IO AN CHERCHEŞ le de evidentă dacă se ţine sea­ decum să fie angrenaţi în *- artiştilor amatori.
ma de faptul că prin aceasta se
Acordăm e atenţie deose­ cînd planul tehnic prevede a­ mult în orientarea muncii po- secretarul comitetului de partid al ş c o la rilo r semenea întrecerii de amploa­ Ca de flecare dată, muzica
bită popularizării realizărilor vansări de 40 metri. Iltico-organizatorice. al E. M. Petrila nivelează terenul şi se redu­ re. Acelaşi lucru se recoman­ uşoară a constituit un prag
ce suprafaţa de evaporare a
dă şl echipei de gimnastică dificil pe caTe l-a trecut, ctî
apeî, concomitent reallzîn- Sala ,,Arta" din Deva a artistică din Brad. Merită în laude, Cecilia Toma (Brad).
du-se şî distrugerea buruie­ găzdoilt duminică întrece­ schimb cuvinte de laudă gru­ In rest, orchestrele, soliştii <
Orientare pentru preponderenţa elementului muncitoresc, nilor în curs de răsărire. Tot rea a 7 formaţii corale şco­ pul vocal brădean pentru ţi­ nuită, adică... călduţ. O men­
s-au prezentat în nota obiş­
în scopul amintit, important
nută şi Interpretare.
lare In cadrul concursului
de reţinut este că se reco­
|rCîntare patriei". Categori­
întrecerii
Revelaţia
celor
ţiune specială pentru calita­
două oraşe au constituit-o for­
dar şi exigenţă faţă de nivelul de pregătire mandă ca pe terenurile un­ site în două grupe — coru­ maţiile folclorice. Publicul a tea textelor brigăzilor artisti­
rile claselor I-IV şl
ale
ce de agitaţie din Orăştie şl
îngră­
de s-au administrat
avut ocazia să vadă la lucru
Gura barza.
claselor V-VIII — forma­
este
şăminte organice, dacă
posibil, încorporarea acesto­ ţiile şcolilor din municipiul în primul rînd două tarafuri
Organizaţia orăşenească de ţie este îndreptată în condLi- nerală de 10 ani nr. 2, Intitu­ Urmărim, de asemenea. j ra în sol să se facă prin dls- Deva jan oferit un veri­ foarte bune. Invlrtitele din M . B O D E A
partid Petrila este o organi­ cerea muncii de primire în lată, generic : ,,Mina ajută creşterea rolului educativ al j culre nu prin arătură. De a­ tabil spectacol. Primele
zaţie puternică din punct de partid spre oamenii de la şcoala, şcoala ajută mina". adunărilor generale ale orga- I semenea, In vederea asigură­ locuri au fost ocupate de
vedere al capacităţii de cu­ locurile de muncă importan­ Problema educării noilor nizaţiilor de partid, pentru j rii unor condiţii bune de ră­ corul Liceului pedagogic întrecerea brigăzilor
prindere a sarcinilor, al în­ te, spre anumite categorii de membri de partid este, de a­ ca ele să se deosebească — " sărire a culturilor, este indi­ (clasele I-IV) şi Şcoala ge­
deplinirii rolului de conducă­ muncitori mineri — arăta to­ semenea, o sarcină primordia­ cat ca însămînţarea să fie fă­ nerală Dr. Petru Groza
tor politic, reuşind să re­ varăşul Pompiliu Ungur, se­ lă. Trimestrial se organizează prin problemele abordate — cută la o adîncime mai mare (clasele V-VIII).
zolve cu tot mai multă cretarul cu problemele orga­ întîlnîri cu noii membri, în de ceea ce se face pe linie cu 1-2 cm faţă de condiţiile Dar. în afara categorisi­ artistice de agitaţie
competenţă problemele ac­ nizatorice al comitetului oră­ cadrul cărora li se fac expu­ profesională. In şcoli, îndeo­ obişnuite. rii, cele 7 formaţii corale
tivităţii economice, politi­ şenesc de partid. Ţinînd sea­ neri despre calitatea de co­ sebi la flecare adunare gene­ Succesul deplin al lucrări­ angrenate în concurs au D um inică, t avut loc, în mal
ce şl social-culturale. Din ma că o parte din muncitorii munist, îndatoririle statutare lor agricole de sezon este arătat — fiecare în parte m ulte centre din Judeţ, faza zo­ ale interpretării. B eneficiind de
un colectiv de interpreţi talen­
totalul salariaţilor de pe raza mineri nu au terminată şcoa­ ale membrilor de partid, nor­ rală participă membri al co­ hotărît de mobilizarea zilnică — ecoul larg de care se nală a întrecerii brigăzilor artis­ taţi. de o Judicioasă m ontare în
oraşului peste 38 la sută sînl la de cultură generală, ne mele de comportament etlco- mitetului orăşenesc sau birou­ în cîmp a întregului poten­ bucură în rîndul şcolarilor tice de agitaţie. Pe scena Casei scenă, abordînd o problem atică
de cultură din Haţeg au evoluat
m ai bogată s-au rem arcat brigă­
comunişti j la minele Lonea şi preocupăm stăruitor pentru morale ale omului societăţii lui cu scopul de a instaura ţial uman şi a mijloacelor me­ cîntecul închinat patriei* brigăzile artistice de agitaţie ale zile căm inelor culturale din D o­
Petrila, în învătămînt ponde­ şcolarizarea lor paralel cu noastre socialiste, politica In­ un climat de partid, comba­ canice. De aceea, înfăptuirii partidului. căm inelor culturale din Toteşti, bra şl Mintia.
Spectatorii din Hla au aşteptat
rea este şi mai ridicată. pregătirea politică pentru a ternă şi externă a partidului acestui imperativ trebuie să-l D ensuş, Unirea, Bânlţa, Pui, pre­ şi evoluţia form aţiilor din Teiu,
cum şi a casei de cultură din
Comitetul orăşenesc de par­ deveni membri de partid. A­ şl statului. O activitate bună tiv, critic şi autocritic, din fie subordonată întreaga acti­ Haţeg. Caracteristică tuturor co­ CArmâzăneşti şi Zam care nu
tid acordă şi în continuare o cestui scop îi răspLinde şi ini­ privind educarea noilor mem­ care tinerii comunişti să poa­ vitate a organizaţiilor de par­ lectivelor a fost dorinţa de a o­ s-au prezentat în etapa zonală a
feri spectatorilor im agini convin­
atenţie permanentă muncii de ţiativa comitetului de partid bri de partid există la mine­ tă învăţa, tid de la sate, a consiliilor Filmul documentar gătoare despre înnoirile petrecu­ com petiţiei.
Turdaşul a fost un centru de
primire în partid. de la E.M. Lonea şi a cadre­ le Petrila şi Lonea, mai pu­ populare comunale şi a con­ te In localităţi, perspectivele ce concurs puternic, reprezentat de
-— Principala noastră aten­ lor didactice de la Şcoala ge­ ţin la preparaţie şi în comerţ. I. M IR ZA ducerilor unităţilor agricole. In sprijinul activi­ se deschid acestora în viitorii n brigăzi artistice de agitaţie.
ani, precum şi atitudinea intran­
„Pentru viaţa noastră
sigentă faţă de cei care nu par­ T extele (Hărău), „Cu reflectorul
nouă"
tăţii pioniereşti ticipă la m uncă, sustrag din a­ prin comună" (Rapoltu M are),
sau m anifestă în ­
vutul obştesc
„Reporter In Geoagiu" (G eoaglu).
Douăsprezece „echipaje călcări ale regulilor de con vie­ „Aspecte din satul nostru" (Căs-
ţuire Boclală. Prin calitatea tex ­
tău), „Sus la Balşa printre m unţi44
întrecut
pioniereşti- s-au
tului şl a interpretării s-a rem ar­
Preocupare susţinută pentru născarea | unei sfiit arhipline, în ca- cat brigada artistică de agitaţie noastră" (M ărtineşti), „Ca In noi
(Poiana),
„Ce
viaţa
frumoasă-1
duminică la Deva în
laţa
a Casei de cultură din Haţeg cu
la
Orăştloara"
(Orâştioara
de
| drul fazei judeţene a con­ program ul intitulat „Sub reflec­ Sus), „Viaţă nouă-n Iîom orod"
tor".
(Homorod) şi „Viaţă nouă-n sat
Datorită superficialităţii cu care
cursului „Filmul documen­ au privit unii directori de căm i­ la noi" (Băcla) s-au bucurat de
pregătirii profesionale a cadrelor pioniereşti14. ne culturale spectacolul fazei zo­ o bună interpretare. Seriozitatea
tar în sprijinul activităţii
în pregătire şi o perm anentă ac­
nale de la Brad, aceasta s-a des­
cu
o
conjugate
tivitate,
ţinută
Cele mal bune răspun­ făşurat în condiţii ce nu reflec­ ridicată a textelor, au adus apre­
suri la întrebfirlle examina­ tă posibilităţile reale ale aşeză­ cieri unanim e brigăzilor artistice
(Urmare din pag. 1) de la începutul anului a ri­ noştinţelor. Vor urma cursuri torului an dat cîştig de m intelor culturale respective. Din de agitaţie din Rapoltu Mare,
nou a lipsit, nejustificat, de pe
nei însemnate cantităţi de e­ speciale şi un număr de 29 cauzfi echipajului" pionie­ scena Întrecerii form aţia căm i­ Poiana şi M ărtineşti.
Acum . cînd fazele de masă ale
operativitatea şi competenţa nergie electrică peste preve­ de contabili şl gestionari de nului cultural din Bala de Crlş. concursului brigăzilor artistice da
cu care se rezolvă unele pro­ derile planului. Cîteva cifre bunuri materiale, conduse rilor din oraşul Petroşani Tergiversarea prezentării în con­ agitaţie s-au încheiat, se im pu­
curs, de la etapă la etapă, ar
bleme ce apar In circuitul sînt edificatoare : numărul de de specialişti instruiţi la care a ocupat primul loc. trebui să facă obiectul unei se­ ne cu necesitate perm anentiza­
producerii energiei electrice, incidente produse în instala­ C.I.P.E.E.T. Bucureşti. Pe locul al doilea s-au si- j vere analize din partea forurilor rea activităţii acestor form aţii,
sporirea num ărului de spectaco­
în reducerea considerabilă a ţii pe lunile ianuairie-februa- — Cursurile vor începe In tuat pionierii din munld- com petente. M eritorie prezenţa le pe scenele proprii, la locurile
brigăzilor artistice de agitaţie din
avariilor şi deranjamentelor, rie a.c. s-a redus de aproape cel mai scurt timp — ne-a a­ piui Deva. Blăjenl, Ribtţa Şl Luncoiu de Jos. de m uncă, sesizarea şl abordarea
în creşterea gradului de con­ cinci ori faţă de aceeaşi pe­ sigurat tovarăşul Gheorqhe Concursul a reliefat largi cu o m enţiune specială pentru cu operativitate a aspectelor con­
crete din viaţa colectivităţii, pre­
ştiinţă a salariaţilor. rioadă a anului trecut ; con­ Dumitrache, secretarul comite­ posibilităţi utilizare a cea din urmă. m ise ale viabilităţii, eficienţei şi
Artiştii amatori din Dobra. Vor-
Examenele susţinute nu de­ sumul specific de combustibil, tului de partid pe centrală. filmului documentar în ţa, Mintia şi Bretea M urcşană îm bunătăţirii continue a acestui
mult au scos în evidentă creş­ realizat, pe kWh, de aseme­ sprijinul activităţii pionie­ s-au străduit sâ-şl pună în va­ îndrăgit gen artistic.
terea bagajului de cunoştinţe nea, pe ianuarie-februaTÎe, a Acum se întocmesc aşa-zisele reşti. loare pe scena căm inului cultu­ C. STRAJAN
cataloage, orarele, se pregă­
al majorităţii cursanţilor, fost cu 1,68 la sută sub ci­ tesc sălile de curs cu panouri, ral din Dla calităţile textelor şl
preocuparea pe care au ma­ fra planificată, iaj consu­
nifestat-o pentru propria pre­ mul propriu tehnologic rea­ scheme, grafice, diferite alte
materiale, se organizară cor­
gătire profesională — con­ lizat a înregistrat o redu­ pul de lectori ce va fi com­
ştienţi fiind de rolul şl locul cere de 2,68 la sută fată pus din cele mai bune ca­ Festivalul concurs de muzica uşoară
lor în producţia de energie de plan. Se cuvine subliniat dre cu pregătire superioară
electrică a Centralei termo­ şi faptul că, deşi centrala nu din centrală. Organizaţiile de (Urmare din pag. 1) a soliştilor Angela Simtlea şi maestrul George Grigoriu,
electrice Mintia. Exigenţele e­ este aprovizionată cu cantita­ partid sprijină efectiv condu­ Giony Dimitriu. La acea oră, preşedintele juriului, ne-a
xamenelor au fost trecute cu tea de combustibil necesară, cerile/ secţiilor pentru înca­ şoară din cadrul Uniunii afluenţa publicului depăşise împărtăşit cu amabilitate a-i
ea a produs de Ia începutul
Eminescu in evoluţia succes de majoritatea cursan­ anului, peste prevederile pla­ drarea salariaţilor în diferitele a conferit festivalului, pe cu mult capacitatea sălii de sii desprinse din cele trei
Compozitorilor din România,
caracteristică citeva im pre­
ţilor.
spectacole. Entuziasmul, a­
forme de învătămînt profesio­
Eficienta acestor cursuri es­
întreg parcursul desfăşurării,
însoţit
plauzele sincere au
s te, aşa cum sublinia directo­ nului, mai mult de 40 mili­ nal, după pregătirea fiecăruia, o elevătă ţinută* artistică. La decernarea fiecărui premiu. zile ale muzicii uşoare de la
oane kWh energie electrică.
ce le revin
după atribuţiile
Petroşani: „Oportunitatea a-
Cursurile de reciclare or­
române literare rul tehnic al centralei, Ale­ ganizate şi desfăşurate anul la locurile lor de muncă. aceasta au contribuit, in e­ Trofeele „Lampa m inerului14 strat-o afluenţa de demon­
cestui festivol au
evidentă.
xandru Rebreanu,
seriozitatea
gală
măsură,
au
şi premiile 1, II şi III
concu­
făurire a
Vasta operă de
gradului
de
Prin ridicarea
trecut la Centrala termoelec­
pregătire a personalului şi a trică Mintia vor continua, la societăţii socialiste multilate­ concurenţilor, dorinţa lor de fost cîştigate de Ion Arde- renţi, de public, entuziasmul
a afirma valori certe ca şi
nivelului său de conştiinţă, un nivel superior, în acest an. ral dezvoltate nu se poate j grija organizatorilor de a leanu (Casa de cultură Ba­ cu care s-a muncit, cu care
prin respectarea cu stricteţe Sînt în curs de definitivare realiza decit cu asemenea oa­ ia Mare), Nicolae Cărăgin a fost primit. Eu, ca m uzi­
a N.T.S. şl încadrarea rigu­ programele analitice şi tabe­ meni — bine pregătiţi profe­ crea ambianţa favorabilă li­ (Clubul Combinatului side­ cian, aplaud din toată inima
Cărţi şi idei roasă în disciplina muncii, lele cu cei care vor urma sional şi politic, cu un înalt nei confruntări corecte*, în% rurgic Reşiţa) şi Rodica Gio- această iniţiativă şi voi face
s-a reuşit scăderea considera­ cursurile în acest an. Numă­ grad de conştiinţă, integri şi care să învingă talentul. san (Casa de cultură Petro­ cunoscute conducerii Uniunii
bilă a numărului avariilor şi rul lor este de 402, înscrişi energici. In această direcţie, Ultima seară a festivalu­ şani). Victor Pop (Clubul sin­ Compozitorilor succesele cer­
deranjamentelor, reducerea la cursuri de perfecţionare, la Centrala termoelectrică lui, seara îndrept ăţitelor e­ dicatelor Aninoasa) şi Doina
Pe linia unor preocupări mal lim bii literare este al posibilită­ te ale festivalului, importan­
vechi („Eminescu despre proble­ ţilor ei de form ulare în . gen e­ consumului propriu tehnolo­ autorizare, instruire la locul Mintia se desfăşoară o sus­ moţii, a alăturat tradiţiona­ Teodora Cernea (Casa de cul­ ţa lui pe plan artistic şi e-
m ele limbii rom âne literare**, B u­ ral, ca instrum ent în exprim a­ gic, economii de combustibil de muncă, pregătire pentru ţinută activitate. Oamenii lei festivităţi de premiere un tură Giurgiu) au fost dis­
cureşti, Editura ştiinţifică, 1963). rea conţlnuturllor sem antice mal muncesc şi învaţă, învaţă şi strălucitor spectacol de ga­ tinşi cu menţiuni. Intr-o ex­ ducativ. Un lucru foarte im ­
cartea lui Gh. Bulgăr, apărută adînci, in care valoarea progre­ convenţional şi de e»nergie e­ cadre medii şi cu studii su­ portant l-a constituit aici
în acest an in Editura „Miner- sului o reprezintă forţa de a e x ­ lectrică şi, ca un corolar al perioare, pregătire personală muncesc, cu acelaşi tel co­ lă al laureaţilor, plăcut com­ plozie de aplauze, solului Ca­ încurajarea creaţiei originale
va", ne oferă din nou un pro­ prima conţinuturi intelectualm en- tuturor acestora, producerea şi verificarea periodică a cu­ sei de cultură din Tîrgu Jiu,
dus al acelui cunoscut tip, cul­ te m al com plexe ; m om entul mun : autodepâşirea. pletat de prezenţa in recital Constantin Filip, i-a fost de­ a compozitorilor amatori.
tural şl filologic, de Informare transform ării „limbii** în „lim ­ Ne-au impresionat acurate­
şl cercetare ; acum servind În­ baj** literar este, pe dc altă par­ cernat premiul pentru popu­
cadrării şi evaluării operei lite­ te, un evenim ent de natură deo­ laritate. Cu entuziasm a fost ţea melodică şi armonică a
rare din perspectiva unul pro­ sebită. reprezentînd capacitatea el unora dintre melodiile ori­
ces evolutiv al lim bii literare, de a se organiza in funcţie de primită opţiunea juriului ginale prezente în concurs
dezbătut şi schiţat pe m ulte din legile unui organism autonom , pentru Ecaterina Neaţă din
paginile cărţii, din aceste două închis, avînd o configuraţie con­ Giurgiu, compozitoare şi m- şi aş numi aici : „Ce dra-
perspective. formă unul ideal estetic indivi­ gă^mi eşti Baia Mare",
Pornind de la posibilitatea des­ dual. larg încadrat de constante terpretă, ca deţinătoare a tu­
coperirii unor noi şl mal adinei tipice. Bineînţeles că structura turor calităţilor necesare „Bun iwroc", „Iubesc", „Tu
sem nificaţii ale „m om entului1* E- lim bii literare la un m om ent dat p rem iu lu i tinereţii". Premi­ eşti visul meu". Deşi se a-
m inescu, sau de la o nouă In­ acordă o tonalitate particulară 1- jlă la prima ediţie, festivalul
tuiţie eseistică, unică şi lrepeta- m aglnllor artistice clădite din ea, ul special al juriului a fost
bilâ, a celor deja cunoscute, de­ dar nu condiţionează şi valoarea acordat „cit unanimitate de a avut o ţinută elevată. El
term inată dc organicltatea şl re­ lor artistică. Asta pentru că „lim ­ voturi" Elenei Toma (Casa de are toate condiţiile să-şi ciş-
ciprocitatea tuturor „m om ente­ ba" literară nu există în operă
lor* în istoria limbii literare (des decit ca „limbaj" literar şi nu­ cultură Tirgovişte), cunoscu­ tige o bună tradiţie şi asta e
am intite şi subliniate), intenţia mai acesta se leagă cu adevă­ tă publicului prin apariţia in interesul creaţiei româ­
primei părţi a cărţii pare a de­ rat de literatură : evoluţia şl for­ cu succes in două etape ale
veni aceea a dezvăluirii, prin în ­ m ele lim bii literare, prin deta­ neşti de muzică uşoară. In
cadrare In ansam blu, a naturii şare de structura operei, fiind o concursului „Steaua fără nu­ această regiune, unde oame­
..momentului" Intr-o strlnsă re­ problemă em inam ente lingvistică. me". Georgeta Pătrăşcoiu nii desfăşoară o muncă as­
laţie cu prem isele şi consecinţe­ Conformă acestui mod de a în ­ din Lonea a cucerit premi­
le turnurii produse de el In e­ ţelege lucrurile pare şi include­ pră dar plină de frumuseţi
voluţia limbii literare. Insă su- rea la „Addenda" a studiilor pri­ ul pentru cea mai buriă m e­ şi generatoare de persisten­
pralicitind, poate, puterea de în ­ vitoare la aspecte intrinseci ale lodie originală, „Iubesc", iar te mîndrii, necesitatea per­
văluire. atm osfera creată de va­ creaţiei literare, părăsind terenul
lorile culturale vehiculate, o m are dem onstraţiei cultural - filologice premiul pentru cea mai reu­ petuării unei asemenea ma­
parte a m aterialului cărţii capă­ pentru cel propriu-zls stilistic. şită melodie inspirată de lo­ nifestări artistice de amploa­
tă o expresie duplicitară, între Aici sînt cuprinse studiile asu­ cul de muncă a fost atribuit re e evidentă.
cea de popularizare şi ştiin ţifi­ pra com paraţiei şi antitezei e-
că propriu-zisâ. In consecinţă, în m inesclene sau o interesantă cer­ Olgăi Crişan din Baia Mare Mă leagă de această regi­
timp cc cartea devine instructi­ cetare stilistică a variantelor ..Lu­ cu melodiile „Ce dragă-mi une, atît de importantă pen­
vă. utilă, pierde din cenzurarea ceafărului". Aşa îneît tendinţa de eşti Baia Mare", şi „Bun no­
unu» stil sever şl legat, precum încadrare a „momentului" într-o tru economia ţării, plăcute
şi din concentrarea şi necesita­ evoluţie, analizele com ponentelor roc" — melodie dedicată m i­ am intiri. Cu ani in urmă,
tea de om ogenă noutate a con­ sale structurale, cît şi sublinie­ nerilor Văii Jiului — adevă­
ţinutului, cu atît mai m ult cu cît rea părerilor despre limba lite­ interpret fiind, am cintat ală­
atm osfera intenţionată în prim e­ rară se com plineşte arm onios cu rat şlagăr al festivalului. turi de fraţii mei în Trio
le părţi ale lucrării nu poate con­ studiul unor aspecte ale dinam i­ Pentru contribuţia deosebi­ Grigoriu, îmbrăcaţi minereş­
stitui decit pream bulul m esaju­ cii creaţiei însăşi, ceea ce dă tă la reuşita concursului or­
lui nou al unei sinteze. cărţii un aspect convergent şl n- chestra casei de cultură a te la 600 metri adîncime,
Există totuşi în carte, In a- chllibrat şi o recom andă de la pentru mineri. Voi reveni
ceastâ ordine de idei, şl o a sine, în ciuda unor im perfecţi­ fost distinsă cu premiul spe­ oricind cu toată plăcerea şi
doua atitudine cu care prima uni datorate, să zicem , doar u ­ In cadrul ştafetei folclorice „Căutătorii de comori", artiştii am atori din Căstău au adus un frumos obicei num it , Sin vâsli" cial al Consiliului judeţean
conlucrează. Dacă, pe de o par­ nei anum ite calităţi a intenţiei. In fotografie: O secvenţă din spectacol. voi fi un m ilitant de incre-
te. în ochii filologului de form a­ al sindicatelor. dei'e al iniţiativei din Pe­
ţie oarecum doctrinară, drumul ION BADESCU La sfirşitul festivalului. troşani".