Page 96 - Drumul_socialismului_1972_03
P. 96
4 DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 355 0 MARTI 28 MARTIE 1972
VIZETA TOVARĂŞULUI NCOLAE sEAUŞESCU iN TANZANIA Declaraţia comună româno -zâmbiană
scrise De banderole care se Nicolae Ceauşescu, pe tova
Sosirea la Dar Es Salaam întind pe întreaga lăţime a răşa Elena Ceauşescu. Preşedintele Consiliului de colaborării economice, tehnice ţiilor sale, precum şi în crea intensificarea sprijinului ţări
arterelor parcurse proclamă In continuare, cel doi pre Stat al Republicii Socialiste şi culturale în avantajul reci rea unei culturi naţionale. lor avansate din punct de ve
dere economic, faţă de ţări
(Urmare din pag. 1) Din maşina, deschidă, cel în limbile română şi swahili: şedinţi se întreţin cîteva mi România, Nicolae Ceauşescu, proc al ambelor ţări. In acest Partea zambiană a dat o le în curs de dezvoltare. Cele
doi preşedinţi răspund cu „România şi Tanzania se află nute în mod cordial. împreună cu doamna Elena scop, a fost constituit un Co înaltă apreciere succeselor
loristică, dansează. Urările nu cordialitate manifestărilor de în primele rlnduri ale luptei Debutînd sub asemenea Ceauşescu, a efectuat o vi mitet guvernamental mixt obţinute de poporul român şi două părţi au acordat o mare
mai contenesc. Se strigă „Bun lentuzlasm ale mulţimii. No împotriva colonialismului, im auspicii, vizita în Republica zită oficială în Republica pentru colaborare economică de Partidul Comunist Român, importanţă viitoarei sesiuni bl
U.N.C.T.A.D., ce va avea loc
secretarului
sub conducerea
venit în Tanzania, preşedinte tăm, de asemenea, prezenta perialismului şl exploatării”. Unită Tanzania îndreptăţeşte Zambia, la invitaţia preşedin şi tehnică. Protocolul adoptat general, Nicolae Ceauşescu, la Santiago de Chile, şi au
la prima sesiune a comitetu
lui Ceauşescu". Pe mari ban masivă a militanţilor T.A.N.U., Coloana oficială ajunge la convingerea că evoluţia pozi telui Republicii Zambia, dr. lui mixt, care a avut loc la în opera de construire a so exprimat speranţa că rezulta
derole se poate citi: „Waishj mărturie pregnantă a legătu Palatul Prezidenţial, unde se tivă a raporturilor dintre ce Kenneth David Kaunda, între Lusaka, în perioada vizitei, cietăţii socialiste multilateral tele aecsteia vor reflecta in
23-27 martie 1972.
maislia maijurais Ceauşescu rilor P.C.R. cu acest partid, află aliniată o gardă forma le două ţâri, întemeiate pe e Preşedintele Consiliului de prevede măsuri concrete pen dezvoltate, în crearea unei e teresele ţărilor în curs de
forţelor
tă din membri si
na Nyerere* („Trăiască pre ca şi cu Partidul Afro-Snlra- populare de apărare. Tineri galitate şi respect reciproc va Stat, Nicolae Ceauşescu, şi tru realizarea obiectivelor conomii puternic industriali dezvoltare, indiferent de orîn-
eunoaşte un nou şl puternic
şedinţii Ceauşescu şi Nyere- si tinere intonează un cîntec impuls, dezvoltarea acestor personalităţile care l-au înso convenite, precum şi noi o zate, în înflorirea ştiinţei şi duirea lor socială sau zona
re"), „Urăm viată lungă pre zi( legături a căror evoluţie de bun venit, în care îşi ex raporturi servind deopotrivă ţit au vizitat diferite obiecti biective în domeniile minier, tehnologiei avansate şi a u geografică în care 6e află.
pozitivă aduce o importantă nei culturi moderne. Cele două părţi au dat ex
şedintelui Ceauşescu*, „Căl primă marea bucurie de a a - intereselor ambelor popoare, ve şi localităţi, printre care al Industriei construcţiilor de
duros bun venit în Tanzania contribuţie ia întărirea fron vea ca oaspeţi stimaţi pe pre cauzei păcii şl progresului în jGopper-Belt şi Livingstone, maşini, industriei uşoare, al Cei doi preşedinţi au pro presie profundei lor preocu
pări faţă de existenta în di
doamnei Elena Ceauşescu". tului antiiunperialist. Lozinci şedintele României socialiste, întreaga lume. bucurlndu-se peste tot de o agriculturii, asistenţă tehnică cedat la un amplu schimb de
primire călduroasă, expresie şi pregătirea de cadre în di păreri asupra problemelor In verse regiuni ale lumii a u
a sentimentelor de stimă şi ferite domenii de specialitate. ternationale actuale. Ei au a nor focare de război şi ten
prietenie nutrite de poporul •In vederea extinderii co preciat că forţele progresului, siune, oare primejduiesc pa
cea şl securitatea internaţio
democraţiei şi păcii, mişcarea
încheierea vizitei preşeuintelui cunsiliului zambian faţă de poporul ro operării economice şi tehnice de eliberare naţională şi vo nală.
între cele două ţări, pentru
mân. De asemenea, preşedin
tele Nicolae Ceauşescu a a construirea de obiective in inţa fermă a popoarelor de a ctrina, Republica Socialistă
In ceea ce priveşte îndo
trăi într-un climat de încre
dustriale de interes vital pen
vut prilejul să întîlnească ce
RE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, IR ZAMBIA tăţeni români, care, alături de tru guvernul 2^ambiei, partea dere şl securitate se mani România şi Republica Zambia
festă cu tot mai multă vigoa
română a fost de acord să li
sînt solidare şi sprijină activ
specialiştii zambieni, desfăşoa
ră o activitate rodnică pen vreze insţalaţii complete şi re In lumea contemporană. Ei lupta eroică a popoarelor
tru realizarea unor importan uzine, maşini, echipament teh au subliniat că imprimarea în vietnamez, cambodgian şi lao
şedintele Nicolae Ceauşescu oficiale române care îl înso te obiective social-economlce nic, studii de fezabilitate, pro viaţa internaţională a unui ţian pentru libertate şi inde
Convorbiri între preşedintele a decernat preşedintelui Re ţesc pe şeful statului nostru în Zambia. iecte şi licenţe pe credit, în curs hotărît de destindere, pendenţă naţională. In acest
publicii Zambia, Kenneth Da în vizita în Zambia ; din par Dînd o înaltă apreciere con condiţii avantajoase. Partea colaborare şi pace reclamă sens, ele s-au pronunţat pen
vid Kaunda, ordinul Steaua tea zambiană au participat tribuţiei personale a preşedin română s-a declarat de acord întărirea unităţii de acţiune tru retragerea totală a tutu
a
frontului
antiimperielist,
Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Republicii Socialiste România vicepreşedintele Republicii telui Consiliului de Stat al Re să ofere Republicii Zambia precum şi contribuţia tot mai ror trupelor S.U.A. şi ale a
clasa I, pentru aportul său Zambia, Mainza Chona, cu so publicii Socialiste România, un credit în valoare de 50 activă a tuturor ţărilor, indi liaţilor lor din Vietnam, Cam-
milioane dolari S.U.A., pentru
deosebit la dezvoltarea rela ţia, ministrul afacerilor ex Nicolae Ceauşescu, la dezvol realizarea unor obiective ce ferent de mărimea şi poten bodgia şi Laos, pentru ca po
Kenneth David Kaunda ţiilor de prietenie şi cola terne, Elijah H. Mudenda, tarea relaţiilor româno-zambi urmează să fie stabilite în ţialul lor, la soluţionarea prin poarele din Indochdna să poa
ene, activităţii neobosite
şi
borare dintre Zambia şi Româ comandanţii armatei zambie- fructuoase pe care o desfă conformitate cu prevederile cipalelor probleme internaţio tă hotărî singure asupra căi
nia. lor dezvoltării lor politice,
Duminică, 26 martie, au a dxei, Constantin Mitea, Gheor- ne, forţelor aeriene şi poli şoară pe plan internaţional, memorandumului de înţelege nale. economice şi sociale, fără nici
vut loc convorbiri oficiale în ghe Oprea, consilieri ai pre Au fost intonate imnurile de tiei — K. Chinkvli, W. Zu în slujba păcii şi înţelegerii re semnat între cele două în acest context, a fost re un fel de amestec din afară.
tre preşedintele Consiliului şedintelui, şi Vasile Răufă, stat ale celor două ţări. La ze şi Cheia, .precum şi am în lume, Consiliul municipiu ţări. levat aportul ţărilor nealinia Cele două ţări susţin propu
de Stat al Republicii Socia adjunct al ministrului comer ceremonie au asistat tovară basadorul Zambiei la Bucu lui Lusaka i-a conferit titlul Cele două părţi s-au de te la promovarea unor relaţii nerile de pace ale R. D. Viet
liste România, N i c o l a e ţului exterior, iar din partea şa Elena Ceauşescu, precum reşti, J.F. Lusaka. de cetăţean liber al oraşului. clarat de acord că realizarea normale între state, la extin nam şi ale Guvernului Revo
Ceauşescu, şi preşedintele Zambiei : E.H.K. Mudenda, mi şi Ion Pătan, Corneliu Mă Au fost prezenţi şefii mi Preşedintele Consiliului de unor obiective industriale cu derea cooperării Internaţiona luţionar Provizoriu al Repu
Zambiei, Kenneth David Ka nistrul afacerilor externe, R.C. nescu, Bujor Almăşan, Aurel siunilor diplomatice acreditaţi Stat al Republicii Socialiste participare mixtă ar constitui le şi însănătoşirea atmosferei blicii Vietnamului de Sud.
unda. La convorbiri au parti Kamanga, ministrul dezvoltă Ardeleanu, celelalte persoane în Zambia. România, Nicolae Ceauşescu, cel mai eficient mijloc de am politice în lume. Exprimînd In legătură cu situaţia din
cipat, din partea română : Ion rii rurale, H. Mulemba, mi a avut convorbiri cu pre plificare a colaborării econo hotărîrea celor două ţări de Orientul Apropiat, cele două
Pătan, vicepreşedinte al Con nistrul minelor şi dezvoltării Semnarea declaraţiei româno-zambiene şedintele Republicii Zambia, mice şi tehnice bilaterale. a contribui la destinderea in părţi au reafirmat sprijinul
promovării co
In scopul
siliului de Miniştri şi minis mineritului, A.J. Soko, mi 9 dr. Kenneth Kaunda, la care merţului dintre cele două ţări, ternaţională, p r e ş e d i n t e l e lor în favoarea unei soluţio-
pre
Nicolae Ceauşescu
şl
au participat : — din partea
trul comerţului exterior, Cor- nistrul comerţului şi industri preşedintele Nicolae Ceauşescu şedintele dr. Kenneth David , nări politice a conflictului, pe
neliu Mănescu, ministrul a ei, J.M. Mwanakatwe, minis Preşedintele Consiliului de liste România în Republica română, Ion Pătan, vicepre a acceptat invitaţia preşedin Kaunda au subliniat necesita baza rezoluţiei Consiliului de
şedinte al Consiliului de Mi
facerilor externe, Bujor Almă- trul finanţelor, L.C. Changufu, Stat al Republicii Socialiste Zambia, şl alte persoane oficia- niştri şi ministru al comer telui Kenneth David Kaunda tea vitală a respectării în ra Securitate nr. 242 din 22 no- ^
şan, ministrul minelor, petro ministru de linterne, P.J.F. România, Nicolae Ceauşescu, ale. zambiană t ţului exterior, Corneliu Mă pentru participarea României porturile interstatale a princi iembrie 1967. Ele s-au pro
Republicii
preşedintele
şi
— din partea
nunţat pentru
reglementarea
lului şi geologiei, Aurel Ar- Lusaka, ambasadorul Zambiei Zambia, Kenneth David Kaun Mainza M. Chona, vicepre nescu, ministrul afacerilor ex la viitorul Tirg internaţional piilor independenţei şi suve problemei populaţiei palestini
deleanu, ambasadorul Româ la Bucureşti, A.M. Milner, se da, au semnat, la Palatul de şedinte al Republicii Zambia, terne, Bujor Almăşan, minis al Zambiei, care va avea loc ranităţii naţionale, neameste ene potrivit aspiraţiilor sale
niei In Zambia, Ştefan An- cretar general al guvernului. Stat — în salonul oficial în Reuben C Kamanga, ministrul trul minelor, petrolului şl în prima săptămînă a lunii iu cului în treburile interne, naţionale.
lie din acest an
în oraşul
care s-au desfăşurat convor dezvoltării rurale, Elijah H.K. geologiei, Aurel Ardeleanu, Ndola. excluderii forţei sau a ame Cel doi şefi de stat au rea
ambasadorul Republicii Socia
ninţării cu folosirea forţei, e
Dineu în onoarea oaspeţilor români birile româno-zambiene la ni Mudenda, ministrul afacerilor liste România în Republica Guvernul Zambiei a luat galităţii în drepturi şi a firmat că înfăptuirea dezar
vel înalt — declamaţia comu
externe, John Mwanakatwe,
în
mării generale şi totale,
nă, document care sintetizea ministrul finanţelor, Lewls Zambia, Gheorghe Oprea, con notă cu satisfacţie şi cu apre vantajului reciproc, a dreptu primul rînd a celei nucleare,
In onoarea preşedintelui trul minelor şi dezvoltării ză rezultatele vizitei de pa Changufu, ministrul afaceri silier al preşedintelui Consi ciere despre activitatea mi lui sacru al fiecărui popor şi are o importanţă primordială
Consiliului de Stat al Repu mineritului, Axente Soko. mi tru zile a. şefului statului lor interne, Humphrey Mu liului de Stat, Ştefan Andrei, nieră a Geomin-ului, între al fiecărei ţări de a decide pentru omenire. In acest sens,
blicii Socialiste România, nistrul comerţului şi al indus român în Zambia. lemba, ministrul minelor şi consilier al preşedintelui Con prindere de stat a Republicii asupTa propriilor destine. ei apreciază ca fiind stringen
Constantin
siliului de Stat,
Nicolae Ceauşescu, şi a to triei, şi alţi membri ai gu La solemnitate au partici dezvoltării miner fitului, A.J. Mitea, consilier al preşedin Socialiste România, şi salută In ceea ce priveşte mişca tă adoptarea unor măsuri ho-
în
prezenţa pe mai departe
varăşei Elena Ceauşescu, du vernului, membri ai conduce pat tovarăşa Elena Ceauşescu Soko, ministrul comerţului sl telui Consiliului de Stat, Va Zambia a întreprinderii Geo- rea de eliberare naţională, tărîte şi eficace care să con
minică seara, preşedintele Re rii Partidului Unit al Inde şi doamna Betty Kaunda. Industriei, Aaron M. Milner. sile Răuţă, adjunct al minis min. Ambele părţi au căzut cele două părţi au declarat ducă la încetarea cursei înar
publicii Zambia, Kenneth Da pendenţei Naţionale, coman Au fost prezenţi — din par secretar general al guvernu trului comerţului exterior, Flo- de acord să faciliteze spori că vor continua să acorde mărilor şi realizarea altor mă
vid Kaunda, şi doamna Betty danţii forţelor armate terestre, tea rom ână: Ion Pătan, vice lui, P.J. Firmîno Lusaka, am rian Stoica, director general rea participării Geomin-ului sprijin multilateral luptei po suri, inclusiv crearea de zone
Kaunda au oferit o recepţie. aeriene şi ale poliţiei — K. preşedinte al Consiliului de basadorul Republicii Zambia adjunct în Ministerul Comer în industria minieră din Zam poarelor din Angola, Mozam- denucJearizate în diverse părţi
Au luat parte Ion Pătan, vi Chinkvli, W. Zuze şi Cheia, Miniştri şi ministrul comer în Republica Socialistă Româ ţului Exterior, Ovidiu Popes- bia, examinînd posibilităţile bic, Guineea-Bissau, Namibia ale lumii. Aceasta ar permite
cepreşedinte al Consiliului de deputaţi, conducători de in ţului exterior, Corneliu Mă nia, precum şi alte oficiali cu, consilier în Ministerul A de dezvoltare a acesteia pe şi din alte teritorii aflate încă dirijarea resurselor materiale
sub dominaţie străină, pentru
Miniştri şi ministru al co stituţii centrale şi alte per nescu, ministrul afacerilor tăţi zâmbi ene. facerilor Externe : bază de participare mixtă. cucerirea libertăţii şi inde folosite actualmente în dome
merţului exterior, Corneliu sonalităţi ale vieţii publice externe, Bujor Almăşan, mi După semnare, cei doi con din partea zambiană i In privinţa cooperării în pendenţei şi înfăptuirea nă niul militar spre scopuri paş
Mănescu, ministrul afacerilor zâmbi ene. nistrul minelor, petrolului si ducători de stat şi-au strîns Mainza M. Chona, vicepre domeniul minier între cele zuinţelor lor legitime de pro nice, în interesul tuturor po
externe, Bujor Almăşan, mi Au luat parte şefii misiu geologiei, Aurel Ardeleanu. mîinile cu căldură, s-au îm şedinte al Republicii Zambia, două ţări, partea română va gres economic, politic şi so poarelor, pentru lichidarea
nistrul minelor, petrolului şi nilor diplomatice acreditaţi la ambasadorul Republicii Socia- brăţişat. Reuben C. Kamanga, minis da tot sprijinul pentru pregă cial. Ele au condamnat cu e stării de subdezvoltare.
geologiei, şi alte persoane o Lusaka, precum şi Aurel Ar- trul dezvoltării rurale, Elijah tirea profesională de cadre, în nergie politica de apartheid Cele două părţi au fost de
ficiale care însoţesc în vizita deleanu, ambasadorul Româ H. K. Mudenda, ministrul a conformitate cu cerinţele şi şi discriminare rasială din acord că realizarea păcii şi
sa în Africa pe şeful statu niei în Zambia. In timpul re Plecarea din Lusaka facerilor externe, John Mwa dorinţa părţii zambiene. Republica Sud Africană şi securităţii, extinderea coope
lui, român. Au participat, de cepţiei, desfăşurată într-o at nakatwe, ministrul finanţelor, Partea zambiană a solicitat Rhodesia, politica colonialistă rării în Europa vor exercita
asemenea, Mainza Chona. vi mosferă de caldă cordialitate : „Vizita p r e ş e d i n t e l u i clamă şi ovaţionează tot tim Lewls Changufu, ministrul a- părţii române să studieze po dusă de Portugalia, cerînd să o influenţă pozitivă "asupra,
cepreşedinte al Republicii şi prietenie, preşedintele Ken Ceauşescu în Zambia a fost pul. Se scandează „Ceauşescu- faccrilor interne, Humphrey sibilitatea acordării de asis se pună capăt neîntîrziat a păcii şi securităţii -internaţio
Zambia, Elijah Mudenda. mi neth David Kaunda, şi pre minunată — a declarat pre Ceauşescoi". Mulemba, ministrul minelor tenţă în vederea creării în cestor practici care încalcă nale. De aceea, ele au salu
nistrul afacerilor externe*, şedintele Nicolae Ceauşescu şedintele Kaunda, la aero O unitate de gardă prezin şi dezvoltării mineritului, A. J. Zambia a unui institut de pre flagrant drepturile şi libertă tat perspectiva convocării u
Humphrey Mulemba, minis- au rostit toasturi. port, reprezentanţilor presei, tă onorul. Soko, ministrul comerţului şl gătire pentru ingineri mineri, ţile fundamentale ale omului. nei conferinţe general-europe-
radioului şi televiziunii zâm Se Intonează imnurile na industriei, Aaron M. Milner, geologi, metalurgişti, precum In acest cadru, s-a apreciat ne, într-un viitor apropiat, cu
bi ene, precum şi coresponden ţionale ale României şi Zam secretar general al guvernu şi a altor forme de califica că trebuie să se adopte, măsuri participarea, pe baze egale, a
concrete şi imediate în vede
lui, P. J. Firmino Lusaka, am
tuturor ţărilor din Europa şi
Semnarea unor acorduri ţilor străini acreditaţi la Lu biei. basadorul Republicii Zambia în re profesională şi tehnică. rea aplicării Declaraţiei O.N.U. a altor ţări interesate.
saka. Acum, a spus în conti
Preşedintele Consiliului de
Partea zambiană s-a decla
nuare preşedintele Kaunda, ar Stat, Nicolae Ceauşescu, tre Republica Socialistă România, rat de acord să ia în consi privind acordarea independen Ambele părţi au relevat ro
trebui să spun doar că cele ce apoi în revistă garda de precum şi alte oficialităţi zam deraţie, ca obiective de par ţei ţărilor şi popoarelor co
româno-zambiene două guverne vor face tot ce onoare. biene. ticipare mixtă, perimetrele de loniale şi a diferitelor rezo lul deosebit ce revine O.N.U.
le stă în putinţă pentru a în In timpul ceremoniei s-au In cadrul convorbirilor ofi la Mukambo şi Sebembere, luţii ale Naţiunilor Unite pri în menţinerea păcii şi secu
rităţi in lume, în promova
Duminică a avut loc sem Duminică a avut loc sem făptui conţinutul acordurilor tras 21 de salve de artilerie. ciale, care s-au desfăşurat în precum şi orice alte propu vind decolonizarea şi apart rea colaborării internaţionale.
narea protocolului primei se narea acordului pentru desfi şi protocolurilor semnate". Intr-o atmosferă vie, însu tr-o atmosferă de prietenie şi neri din domeniul minier, de heidul. Ele au subliniat im Ele au salutat restabilirea
siuni a Comisiei unite rorpâno- inţarea vizelor şi taxelor de Invitat de şeful statului fleţită, preşedintele Nicolae înţelegere mutuală, cei doi natură să contribuie la dez portanţa faptului că, pentru drepturilor legitime ale Repu
zambiene care stabileşte obiec vize, precum şi a programu zambian să facă o scurtă de Ceauşescu, tovarăşa Elena preşedinţi au analizat stadiul voltarea Zambiei şi să întă prima oară, o sesiune a Con blicii Populare Chineze la
Ceauşescu, precum şi Ion Pă-
tivele cooperării economice lui de schimburi culturale pe claraţie, preşedintele Nicolae ţan, Corneliu Mănescu şi Bu relaţiilor bilaterale între cele rească prietenia care există siliului de Securitate al O.N.U., considerînd acest act
Ceauşescu a transmis încă o
în domeniul minier, industriei anii 1972-1973 în domeniul dată cele mai bune urări de jor Almăşan îşi iau rămas două ţări. Ei şi-au exprimat între cele două ţări, în condi O.N.U., dedicată acestor pro drept un pas important în di
uşoare, agriculturii şi energi învăţămîntului, culturii şi ar rămas bun preşedintelui Ka bun de la vicepreşedintele deplina satisfacţie fată de ţiile prevăzute în protocolul bleme, a avut loc pe conti recţia realizării scopurilor şi
nentul african.
ei între Republica Socialistă telor, între Republica Socia unda, doamnei Kaunda, mem Republicii Zambia, Mamza realizările obţinute în ultimii privind atribuţiile Comitetu obiectivelor organizaţiei. De
România şi Republica Zambia. listă România şi Republica brilor guvernului zambian şi Chona, cu soţia, ministrul a ani în lărgirea şi diversifica lui mixt de colaborare eco Preşedintele Nicolae Ceauşescu asemenea, au apreciat necesi
Din partea română, protoco Zambia, în cadrul acordului locuitorilor oraşului Lusaka, facerilor externe, Elijah H. rea relaţiilor bilaterale şi a nomică şi tehnică şi în me şi preşedintele Kenneth Da tatea continuării procesului
lul a fost semnat de Ion Pă semănat la Bucureşti în mai al cărui cetăţean liber este. Mudenda, comandanţii arma colaborării pe multiple pla morandumul de înţelegere în vid Kaunda au exprimat punc de realizare a universalităţlfo
tre Zambia şi România.
tan, vicepreşedinte al Con 1970. Relevînd hotărîrea comună de tei zambiene, forţelor aeriene nuri dintre Republica Socia te de vedere similare in ceea O.N.U., ceea ce ar contribu
listă România
siliului de Miniştri al Repu Documentele au fost sem a acţiona pentru traducerea şi poliţiei — K. Chinkvli, W. Zambia. şi Republica Animate de dorinţa de a ce priveşte semnificaţia prefa la creşterea eficienţei activi
blicii Socialiste România, mi nate de miniştrii de externe în viaţă a tuturor acordurilor Zuze şi Cheia, de la alte per facilita contactele între cele cerilor care au loc pe conti tăţii organizaţiei.
Partea română a luat cu
nistrul comerţului exterior, ai celor două ţări, Corneliu stabilite, preşedintele Nicolae sonalităţi zambiene, şefii mi noştinţă cu deplină satisfac două ţări şi popoare, cele nentul african, a participării Preşedintele Nicolae Ceauşescu
tot mai active a statelor A
iar din partea zambiană de Ceauşescu a urat poporului siunilor diplomatice, ambasa ţie despre dorinţa părţii zam două părţi au semnat un a fricii la viata internaţională şi preşedintele Kenneth Da
Mainza Chona. vicepreşedin Mănescu şi, respectiv, Elijah zambian cele mai mari succe dorul român, Aurel Ardelea biene de a deschide, cît mai cord privind desfiinţarea vi şi au reafirmat solidaritatea vid Kaunda şi-au exprimat
zelor, precum şi un program
tele Republicii Zambia. Mudenda. se în dezvoltarea sa economi nu, membrii ambasadei şi ai curînd posibil, o ambasadă a de schimburi cultural-ştiinţi- militantă a Republicii Socia satisfacţia în legătură cu fap
că şi socială, în întărirea in agenţiei economice, specialiş Republicii Zambia la Bucu fice pentru anii 1972-1973. liste România şi Republicii tul că actuala vizită în Re
dependenţei şi suveranităţii, tii români. reşti. Secretarul general al Parti Zambia cu lupta popoarelor publica Zambia a preşedinte
Solemnitatea inminării unor multă prosperitate şi pace. A- şedintele Nicolae Ceauşescu Cei doi preşedinţi, menţio- dului Comunist Român, africane pentru apărarea şi lui Consiliului de Slat al Re
pre
avionului,
La scara
dresîndu-se preşedintelui Ka
publicii
România,
Socialiste
pre
unda, tovarăşul Nicolae şi tovarăşa Elena Ceauşescu, nînd cu satisfacţie eforturile Nicolae Ceauşescu, şi Unit consolidarea independenţei na ca şi vizita in Republica So
lăudabile ale
ţionale, pentru propăşirea e
diferitelor ţări
şedintele
Partidului
ceilalţi oaspeţi români îşi iau
înalte distincţii Ceauşescu a spus : îmi ex rămas bun de la preşedintele africane in lansarea unor pro al Independentei Naţionale, conomică şi socială, împotri cialistă România a preşedin
prim convingerea că ne vom
vedea mai des şi vă aştep Zambiei şl doamna Kaunda, grame de reconstrucţie socia Kenneth David Kaunda, s-au va politicii imperialiste, colo telui Republicii Zambia, în
lă, s-au pronunţat pentru pru
La Palatul de 'Stat din Lu- şedintelui Nicolae Ceauşescu tăm cît mai curînd în Româ îşi strîng mîinile cu căldură denţă şi vigilenţă şi au sub informat reciproc asupra ac nialiste şi neocolonialiste. S-a 1970, au contribuit le dezvol
tarea relaţiilor de prietenie şi
saka a avut loc, luni dimi ,,pentru merite deosebite în nia, pe dv. şi doamna Ka şi cordialitate. liniat în mod deosebit faptul tivităţii partidelor respective. evocat, cu acest prilej, con colaborare între cele două
Ei şi-au exprimat dorinţa co
tribuţia Organizaţiei Unităţii
neaţă, solemnitatea decorării conducerea luptei poporului unda. La ora 9,30 (ora locală), a că obiectivele trebuie să fie Africane la realizarea acestor ţări şi popoare.
preşedintelui Consiliului de român împotriva fascismului După întîlnirea cu ziariştii, vionul prezidenţial românesc simple şi clare ; dacă se do mună de a dezvolta legături aspiraţii fundamentale ale po
le de prietenie şi colaborare
Stat al României, Nicolae şi forţelor opresiunii, el dis- a avut loc ceremonia oficială decolează de pe aeroportul reşte stimularea pe mai de între cele două partide, pe poarelor continentului. Apreciind importanţa şi u
Ceauşescu, cu ordinul „Mare tingîndu-se, în acelaşi timp, de rămas bun. din Lusaka, spre Dar Es Sa parte a dezvoltării economi baza stimei şi respectului mu tilitatea contactelor personale,
ca un mare conducător al li Aeroportul este împodobit laam, * şasea capitală afri Cei doi preşedinţi au de aportul acestora la mai buna
prieten al libertăţii" cu gra ce, accentul va trebui să fie tual, ceea ce corespunde in clarat că lichidarea stării de
nei ţări socialiste, ca luptă cu drapelele de stat ale Româ cană din cele opt înscrise în pus pe sporirea numărului ca cunoaştere şi înţelegere, cei
dul de Mare comandor. tor neobosit pentru promo niei şi Zambiei şi cu portre programul vizitei conducăto drelor tehnice calificate în teresului unităţii forţelor an- subdezvoltare şi a decalajului doi preşedinţi au convenit să
Decretul prezidonţial arată varea păcii în lume". tele celor doi preşedinţi. Nu rului partidului şi statului toate sectoarele economice, tiimperialiste, cauzei păcii, de dintre ţările avansate şi cel* continue în viitor vizitele la
S-a
mocraţiei şi progresului.
că se conferă acest ordin pre- In cadrul solemnităţii, pre meroşi locuitori ai capitalei a- nostru. domeniu în care Republica convenit, de asemenea, să se în curs de dezvoltare consti toate nivelurile şi în toate
tuie o cerinţă esenţială a pro
Socialistă România a promis intensifice contactele dintre gresului şi păcii în lume. Ei domeniile de activitate, în
că va acorda asistenţă. cele două partide, prin infor au subliniat că înfăptuirea a «copul de a contribui la am
Cele două părţi au discutat, mări reciproce şi schimburi cestor deziderate reclamă din plificarea şi diversificarea le
de asemenea, despre o serie de delegaţii. partea fiecărei ţări să folo găturilor româno-zambiene.
Preşedintele Nicolae Ceauşescu,
! SECVENŢE INTERNAŢIONALE] | SECVENŢE INTERNAŢIONALE de probleme referitoare la co porul zambian şi Partidul U sească cît mai bine resursele doamna Elena Ceauşescu, pre
po
Partea română felicită
şi dez
merţul internaţional
care
cum şi personalităţile
voltarea economică în gene nit al Independentei Naţiona umane şi materiale proprii, l-au însoţit, au exprimat mul
precum şi lărgirea cooperării
ral. le pentru realizările obţinute, internaţionale, liberă de orice
In legătură cu relaţiile e sub conducerea dr. Kenneth obstacole şi discriminări. In ţumiri cordiale preşedintelui
Kenneth David Kaunda, doam
conomice bilaterale, cei
doi
mai ales în
David Kaunda,
acest context, ei au subliniat
Vizita in Statele Unite a delegaţiei Delegaţia M.A.N. a României preşedinţi au căzut de acord ceea ce priveşte edificarea u necesitatea punerii în aplica nei Kaunda, Perfidului Unit
al
Independenţei Naţionale,
că acestea trebuie să fie pro
nei vieţi libere şi indepen
re a măsurilor stabilite în ca
guvernului şi întregului popor
s-a înapoiat movate pe mai departe cu dente, în dezvoltarea unei e drul celui de-al doilea dece zambian, pentru ospitalitatea
prioritate şi şi-au manifestat
conomii prospere, bazată pe
niu O.N.U. pentru dezvolta
prietenească ce le-a fost re
dezvoltarea
interesul pentru
Consiliului Economic, condusă din R.D. Germană valorificarea deplină a bogă re. Ei s-au pronunţat pentru zervată în lot timpul vizitei.
NICOLAE CEAUŞESCU Dr. KENNETH DAVID KAUNDA
Preşedintele Republicii Zambia
Preşedintele Consiliului de Statal Republicii Socialiste România
de tovarăşul Manea Mănescu tul Agerpres, Ştefan D?ju, într-o atmosferă caldă, prie
BERLIN 27. — Coresponden
tenească şi a scos în evidenţă
DEVA: Cea mal frum oasă so
9 transmite : In încheierea vi stima şi înţelegerea recipro ţie („Patria"); Sunetul muzicii 19.00 M u/.iră;
zitei în R.D. Germană a dele că, dorinţa de a dezvolta şl — seriile I-II („Arta"); SIME- CINEMA ■ TELEVIZIUNE 19.15 Publicitate;
WASHINGTON 27. — Co In cadrul discuţiilor care gaţiei Marii Adunări Naţio adinei relaţiile bune existen RIA: Pe com etă („IUurc.şu]“); 19,20 1001 de seri: Fabula de La
HUNEDOARA:
12 oam eni fu
respondentul Agerpres, C. A- au avut loc au fost abordate nale a Republicii Socialiste te între România şi R.D. Ger rioşi („Sidcrurgistul") ; W eck- — seriile I-II („Patria"); O Foniainc — „Dreptatea Inu
lui";
lim bii poporului;
lexandroaie, transmite: Dele diverse probleme privind po România, condusă de tovară mană, între parlamentele şi end cu Anna („Constructorul"); chestiune de ouoarc („Arta"); 10,00 Curs dc lim ba rusă (Lec 19,30 Telejurnal;
gaţia Consiliului Economic, sibilităţile concrete de coope şul Ştefan Voitec, membru al popoarele celor două ţări. I CALAN: Sorgul roşu („11 Iu GEOAGIU-BAl: Turnul de ara ţia a 9 -a ); 20.00 Scară dc leatru : „Cinti-
Prcludio
J1
10.30 Ex-Terra *72;
condusă de tovarăşul Manea Comitetului Executiv al C.C La prînz, gazdele au ofe nie"); TELIUC : Fraţii Saroian mă ; HAŢEG : BRAD : Marele 10,55 Căminul; ccle comice" dc V. Alee-
(„Popular");
GHELAR: M exic
(„M inerul");
Mănescu. preşedintei? Consi rare în cercetarea, fabricarea al P.C.R.. preşedintele Marii rit o masă comună partici *70 („M inerul"); PETRO ŞANI: premiu — seriile I-H („Steaua 11,40 Film serial: „Patru tan- sandri. Premieră T .V .;
liului. a făcut o vizită la şi desfacerea echipamentelor Adunări Naţionale, a avut loc panţilor la schimbul de ex Gara bielorusă („7 N oiem brie"); roşie"); GURABARZA: Cortul chişti şi un ciine" (V III); 21.10 Prim pian — Ing. Mircca
Ion Popa, Erou al Muncii So
12,35 Telejurnal;
compania „Control Data Cor periferice pentru calculatoa la 27 martie, la sediul Came perienţă. Zile reci („Republica"); LU- roşu seriile I-II („M inerul"); 16,30-17,00 Curs dc limba fran cialiste, director general al
ILIA: După vulpe („Lumina").
PENI: Floarea de cactus („Cul
poration" din Mineapolis. re. ic tural") ; Mărturia („M uncito ceză. Lecţia a 8-a; grupului dc uzine Reşiţa;
Conducerea companiei a făcut Delegaţia a vizitat secţiile rei Populare a R.D.G., o con Luni după-amiază, delega resc"); LONEA: Doar un tele 17.30 Deschiderea em isiunii de 21.10 Secvenţe celebre. Peggy
vorbire cu preşedintele Ca
o prezentare a modului de de producţie, laboratoarele de ţia Marii Adunări Naţionale a fon („M inerul"); PETRILA : 9,00 Deschiderea em isiunii de după-am iază. Cum vor Flem ing şi Jcan Claudc
Kil.v in film ul „Valea soa
merei Populare, membri
ai
organizare, a preocupărilor a cercetare, dezvoltare şi ex prezidiului şi ^preşedinţi ai u plecat spre patrie. Tick... tick... tick... („M uncito dimineaţă. Telex; bim ?; relui";
cestei firme în domeniul teh perimentare a metodelor de ★ resc"); VULCAN: Sem nale pe 9,05 Tcîc-şcoalA. Elcm cutc de 17,50 Muzică populară interpre 22.15 T clc-glob : R. A. Egipt. Re
tată dc orchestra ansam
algebră (I) Ecuaţii. Opera
nologic al utilizării calcula folosire a calculatoarelor pen nor comisii ale Camerei In aceeaşi zi, delegaţia Ma drum („M uncitoresc"); ORAŞ- lui Ion Creangă — model blului „Ciocîrlia"; portaj film at dc Valcriu
Negru şi Lucian Pcncscu;
toarelor electronice, precum Populare a R.D. Germane. rii Adunări Naţionale s-a îna TIE: O floare şi doi grădinari dc valorificare originală a 18,15 Telc-universitatca; 22,30 „24 dc orc".
şi a realizărilor obţinute. tru gestiunea economică. Convorbirea s-a desfăşurat poiat în Capitală.
Redacţia s! administraţia ziarului t Deva, str. Dr. Petro Groza, ni. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85 şl 1 15 88. — Tiparul i Întreprinderea poligrafică Deva.