Page 97 - Drumul_socialismului_1972_03

Proletari din toate tarile, uni{l-vă!
VIZITA TOVARĂŞULUI

NICOLAE CEAUSESCU

ÎN T A N Z A N I A

Convorbiri oficiale intre preşedintele Nicolae Ceauşescu

şi preşedintele Julius K. Nyerere

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. SI l l^ O N S iliH li l>nPIIIAR .llinPffAN Marti, 28 martie, au avut basadorul României în Tanza­ mal, ministrul comerţului şi
loc convorbiri oficiale între nia, Gheorghe Oprea, Con­ industriei, John Malecela, mi­
preşedintele Consiliului de stantin Mitea şi Ştefan Andrei, nistrul afacerilor externe,
Stat al Republicii Socialiste consilieri ai preşedintelui Aboud Jumbe, ministrul de
România» Nicolae Ceauşescu, Consiliului de Stat, Vasile stat în cabinetul primului
ANUL XXIV. Nr. 5 356
MIERCURI 29 MARTIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI şl Julius K. Nyerere, pre­ Răuţă, adjunct al ministrului vicepreşedinte al republicii,
şedintele Republicii Unite comerţului exterior, Florian dr. W. Chagula, ministrul e­
Tanzania. Stoica, director general ad­ conomiei şi planului, I. Eline-
La convorbiri au participat junct în Ministerul Comerţu­ winga, ministrul apelor şi e­
IN PREAJMA CONVORBIRILOR FINALE PRIVIND din partea română : Ion Păţan, lui Exterior. au nergiei, Cleopa Msuya, minis­
trul finanţelor, P.
Nkembo,
Din partea tanzaniană
vicepreşedinte al
Consiliului
de Miniştri şi ministrul co­ luat parte: Rashidi Mafaume secretar general al Preşedin­
merţului exterior, Corneliu Kawawa, al doilea vicepre­ ţiei republicii.
Mănescu, ministrul afacerilor şedinte al Tanzaniei, priin- Convorbirile s-au desfăşurat
externe, Bujor Almăşan, mi­
ministru, Sheikh Thabit Kom-
închiderea in v a t a m in t u l u i geologiei, Ion Drînceanu, am­ bo, ministrul comerţului şi in­ într-o atmosferă caldă, prie­
nistrul minelor, petrolului şl
tenească.
dustriei (Zanzibar), A. H. Ja-
DE PARTID LA SATE La Lake Manyara Oaspeţi ai muncitorilor uzinei
şi Ngoro-Ngoro textile „Prietenia" din Dar Es Saiaam
Se încheie» în cursul lunii practică inestimabilă, domină tuturor organelor şi organiza­
aprilie, o etapă importantă în întreaga noastră viată spiri­ ţiilor de partid de a asigura Marti după-amiază, pre­ Trimişii speciali Agerpres un moment dens în semnifi­
cadrul pregătirii politico- tuală. un bogat conţinut şi puritate şedintele Nicolae Ceauşescu şi transmit : Preşedintele Consi­ caţii pentru legăturile de
ideologice a comuniştilor, a Convorbirile finale trebuie Ideologică tuturor acţiunilor tovarăşa Elena Ceauşescu, în­ liului de Stat al Republicii So­ prietenie româno-tanzaniene.
altor oameni ai muncii din să reflecte tocmai această premergătoare închiderii — soţiţi de preşedintele Julius K. cialiste România, tovarăşul ,.Muncitorii fabricii noastre
mediul rural care au urmat în pregnantă trăsătură definito­ consultaţii, răspunsuri la în­ Nyerere şi de alte persoane ofi­ Nicolae Ceauşescu, şi tovară­ sînt foarte fericiţi de a-1 avea
acest an cursurile învăţămîn- rie a momentului în care se trebări, simpozioane etc., — ciale române şi tanzaniene, au şa Elena Ceauşescu au fost, ca oaspete pe preşedintele
tului de partid : au loc con­ desfăşoară, să realizeze sinte­ precum şi dezbaterilor şi ex­ sosit în regiunea de nord a ieri la amiază, oaspeţii mun­ Ceauşescu, căruia îi doresc
vorbirile finale ale lucrători­ ze de valoare a ceea ce este punerilor de încheiere (con­ Republicii Unite Tanzania, re­ citorilor uzinei textile ^Prie­ viată îndelungată" — această
lor din agricultură Sn toate semnificativ în activitatea vorbirilor finale). numită în întreaga lume pen­ tenia" din Dar Es Saiaam. urare înscrisă, la intrarea în
cursurile organizate în anul noastră ideologică, să îmbine Activităţile ce se organi­ tru marile rezervaţii naturale IntUmirea conducătorului uzină, pe o mare banderolă,
de ,învăţămînt de partid. în întregul lor conţinut o zează în încheierea anului de de la Lake Manyara şi Ngoro- partidului şi statului nostru cu şi-a găsit replica vie, emoţio­
^jctivitate de amploare în împletire armonioasă a prin­ învătămînt de partid la sate Ngoro. muncitorii şi specialiştii în­ nantă, în manifestarea de sim­
vii.(a organizaţiilor de partid cipiilor teoretice cu viata, cu au drept scop să sedimenteze In condiţii de mediu proprii treprinderii a fost marcată de patie, plină de căldură, cu ca­
de la sate» învătămîntul de sarcinile specifice fiecărui cunoştinţele acumulate în tuturor regiunilor continentu­ afirmarea spontană a senti­ re a fost întîmpinat conducă­
partid constituie unul din sector de activitate, fiecărei cursul anului de învătămînt, lui african, fericit reunite în mentelor de solidaritate mili­ torul partidului şi statului
sectoarele importante ale formaţii de lucru. Faptul că să ordoneze şi să sistematize­ mod natural în perimetrul re­ tantă care unesc clasa mun­ nostru de către muncitorii ve­
muncii ideologice. In cursul în acest an învătămîntul de ze ceea ce este esenţial pen­ zervaţiilor se înfăţişează aici citoare din cele două ţări» po­ niţi în mare număr să-I pri­
desfăşurării sale s-a realizat partid a fost organizat pe or­ tru activitatea practică de vii­ un impresionant tablou al mească pe oaspeţii români.
în acest an o sporire a apor­ ganizaţii de bază facilitează faunei şi floiei Africii. poarele noastre, constituind Dînd glas acestor sentimente,
tului propagandei în explica­ posibilitatea ca şi convorbiri­ I PETRE ŢIRAU preşedintele comitetului de
rea şi însuşirea învăţăturii le finale să aibă, în cadrul directorul Cabinetului partid şi directorul întreprîn-
teoretice şi practice a partidu­ dezbaterilor, o mai mare for­ judeţean de partid Lucrările sesiunii Comisiei mixte
lui, a cunoştinţelor privind ţă de adîncire a sarcinilor ce rea In secţia n III-a a Fabricii „V îscoza“ din I.upenl răsucitoa- (Continuare in pag. a 4-a)
cu
m ultă com petentă m aşinile de
Elena Dincă
stăplneşte
sarcinile făuririi societăţii so­ le revin cursanţilor în lumi­ î (Continuare in pag. a 2-a) marc turatle cu care este dotată fabrica.
cialiste multilateral dezvolta­ na tezelor teoretice formu­ Foto: N. GHENA guvernamentale româno-tanzaniene
te şi educarea partinică, re­ late în cuvîntările tovarăşu­
voluţionară a membrilor de lui Nicolae Ceauşescu, secre­ de colaborare economică şi tehnică Acorduri
partid, a celorlalţi oameni ai tar general al partidului nos­
plan, în practica Ritmurile accelerate de pe şantiere
muncii. întreaga activitate de tru, a cerinţelor documente­
propagandă s-a desfăşurat sub lor de partid, a legilor emi­ româno-tanzaniene
impulsul dinamizator al pro­ se în această perioadă. Marţi, au început lucrările Au participat Gheorghe O­
gramului - ideologic al partidu­ In prim primei sesiuni a Comisiei mix­ prea, consilier al preşedinte­ Marti, 28 martie, Ia Dar Es
lui, care, prin bogatul său organizării convorbirilor fina­ te guvernamentale româno- lui, Vasile Răuţă, adjunct al Saiaam s-a semnat acordul
conţinnt, prin valoarea sa le trebuie să se afle strădania tanzaniene de° colaborare e­ ministrului comerţului exte­ privind desfiinţarea vizelor
conomică şi tehnică.
rior,
—
consilieri şi experţi
să fie susţinute si de beneficiari cutate probleme de inleres din partea română, iar din vind schimburile pe anii 1972
consulare şi programul
pri­
Cu acest prilej au fost dis­
partea tanzaniană H. A. Ja-
—1973 în domeniile
ştiinţei,
( comun în domeniile minier, mal, ministrul comerţului şi învăţămîntului şi artei dintre
industrial, agricol.
industriei, H. Makame, minis­ guvernele României şi Tan­
Lucrările eu fost
Vernisajul expoziţiei Cele relatate de interlocu­ din partea română de Ion Pă- trul surselor naturale şi turis­ zaniei.
conduse,
Documentele au fost sem­
mului, dr. W. Chagula, minis­
ţan, vicepreşedinte al Consi­
nate de
ministrul afacerilor
LA FIECARE BENEFICIAR torul nostru au acoperire în liului de Miniştri, ministrul trul economiei şi planului, I. externe al Republicii Socialis­
fapte. In primele două luni
„Schiţa de sistematizare .*&le .anului .planul de con­ comerţului exterior, iar din Elinewinga,- -ministtuL, ^ apelor te România, Corneliu Mănes­
partea tanzaniană de Rashidi
strucţii montaj aferent şantie­
şi energiei, Cleopa
Msuya,
rului a fost depăşit cu 2,2 In. Mafaume Kawawa, al doilea ministrul finanţelor, consilieri cu, şi ministrul afacerilor ex­
terne al Republicii Unite Tan­
vicepreşedinte al republicii şi
a municipiului DevaM sută, în condiţiile sporirii prim-ministru. şi experţi. zania, J. Malecela.
productivităţii muncii cu pe­
ste 3,7 la
sută, preliminîn-
du-se pentru luna martie o
depăşire a planului de 3,2 la
Ieri, în sala Institutului judeţean de proiectare a avut JK A
loc vernisajul expoziţiei „Schiţa de sistematizare a muni­ ,,Dsşi majorate cu 20 la su­ a reprezentanţilor din indus­ sută. In acest fel, sarcinile tri­
cipiului Deva.", cuprinzătoare imagine a principalelor coor­ trie şi construcţii. mestriale vor fi depăşite cu In pagina a II-a In pagina a lll-a
donate de dezvoltare urbanistică a reşedinţei judeţului Hu­ tă faţă de anul trecut, sarci­ peste 2,6 la sută, asigurîn-
nedoara. nile care revin şantierului nr. Avînd asigurat încă din a­ du-se în acelaşi timp un spor
1 al T.C. Deva vor fi îndepli­ nul trecut un larg front de de productivitate de 8,2 la 9 Din experienţa C.A.P. Orăştie In dezbatere publica :
La deschiderea expoziţiei au participat tovarăşii nite ireproşabil'*. Cuvintele a­ lucru, profitînd de timpul sută-
Ioachim Moga, pTim-seciretar al Comitetului judeţean Hu­ parţin inginerului Gheorghe prielnic oferit de această tim­ 3 350 kg porumb boabe la hec­ Proiectul Legii cu privire la ac­
nedoara al P.C.R,, Aurel Bulgărea, David Lazăr şl Ştefan Cărăbaş, şeful şantierului, ca­ Dincolo de aceste cifre sin­ tar, o producţie bună, dar care
Almăşan, secretari ai Comitetului judeţean de partid, Vi- re prezintă în continuare mo­ purie primăvară, organizîn- tetice, modul în care au tivitatea de comerţ interior
chente Bălan, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv dul în care constructorii şan­ du-ne mai bine munca, am asi­ muncit constructorii este ilus­ nu ne poate mulţumi
al Consiliului popular judeţean, Aron Golcer, prim-secretar tierului şi-au onorat obligaţi­ gurat pentru fiecare obiectiv trat de extinderea acordului
al Comitetului municipal Deva al P.C.R., primarul munici­ ile în primul trimestru al a­ aflat în construcţie avansuri global la mai mult de 74 la
piului, Sabin Boticiu, Petru Bota şi Stelian Popescu, vice­ considerabile. Deşi în primul sută din numărul salariaţilor
preşedinţi ai Comitetului executiv al Consiliului popular cestui an. trimestru al acestui an nu am şantierului, de faptul că nu­
judeţean. Erau prezenţi, de asemenea, membri ai biroului — Dacă în primul trimestru fost prevăzuţi a da în folo­ mai pe primele două luni
Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv din 1970 realizam 21 la sută sinţă apartamente, pînă la ora s-au obţinut economii la pre­
1 Consiliului popular judeţean, conducători de întreprin­ din planul anual, în 1971 pro­ actuală am predat beneficia­ ţul de cost în valoare de VREMEA
deri şi instituţii, de organizaţii de masă şi obşteşti, cetă­ centul a devenit de 22 la su­ rilor noştri 98 de apartamente 850 000 lei, că indicele de în­
ţeni din municipiul Deva. tă, pentru ca în acest an în urmînd ca în următoarele 2-3 deplinire a normelor prezin­
primele trei luni să ne înde­ zile să mai predăm 84- A­ tă creşteri substanţiale la fie­ PENTRU 2a ORE j
Arhitectul şef al municipiului, Eugen Ilişiu, a prezen­
tat vizitatorilor principalele direcţii de sistematizare a mu­ plinim sarcina anuală în pro­ vansuri înregistrăm şi în ce care formaţie de lucru. La Vreme schim bătoare, cu ce- j
nicipiului Deva, obiectivele ce vor îmbogăţi zestrea iui de porţie de peste 24 la sută. Cu priveşte obiectivele sociai- acest ultim capitol, demn de m l tem porar noros. Vor cil- j
dea ploi locale. Va sufla din j
frumos şi modern. alte cuvinte, sîntem foarte a­ cullurale. Esle vorba de une­ ilustrat este modul prin care vest vint slab. Tem peratura •
proape de acel 25 la sută pe le magazine, centrale termi­ în luna ianuarie formaţiile do in uşoară scădere: m inim a va ;
Machetele, schitele creionate de arhitecţi şi proiec­ care constructorii şi benefi­ ce, cantine, aflate în con­ fi cuprinsă intre 1 şi 4 pra- j
tanţi, pe baz^ studiilor sociologice şi a prognozelor, jalo­ ciarii hunedoreni şi l-au pro­ strucţie şi ale căror termene de muncă ale lotului nr. 11 în­ de, iar m axim a între 14 şi 17 j
nează coordonatele .principale de dezvoltare a municipiu­ registrau un indice de înde­ grade. Dim ineaţa, local, se va i
lui în perioada 1972—1990. pus ca urmare a direcţiilor de predare vor fi devansate în plinire a normelor în medie sem nala ceaţă. i
dezvoltare izvorîte din lucră­ medie cu 15 zile penlru fie­ de 1,32, în luna martie acest
Deva este unul din însemnatele centre urbane ale tă­ rile primei conferinţe pe tară care obiecliv. indice a cunoscut nivelul de PENTRU URMĂTOARELE j
rii, cu ample posibilităţi de dezvoltare. Relaţiile social-eco- % peste 1,38. (Şi aceeaşi situa­
nomice determină încadrarea municipiului într-un sistem ţie se prezintă şi în cadrul DOUA ZILE j
de localităţi cuprinzincl un teritoriu larg, puternic indus­ brigăzilor cuprinse în loturi­ Vreme schim bătoare, cu ce- :
trializat şi cu înalt grad de urbanizare. rul tem porar noros, favorabil i
le *12, 13 şi 14). precipitaţiilor sub formă de i
rismului, staţiune balneară, centru de cultură şi de învălă- Cu planul trimestrial îndeplinit 1LIE COJOCARU ploaie. Viului va sufla potrivit : nei Barza, continuă, prin calitatea lucrărilor sale, să se situeze
In perspectivă, Deva va deveni un important centru
Fruntaş pe 1971, frezorul N icolae Careja, de la atelierele m i­
industrial, bază do aprovizionare alimentară, centru al tu­
din vest şi nord-vest. Tem pc- •
mînt superior. Datorită acestei dezvoltări se prelimină pen­ ratura in uşoară scădere. • In fruntea întrecerii. Foto: V. ONOIU
tru anul 1980 dublarea populaţiei, ’iar pentru anul 1990 se (Continuare in pag. a 2-a) i.............................................................i
apreciază ca numărul locuitorilor să ajungă la cifra de U.E.I.L. O ră ş tie şi H unedoara
100 000. De aceea, machetele, schitele de sistematizare pre­
zintă dezvoltarea municipiului pentru perspectiva, anului
1990 şi orientativ a anului 2000, vizînd în principal dezvol­ Colectivele unităţilor de ex­ ra. Forestierii din cele două
tarea echilibrată a municipiului în cadrul sistemului urban ploatare şi industrializare a unităţi vor da peste prevede­ PE OGOARE
Deva — Hunedoara — Simeria — Călan, organizarea zo­ lemnului din Orăştie şi Hu­ rile planului trimestrial mai
nelor funcţionale într-un perimetru ordonat, prin integra­ nedoara au anunţat primele mult de 5 800 mc buşteni de
rea armonioasă a noilor ansambluri în structura exterioară din industria forestieră a ju­ răşinoaee şi foioase, 2 500 mc
lemn despicat
pentru prelu­
a oraşului, nominalizarea şi amplasarea raţională a noilor deţului îndeplinirea înainte lemn de mină şi celuloză şi NICI 0 PALMA DE PÂINE t i ND RĂMINIĂ NICULIIVATA!
de termen a planului de pro­
industriale,
crări
1 100 mc
unitâti productive în raport cu disponibilitatea forţei de ducţie valoric şi sortimental
muncă, sursele de materii prime şi timpul de deplasare a pe primul trimestru al anului. însemnate cantităţi de cheres­
populaţiei active la locurile de muncă, înzestrarea oraşului
cu dotări social-culturale şi construirea viitoarelor centre Succesul înregistrat este re­ tea, mangal, lăzi, lemn de ® Plantatul cartofilor — acţiune prio­ titudinea câ pe 60 de hectare des­ O silualie alarmantă pri­
de cartier. Sistematizării reţelei de circulaţie în sislemul zultatul unei mai bune orga­ foc etc. ritara tinate culturii porumbului se va vind cultivarea întregii su­
urban şi în perimetrul municipiului, punerii în valoare a nizări a activităţii productive S-a acţionat cu rezultate prafeţe continuă să se semna­
monumentelor islorice de arhitectură şi a obiectivelor de şi a folosirii cu randament bune şi pe linia prelucrării ® In comuna Beriu, sute de hectare putea face însâminţatul leze la C.A.P. Bejan, unde 60
interes turistic, amenajării, zonelor de odihnă şi agrement sporit a utilajelor şi a timpu­ superioare a masei lem­ aparate împotriva excesului de Pomii au fost plătiţi din toamna de hectare nu vor putea fi
în interiorul municipiului şi în zonele limitrofe li se acor­ lui de lucru. noase exploatate. Valoarea umiditate dar nu au ajuns încâ la C.A.P. cultivate cu porumb dacă nu
dintr-un
obţinută
Potrivit calculelor estimati­
producţiei
dă, de asemenea, o deosebită atenţie. se iau urgent măsuri pentru
ve şi datelor care ne-au fost mc de masă lemnoasă dată în • La C.A.P. din Beian nu exista cer­ Boz (?)
Schiţa de sisiematizare amintită mai sus nu este încă furnizate în acest sens. se producţie a crescut, faţă de desecare. Conducerea Termo­
definitivă. La dezbaterea ei sînt invitaţi să participe ac­ prevede o depăşire a produc­ cea realizată în primul tri­ Fructificarea cu eficienţă ri­ turi susţinute în vederea pu­ feţe slab productive, care în­ centralei Mintia s-a angajat
tiv, cu sugestii şi propuneri, toti locuitorii municipiului ţiei globale valorice, plnă la mestru al anului trecut, cu 20 dicată a potenţialului econo­ nerii depline In valoare a po­ sumează cîte 25—60 de hecta­ că va efectua lucrările nece­
Deva. sfîrşitul lunii martie, de 6 la la sută Ia unitatea din Orăş­ mic al fiecărei unităţi agrico­ sibilităţilor do creştere a re­ re. Printre cei care şi-au a­ sare, conform proiectului în­
sută la U.E.I.L. Orăştie şi de tie şi cu 17 la sută la U.E.I.L. le este una din sarcinile de coltei la hectar. Comitetul co­ dus o contribuţie de seamă la tocmit. însă aceasta este doar
5 la sută la U.E.I.L. Hunedoa­ Hunedoara. căpetenie puse de partid în munal de partid şi consiliul finalizarea acţiunilor amintite o promisiune care nu se şti«
faţa organizaţiilor de partid popular comunal au perma­ se numără : Teodor Cozac, cind va fi onorată.
U nităţi e co n o m ice din H aţeg de la sate, a consiliilor popu­ nent în atenţie urmărirea mo­ Samoilă Medrca, Ion Cosor, La fel de îngrijorător est'*
lare comunale şi a conduce­ dului de realizare a progra­ Aftemie Sturza, Saveta Da- şi faptul că la C.A.P. Boz nu
Transpunînd In fapt voinţa tă. Acestora Ii s-au alăturat rilor cooperativelor agricole, mului stabilit privind lucrări­ mian, Gheorghe Oprişoiu, Ion s-au asigurat pomii necesari
lor de a-şi îndeplini mai bi­ colectivul de la I.G.C.L. care înfăptuirii acestui scop i-au le de îmbunătăţiri funciare Şendroiu, Maria Georgescu. pentru plantarea a 7 hectare,
ne şl mai repede sarcinile pe la 23 martie şl-a îndeplinit fost şi îi sînt subordonate, pe şi acţiunile de sezon pe ogoa­ Filimon Boşorogan, Maria deşi plata lor s-a făcut încH
care le au, diferite colective sarcinile producţiei globale, de o parte, măsurile privind re. respectiv însămînţările. Iu Marian, Ilie Damian şi alţii. din anul trecut. De aceea, p«
de muncă din oraşul Haţeg au urmînd ca pînă la finele anu­ ameliorarea terenurilor slab ceea ce priveşte combaterea Pentru creşterea producţiei, bună dreptate, preşedintei»
încheiait deja bilanţul sarcini­ lui planul trimestrial să inre- productive şi luarea în cultu­ excesului de umiditate, la conducerile unităţilor agrico­ CAP. se declara nemulţu­
lor pe primul trimestru al a­ .gistreze un plus valoric de ră a tuturor suprafeţelor dis­ cooperativa agricolă din Be­ le cooperatiste, după ce s-a mit de felul cum conducerea
nului. 183 000 lei şi şantierul de ponibile, iar pe de alta, acţiu­ riu, prin participarea largă a Încheiat însămîntarea culturi­
Cel dinţii, faptul că încă construcţii, lotul Haţeg, care a nile iniţiate pentru efectua­ cetăţenilor s-au făcut canale lor din prima epocă, au con­ I.P.V.I-L.F. sprijină acţiunea
de la 15 martie, meşteşugarii îndeplinit 33 la sută din sar­ rea lucrărilor agricole în con­ şi şanţuri de scurgere a apei centrat forţele la plantatul de înfiinţare a noilor livezi.
de la cooperativa de artă cina sa anuală. Autobaza Ha­ diţii agrotehnice superioare, pe o lungime de 15 km, astfel cartofilor. In primele zile s-a Aspectele reliefate readuc
populară şi artizanat „Haţe- ţeg a realizat procente cu­ toate acestea asigurînd spori­ fiind ferită de influenţa nega­ realizat, în fiecare unitate, o în atenţia comitetelor comu­
gana" au materializat indica­ prinse Intre 100,8—112,1 la su­ rea continuă a producţiei la tivă a apei în exces o supra­ viteză de 5—10 hectare, ceea
torul producţie marfă cu 102,6 tă, cu care încheie bilanţul unitatea de suprafaţă. faţă de 150 hectare. Acţiuni a- ce permite ca în cîteva zile nale de partid şi a consiliiloi
la sută, prestările de servicii trimestrial la tone kilometri­ In cele patru cooperative a­ semănăntoare au fost organi­ acţiunea să fie încheiată pe populare comunale una din
ce şi tone transportate. Pînă gricole din comuna Beriu — zate şi la cooperativele agri­
către populaţie cu 115,3 la su­ întreaga suprafaţă. La coope­ obligaţiile lor de căpetenie —
la finele lunii, colectivul au­ ne spunea tovarăşul Alexan­ cole din Căstău, Sibişel şi O- rativele agricole din Căstău
tă, livrările la fondul pieţei tobazei va înregistra un a­ dru Mureşan, secretarul con­ răştioara de Jos, unde, prin şi Beriu, Ia plantat se folo­ preocuparea permanentă pen­
cu 258.6 la sută, iar sarcina vans faţă de sarcină, cu echi­ siliului popular comunal — lucrările efectuat?, s-a asigu­ sesc şi mijloacele mecanice tru folosirea raţională şi in­
pentru, export cu 108,3 la su­ valentul valoric a 300 000 lei. «-au depus şi se d-epun efor­ rat ameliorarea unor supra­ din dotarea secţiilor S.M.A. tegrală a fondului funciar.