Page 1 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 1
Proletari din toate fárile, uniii-văl
Vizita preşedintelui
Consiliului de Stat,
Nicolae Ceauşescu, în Sudan
Convorbiri oficiale
Vineri,. 5l' inartie. Ia Pala merţului exterior, Corneliu Osman Abu Al-Gasim, minis
tul Poporului pin Khartum, au Mănescu, ministrul afacerilor trul cooperării şi dezvoltării
avut loc convorbiri oficiale externe. Bujor Almăşan, mi rurale. Ibrahim Moneim Man-
între preşedintele Consiliului nistrul minelor, petrolului şi sour, ministrul economiei,
(ţe Stat al Republicii Socia geologiei, Gheorghe Oprea, Mahdi Mustafa, ministru de
liste România, Nicolae Ştefan Andrei, Constantin Mi- stat la Preşedinţia republicii,
Ceauşescu, şi preşedintele Re tea, consilieri ai preşedinte Fakhradln Mohammad, adjunct
ANUL XXIV. Nr. 5 359 SIMBATA 1 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI publicii Democratice Sudan, lui, Gheorghe Şerbănescu, în al ministrului afacerilor ex
generalul miaior Gaafar Mo- sărcinat cu afaceri ad-interim terne, Ahmed Abdel Rahman
hammed Numeiry, al României în Sudan, Vasile Al-Akib, ministrul indastriei
Au participat la convorbiri, şi minelor, Suleiman Babîkes,
din partea română: Ion Păţan, Răuţă, adjunct al ministrului ambasador, Mohammad Abdel
Prin funcţionarea la parametri înalji a furnalelor vicepreşedinte al Consiliului comerţului exterior. Majid Ahmed, secretar de stat
Intilnim în munca diurnă atîtea şi atîtea pilde de de Miniştri şi ministrul co- Din partea sudaneză : dr. la Ministerul Comerţului.
spre calităţile morale ale oamenilor, despre dimen
siunile participării lor la efortul comun, atitudini ce La o rezervaţie naturală din provincie
le exprimă pregnant noul socialist în conştiinţă. Sînt
PRODUCŢIE SUPLIMENTARĂ DE atîtea şi atîtea fapte care le relevă mobilul intim, Vineri la amiază, preşedin meiry au plecat spre locali Cei doi şefi de stat sînt
gîndîrea matură, conştiinţa lucidă a locului pe care
Stat,
Consiliului
de
tele
îl ocupă, a scopului pentru care luptă. De cîte ori Nicolae Ceauşescu, împreună tatea Damazin, de unde şi-au însoţiţi de personalităţi româ
faptele lor nu ne-au emoţionat, nu ne-au făcut să ne eju preşedintele Gaafar Nu continuat călătoria spre re ne şi sudaneze.
zervaţia naturală Dinder.
îndreptăm spre ei gînduri calde, priviri încărcate de
FONTĂ CU COCS ECONOMISIT admiraţie.
Un asemenea fapt nt s-a adus la cunoştinţă ieri, de
la Uzina „Victoria“ Călan. II consemnăm tocmai Intilnirea tovarăşului Ion Păţan cu ministrul
Minunat prilej de verifica- noastră, aşa cum a reieşit şi cunoscute fiecărui comparti economiei Sudanului
- —tenjîalului de care dfn lucrările -primei Confe ment de muncă. Fiecare mun
a puterii noastre rinţe pe ţară a cadrelor din citor cunoaşte astfel că în Vineri după-amlază, tovară a avut o întllnire de lucru legate de perfectarea unor
are, anul 1971 — industrie şi construcţii, au gă scrierea în prevederile linu Valori ale omeniei şul Ion Păţan, vicepreşedinte cu Ibrahim Moneim Mansour, Înţelegeri privind cooper&rea
• j rezultate deose- sit larg ecou în conştiinţa lui, îndeplinirea angajamen al Consiliului de Miniştri, mi ministrul economiei Sudanu economică şi tehnică, precum
} care am aminti furnaliştilor noştri. tului luat depind de funcţio nistrul comerţului exterior al lui. şi schimburile de mărfuri pe
peste prevederile In perioada care s-a scurs narea normală a furnalelor si solidarităţii Republicii Socialiste România, Au fost discutate probleme anul în curs.
cantităţii de peste de Ia începutul anului, sec prin evitarea oricărui deran
fontă £n Intregi- ţia I furnale a produs pes jament în funcţionare. Anul
s economisit şi ob te prevederi 1 200 tone fon acesta îl vrem anul cilităţii întrevederea tovarăşului Bujor Almăşan cu ministrul
or ecoiUDmii la pre- tă, economisind în acelaşi fontei pe care o producem
t în valoare de 10 timp 700 tone cocs tehnolo- şi, din acest motiv, atenţia o
pentru valoarea lui cu adinei semnificaţii de ome sudanez al industriei si minelor
vom îndrepta în special pen nie: Ionel Hodorog, secretarul comitetului de partid
tru atingerea unor niveluri din uzină, ne vorbea despre felul în care salariaţii Ministrul minelor, petrolu lucru cu ministrul sudanez al
optime de temperaturi. La întreprinderii au răspuns la apelul Consiliului Naţio lui şl geologiei, Bujor Almă industriei şi minelor, Ahmed fost discutate probleme de
furnalul nr. 5, pentru inten nal al Frontului Unităţii Socialiste pentru crearea şan, a nvut o întrevedere de interes comun din domeniul
sificarea procesului de produ fondului de solidaritate internaţională. f,/Cki.meinit Abdul Rahman El-Agib. Au minelor şi al petrolului. i
f:wDAi(^iirrut cere a fontei, pentru creşte noştri — spunea secretarul de partid — au donat pi-
rea nivelului ei calitativ am
nă în prezent pentru acest fond suma de 12 893 lei.
trecut deja de mult la insu- Aş vrea însă să adăugaţi la această sumă încă 3 050 In pagina a lll-a
flarea oxigenului necesar u- lei. E o donaţie în plus a furnaliştilor care, de
,1 nei intensităţi de ardere co fapt, contribuiseră şi la - crearea fondului pe uzină —
,el — «i constituit Igic, astfel că angajamentul' respunzătoare. Paralel cu ni de peste 12 000 lei. Au ţinut să mai adauge ceva din @ O înalfă îndatorire cetafeneaso
)utul modulul în nostru de a produce in acest velul temperaturilor. vom nişte cîştiguri suplimentare — o primă obţinută pen
hotărlt să muncim an peste prevederi o canti corela şi în continuare can tru econdmîile realizate la cocs in trimestrul IV al Cunoaşterea, respectar -’’- I legilor
cincinal. Anul în tate de 5 000 tone fontă cu titatea de gaz metan şi cocs anului trecut".
s (încă din primul cocs economisit se materiali consumat, avînd în vedere că, „Au ţinut să mai adauge ceva". De ce au ţinut? în
amplificarea efor- zează pe zi ce trece. îa fiecare creştere a tempe trebarea găseşte răspunsul cel mai frumos dacă ne M întrecerea brigăziloi igitafie
.oastre. In primul Desigur, angajamentul nos raturii cu 100 de grade, con reamintim că furndliştii de la Călan sînt autorii u-
■u că în acest an tru este minimal, dar sărbă sumul de cocs se reduce cu nei nobile iniţiative: „De vorbă cu conştiinţa". m Sport-magazin
rrăm activitatea în torirea In acest an a două 4 kg la tona de fontă.
eosebite faţă de a- decenii de la punerea în întreţinerea agregatelor,
— vom lucra doar funcţliune a primului furnal manevrarea lor astfel înctt să
île — şi apoi indi- de mare capacitate, complet se asigure o încărcare rit
anifiicăţi prezintă mecanizat, din industria noas mică, precum şl mersul con
,ri substanţiale. La tră siderurgică — furnalul stant Bl furnalelor au consti
toi, un exemplu es- nr. 6 ,— va constitui fără în tuit şi constituie obiectivul
tor. Consumul de doială un minunat prilej de nostru principal. Prin tema
uîe să cunoască o a ne mobiliza şi mai mult. tica adunărilor de partid, a
cu circa 10 kg pe şedinţelor operative, supunem
ontă faţă de consu- De fapt, în acest sens, co de fiecare dată analizei mo
îat^.în 1971. Acest mitetul de partid, conduce dul în care se execută do
,, celelalte care tre- rea secţiei au luat o serie de zarea materiilor prime şl
idomlna activitatea măsuri pe care le-au făcut
cîntărirea cocsului înainte de
a fi introdus în furnale, mo
dul în care se realizează re
glementarea conţinutului d*
PAGINA A II-A siliciu şi sulf în fontă pentru
scăderea consumului de cocs
şi creşterea calităţii fiecărei
^ . ignantă manifestare a hotă- şarje. Concluziile desprinse .•A • -V
din astfel de analize ne aju
tă la o asigurare deplină a a-
irii organizaţiei judeţene de sistenţei tehnice pe tot par
cursul procesului de produc
irtid de a înfăptui neabătut ţie, la înscrier.ea constantă
în temperaturile maxime sta
rcinile politice, economice şi bilite a aerului insuflat, la
menţinerea unor consumuri de
sociale în actualul cincinal ARCADIE SCHWARTZ
secretarul comitetului de Complexul comercial se
integrează armonios In
- DIN CÜVINTUL PARTICIPANŢILOR LA A- partid ansamblul arhitecturii ora tehnician fu atras de zgo
JNAREA ACTIVULUI ORGANIZAŢIEI JUDE- Ing. EUGEN1U GALBENUŞA E ra vînt puternic în motul a patru focuri de ar zăr Murgoi. A fost o ade nici, care, în frunte cu co
şeful secţiei I furnale a şului Vulcan. ziua aceea. Oamenii vărată bătălie cu minutele, muniştii, au răspuns ca u-
NE DE PARTID. C. S. Hunedoara — mineri şi artifici mă. în care forţa omenilor, nul chemării la ajutor. Au
Foto: V. ONOIU eri de la şantierul de ex — E pericol! Să mergem dîrzenia, curajul, îndemîna- defrişat terenul pe o lun
(Continuare in pag. o 3-a) plorări Ohaba Ponor — în ajutor! Apelul adresat rea, bărbăţia s-au unit în gime de 300 metri şi o lă
lucrau în puţuri. Pe la ora minerilor din puţuri primi consonanţă cu dorinţa lor ţime de 3 metri, localizând
-'-.'.îii.siî.V, 11,00, brigadierul silvic Ion incendiul. Prin fapta lor,
Murgoi, care tocmai trecea însoţită de eforturi puţin
prin apropiere, se adresă
PRIN TEHNOLOGII DIFERENŢIA TE, tehnicianului geolog Ion Răspunsul conştiinţei obişnuite, dar încărcată de
umanism, au salvat 130
Rosetti, secretarul comite
hectare de răşinoase şi 13
tului U.T.C. pe comuna Pui:
hectare de plantaţie de pin.
— Tovarăşe Rosetti, ai
— Ştiam că oamenii noş
RECOLTE SPORITE LA HECTAR observat cumva fumul de răspuns prompt. 21 de mi- de a stăvili focul şi a sal tori — mărturisea Ion Ro
tri sînt vrednici şi sări
colo, dinspre Varniţa, care
bunul
neri au pus mina pe sape,
oiiştesc.
va
Patru
stăruie de mult ?
— Cam de un sfert de pe lopeţi şi au pornit în ore au durat eforturile fă setti —, că te poţi bizui pe
grabă spre pădurea deasu
cute de Simion Toroancă,
oră, dacă nu mai bine... pra căreia se înălţau fuioa Pintilie Ticuş, Tiberiu Ce-. hărnicia lor, dar fapta de
incendiului
localizarea
la
— Parcă nu-i ceva nor re imense de fum. Ajunşi uţă, Ion Pascu, Serafim este, cred, cel mai adevărat
la locul cu pricina şi-au
Consfătuire privind cultura porumbului mal. Mă grăbesc intr-acolo. dat seama de gravitatea in nescu, Adam Lascu, Gheor răspuns al conştiinţei lor
Drăgănescu, Urşic Drăgă-
Dacă o fi ceva, vă dau de
civice şi etice.
veste cu un foc de armă. cendiului, iscat din negli ghe Riza, loan Tanatie, de
Nu peste mult, tinărul jenţa unui localnic — La- toţi cei 21 de tineri şi virst- L L.
la Deva, a avut Ioc hibrizilor cultivaţi, influenţa lucru adoptat de consfătuire însămîntaroa în epoca opti
tuirea privind cultura epocii de însămlnţare asupra să se asigure obţinerea unor mă şi respectarea unei den
■ ■! .bului, la care au luat recoltei, eficienţa aplicării în recolte sporite în toate coo sităţi corespunzătoare de
preşedinţii cooperative- grăşămintelor şi erbicidelor şi perativele agricole, coopera plante la hectar. De aseme
jricole de producţie, in- stabilirea densităţii optime de torii şi mecanizatorii care lu nea, este imperios necesar ca
1 - i şefi din CA.P., dirsc- plante la hectar. crează în acord global fiind o maximă grijă să se acor Au început
staţiunllor pentru me- Treeîndu-se, apoi, la discu interesaţi să obţină recolte de aplicării lucrărilor de în
irea agriculturii, directo- ţii, au luat cuvîntul tovarăşii: cit mai mari la unitatea de grijire a culturii porumbului.
ntreprinderilor agricole Constantin Coriciuc, inginer suprafaţă. Un aport de seamă la pregă cercurile peda
__ . ,at şi şefi de ferme, cer şef la CA.P. Simeria, Dauer- Trăgînd învăţămintele cuve tirea recoltei trebuie să-l a- Entuziasm tineresc la acţiunile
cetători de la Staţiunea agri bach Gheorghe, inginer şef nite din experienţa dobîndi- ciucă inginerii din unităţi, că gogice ale ca
colă Geoagiu, specialişti de la C.A.P. Sarmizegetusa, Nis- tă, un accent deosebit se ce rora le revine obligaţia de
la organele agricole judeţe tor Giura Dorin, inginer şef re să fie pus pe amplasarea căpetenie să urmărească per
ne. Ia LA. S. Mintia, loan Igna, judicioasă a culturii, pe pre manent, zi de zi calitatea lu- drelor didactice de muncă patriotică
La lucrările consfătuirii inginer şef la C.A.P. Turdaş, gătirea şi fertilizarea terenu
a participat tovarăşul loachlm loan Medrea, director la lui, aplicarea erbicidelor, pe (Continuare in pag. a 3-a) In aceste zile se desfă Atribu —Rir. tinereţii, neşti Haţeg a U.T.C. pe a- din angajamentul anual al
Moga, prim-secretar al Comi S.M.A. Haţeg, loan Suciu, in şoară cercurile pedagogice entuzias nul 1972. activităţilor patriotice.
tetului judeţean Hunedoara giner şef la C.A.P. Ţebea, VI- ale cadrelor didactice din zïlele ai Entuziasm au dovedit şi ...In zile diferite şi pe i-
j'.al P.C.R,, preşedintele Comi- sarion Cvaşa, inginer şef la judeţ. Cu acest prilej, la neri dit sutele de utecişti din rîndu- tinerare diferite, două au
^tului executiv al Consiliului C.A.P. Toteşti, loan Igna, in Petroşani, Deva, Orăştle, ale coo rile elevilor de la liceu şi tocare O.N.T. au purtat 72
^ -ular judeţean. giner şef la C.A.P. Peştişu Ilia, Hunedoara şi Brad, au stapiun şcoala generală, care au co de tineri meşteşugari şi e-
bnsfătuirea prezintă o Mic şi Sergiu Sbuchea, ingi agricu
re ■ificaţie aparte, prece- fost dezbătute probleme ce ori Fc lectat şi predat spre valo levi din anul I B (prof. di
pe declanşarea uneia • din ner şef lia C. A. P. Bobîlna. vizează ridicarea nivelului feg.Ei rificare 2 000 de sticle şi rigintă Maria Duică) în
Participanţii ia discuţii au re
le calitativ al procesului in- borcane; uteciştii de la excursii de 4 şi respectiv 2
în alele lucrări agricole liefat experienţa pozitivă a- strucliv-educativ, creşterea le spr‘ ■ liceu şi tinerii muncitori de zile. Acum tinerii îşi amin
a ■ebuie efectuată în a- cumulată în privinţa sporirii eficienţei sale, îmbunătăţi la in la fabrica de conserve au tesc cu plăcere de locurile
mu primăvară, respectiv producţiei de porumb Ia hec rea continuă a metodicii de titate colectat şi 1 500 kg de ma vizitate şi de obiectivele
le mţarea porumbului, tar şi au insistat asupra mă predare a cunoştinţelor vale:. culatură. care le-au produs adinei
prima parte a lucrărilor, surilor ce s-au întreprins în sarc Iar cînd „chemarea pădu
emoţii: „Muzeul de Istorie
arăşul ing. Mircea Silves- cooperativele agricole pentru prin fundamentarea lor psi . . . rilor" şi-a lăsat ecoul în a Partidului Comunist, a
hologică şi folosirea mij
'î'u, director general adjunct pregătirea unor baze temeini spre acelaşi entuziasm tine
la Direcţia generală pentru a- ce recoltei acestui an. loacelor pe care le oieră resc, ea a fost recepţiona Mişcării Revoluţionare şi
Democratice din România"
griculturS, industrie alimenta In încheierea lucrărilor ştiinţa şi tehnica modernă. tă de peste o sută de ute şi „Muzeul Doftana".
ră şi ape, a .prezentat un re- consfătuirii a luat cuvîntul to Au fost organizate, de a- y.c- cişti de la I.I.L., cooperati Printre animatorii acestor
■erat care, în spirit critic ş.i varăşul loachim Moga. După semenea, lecţii practice, va meşteşugărească „Rete acţiuni ne permitem să
lutocrilic, a evidenţiat rezul- ce a subliniat importanţa eco vizite la Cabinetele de şti- • zatul" şi fabrica de conser
atele obţinute în anul trecut nomică a culturii porumbului, inţe socla'le amenajate în ' .l.f- -rr- V • t ' ve.- Celor 3 ha plantate cu subliniem şi citeva nume:
Petru Ilioni, Gheorghe Vlăs-
fi ‘ • »»
3 cultura porumbului, acoen- primul secretar a relevat ne cadrul liceelor, Ia expozi C • - ’I; ' . .1 puieţi de pin în duminica
ceanu, Cornelia Druţulescu,
iînd asupra factorilor care cesitatea acută ca în fiecare ţii cuprlnzînd obiecte exe 1 ‘¡n- V.OA'-.' • Vü-’- anterioară le-au mai adău Gaşpar Ungur şi Ion Prej-
j influenţat soarta recoltei. unitate agricolă cooperatistă cutate de către elevi în o- ) ■ 1 -■ 3 . ' ' . á gat încă 0 jumătate de hec- ban.
. .a.'U.'v
V continuare, tovarăşul ing. să se depună eforturi deose rele de practică tehnico- /. .■-• i „ . ' ' ir t^.- Să fie oare numai coinci
. ■ 2l - C.
ihai Gută, cercetător la Stâ bite pentru a aplica diferen productivă. • •} '• Acum, cî7id se face bi-
rnea agricolă din Geoagiu, ţiat tehnologia culturii porum Azi, cercurile pedagogi • .4 . ‘ lanţiXl primelor trei luni denţă faptul că aceşti tineri
prezentat, pe baza unor ar bului în funcţie de condiţiile La E. M. Teliuc, mecanizarea încărcării şi transportului mine ce vor reuni cadrele di din anw. 1972, constatăm sînt şi secretari ai organi
zaţiilor U.T.C. ?
menie concrete, tehnologia specifice concrete. Există re reului contribuie substanţial la creşterea producţiei. In fotografie dactice din zona Haţeg. • • • . ,oa- cu bucuh'e că organizaţia
, • - , ; i 1 f,
.urii porumbului, reliefînd almente posibilitatea ca prin vă prezentăm pe şeful de brigadă loan M. Popa, cxecutind aceste J'crü’ • V tf c’r-i -.'fest. orăşeneasca u.T.C. a reali PETRE FARCAŞIU
operaţii.
acteristicile principale aţe reTpectarea programului de zat mai bine ¿g gg
• •• i’ ' • - (Continuare in pag. a 3-a)
•• • • •