Page 10 - Drumul_socialismului_1972_04

fíSSÍS:3íXS>'^rSi!aS3BK/:7SC¡LT^^^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 361 © MARJi 4 APRILIE 1972

Darea în funcţiune în termen şi

de bună calitate a obiectivelor Debut in j.Luna Concursul cultural-artistic

(Urmare din pag. 1) ' extracţie a puţului cu schlp ne manifestată o exigenţă
nr. 3 Uricanl — se cuvine să sporită fa^ă de calitatea exe­
atragem atenţia că punerea cuţiei. In special, în ceea ce
să fie puse Jn funcţiune la teatrului sătesc'' iucliete liundorene“
termenele înscrise în grafic. în funcţiune a obiectivului priveşte preparaţia Lupeni,
La staţia de compresoare din la termenul prevăzut este e bine că „trlo-ul" benefi- I)
incinta Mierleasa, de exem­ condiţionată de asigurarea de ciar-constnictor-prolectant şi-a
plu, se solicită T.C.M.M.-ului către beneficiar a energiei e- propus să controleze cel pu­ Intr-un ştr de localităţi rn- (Cimbru), loan Cara (Mltru), Duminică, * aprilie, in cadrul cdlislantS s-a menţinut forma­
punerea în funcţiune pînă la lectrlce necesare maşinii de ţin o dată pe săptămînă mer­ r.tle ale judeţului s-a Inaugurat, loan Staiiclu (Hărlea), Etelca celei de-a doua confruntări di­ ţia din Orăştie, caro ifi de a-
extracţie, de predarea la exe­ sul lucrărilor, pentru a se lua duminică, „Luna teatrului să­ Naghy (Anlţa) şi Edith Bici (In recte dintre formaţiile oraşelor ceastil dalii a eonvins. Dintre
stîrşitul acestei luni a două cutant — î. E. Sibiu — a u- cu operativitate măsurile ce tesc“, manliestarc ce-şl propu­ travesti Tănase a Popii). Su­ pe scena Casei de cultură din solişti s-au remarcat în mod
compresoare necesare amelio­ nor aparataje în edi mal se impun. Mal adăugăm ne­ ne stimularea mişcării teatra­ gerăm Instructoarei Slmlna Va- Brad s-au întrecut artiştii a- deosebii Nicuşor Suşman din
le, sporirea numărului de spec­
sile — o statornică şi pasiona­
Orilştie, un interpret liniir, eu
matorl brădenl şl cel din Orăş-
rării alimentării cu aer com­ scurt timp. cesitatea urgentării atacării tacole şi integrarea organică a tă a muncii culturale — o mun­ tle. Formaţia c.orală din Orăş- talent, sensibilitate şi foarte
primat a minei Bărbăteni. La funlcularul de steril — lucrărilor de construcţii la acestui domeniu al activităţii că mal susţinută cu Interpre- tle a redevenit aceeaşi cunos­ muzical şi Cecilia Toma din
ţii. In primul rind cu cea a
Faţă de stadiul fizic actual al ramura a patra — de la pre- staţia de concasare şl staţia cultural-artistice de masă în Aniţel, mal multă claritate şi cută şi unanim apreciată Inter­ Brad, o voce caldă do natură
procesul complex al muncii de
lirică.
pretă a cîntecului coral. Evolu­
lucrărilor, constructorul ar pu­ paraţla Petrlla se Impune de ventilatoare, Piscu-Ani- educaţie. Alături de celelalte nuanţare In rostirea replicilor, ţia sa bună se datoreşte şi fap­ Dansatorii din Brad şi Orăş­
tea — printr-o mobilizare mai terminarea lucrărilor de fini­ noasa, avîndu-se în vedere formaţii artistice — coruri, e- precum şl o diferenţiere, ca tului că, de această dată, corul tie sînt Interpreţi autcnUcl ai
cliipe de dansitri, brigăzi artis­
vîrstă, a acestora, in funcţie de
convingătoare a forţelor de sare, de construcţie şl de Muncitoarea Susana Potoky tice de agitaţie, orchestre, an­ datele personajelor. s-a apropiat şi numeric de cel ţarinelor, fecioreştilor şi învir-
pe care-1 ştiam, iar piesele pre­
litelor, poate mal integraţi ca
de la F.F.A. .Vîscoza“ Lupeni
care dispune — să termine o- montaj, astfel ca pînă la 30 realitatea că actuala moară este apreciată pentru modestia sambluri folclorice — teatrul a- Şl, pentru că ne aflăm la cea­ zentate In concurs au fost mal formaţie, cei de Ia Casa de cul­
bine alese şl mal aproape do
biectivul în totalitate pînă la aprilie obiectivul în cauză să de rambleu se află într-o sta­ şi conştiinciozitatea in servi­ mator este chemat să răspundă sul debutului In această largă pretenţiile şi posibilităţile an­ tură din Brad, dar mal specta-
prompt şl eficient cerinţelor şi
data scadentă. Nu aceeaşi si­ poată fi recepţionat. re precară din cauza submi­ ciu, pentru iucrul de bună ca­ sarcinilor de o excepţională acţiune, se cuvin clteva cuvin­ samblului. Merită evidenţiată e- euloşi, mai virtuoşi feciorii din
te referitoare la locul formaţii­
Orăştie.
litate pe care-1 dă.
tuaţie am întîlnit la monta­ nării terenului afectat de ex­ însemnătate, puse în faţa aces­ lor de teatru amator In ierarhia voluţia constant bună a tinerel Despre brigăzile artistice de
tui sector de istoricele docu­
rea turbocompresorului de la Pentru îmbunătăţirea acti­ ploatarea zăcămintului. mente ale plenarei C. C. al activităţilor cultural-educatlve formaţii corale brâdeno dirijată agitaţie ar fi de remareat doar
de prof. Emil Mărgincanu. Este
de Ia sate. Formă eficientă de
E. M. Vulcan. Deşi obiectivul vităţii viitoare pe linia in­ Pentru ca activitatea de P.C.R. din noiembrie 1971. educare a oamenilor muncii, -un colectiv ce promite să de­ eitcv.a momente din textul „De
vestiţiilor miniere, beneficia­ Privit prîn această prismă, vină unul dintre corurile cele prin secţii adunate“, pre.:ciitat
a fost pus în funcţiune, şi rul împreună cu constructo­ construcţil-morrtaj de pe tri­ spectacolul prezentat pe scena teatrul amator i-a bucurat În­ mal bune ale judeţului nostru, de Casa do cultură din Br.ad,
totdeauna de o deosebită apre­
din
căminului
cultural
Blrcea
după predare au fost depis­ rul au elaborat măsuri fer­ mestrul il să cîştige în efi­ Evocare Mare, de către echipa do tea­ ciere, mal cu seamă atunci dacă va munci la fel de con­ in timp ce Casa de cultură din
Orăştie s-a prezentat cu un text
tate o serie întreagă de „de­ me, a căror concretizare va cienţă, se impune îndeosebi: HARAU. Uteciştli clase­ tru din Blrcea Mică, prileju­ cind repertoriul bogat in Idei a ştiincios şl perseverent. Mu a- subţirel, de factură şcolărcasc.-i.
se
laudative
celeaşi
aprecieri
ritmului
Intensificarea
9
Recitatorii ineă nu işi aleg
talii“ care necesită remedieri. trelDui să aducă stadiile fizi­ de execuţie Ia lucrările de lor a Vll-a şl a VlII-a de ieşte clteva reflecţii, credem, răspuns cerinţelor spectatorilor. cuvin grupurilor vocale. texte din actualit.ate, preterind
Or, mal mult ca orlclnd, cadrul
semnificative.
Ca şl Ia alte obiective, ce ale lucrărilor la nivelul construcţii de la obiectivul la şcoala generală au or­ Un mgre număr de spectatori larg creat de programul edu­ Poemul Iul Avr,am lancu. pie­ poezii ale clasicilor. Nici recita­
caţional al partidului oferă bo­
însă, prin neglijarea în cazul prevederilor. In spiritul aces­ amplificarea şi modernizarea ganizat, In cinstea semi­ au urmărit eu Interes şl spon­ gate posibilităţi de abordaro a să corală Inclusă In reperloriiil lul de poezie „Sub cerul acesta
permanent al corului din Orăş-
de slavă“ prezentat de Casa
în speţă a unor prevederi ale ta a început, deja, predarea preparaţlel Lupeni, în vede­ centenarului U.T.C., o în- tană participare textul unei pieselor cti problematică actua­ tle, a fost de data aceasta pro do cultură din Orăştie nu con­
piese aparţinlnd unul clasic al
proiectului de execuţie, con­ amplasamentului în vederea rea atingerii stadiului fizic tilnire cu Vlorel Jianu, se­ literatuTli noastre — „Fata de lă, militantă. Piesele rentem- zontat de un grup vocal format stituie o realizare artistică. Sin­
porane le dau Interpreţilor po­
din 11 persoane, care, deşi l-au
structorul a prezentat lucra­ atacării unor lucrări noi, cum prevăzut în S.T.E. pentru a- cretar al Comitelului jude­ blrău", de Ion Slavici. Am fi sibilitatea pătrunderii fără di­ executat corect din punct de gura lor calitate răinine selec­
preferat,
ţia
mai
o
Insă,
piesă
versurilor. Montajul
muzi-
rea la recepţie cu multe „fi­ ar fi drumul de acces la ceastă perioadă. ţean al U.T.C. profund ancorată fu realitatea ficultate în viaţa personajelor. vedere intonaţlonal, n-au reu­ cal-coregrafic „Lecţia de gim­
Cît despre ptuterea în scenă, ca
mesaj
un
contemporană,
suri", deficienţe care denotă puţul 2 est Petrila, canaliza­ Terminarea lucrărilor De un deosebit conţinut mal apropiat cu preocupările atare, şl In acest domeniu pie­ şit — şl nici nu puteau — să-l nastică“ al brădenllor este do
redea toate nuanţele, forţa şi
de
fapt o repriză de gimnastică ar­
neurmărirea corectă a mer­ rea pîralelor Francisc, Dra­ cu stadiu avansat de execu­ emotiv şl educaţional, în- oamenilor, de viaţa socială ac­ sa de actualitate prezintă avan­ mesajul. tistică pe care o scoate din
tîlnirea a prilejuit o re­
tajul decorului, al costumului,
sului execuţiei pe şantier de cului, Rusalln. In cursul a- ţie, in scopul punerii lor în trospectivă prin cele cinci tuală. Alegerea repertoriului, în al recuzitei uşor de procurat. La fel ca şi în primul spec­ anonimat, o autentică gimnas­
funcţie de aceste cerinţe, do
către factorii care erau da­ cestei luni, constructorul va funcţiune în trimestrul II la decenii de muncă şi luptă posibilităţile Interpreţilor In Dar, pentru ca formaţia de tacol, de la Orăştle, muzica tă şi finalul.
populară de pe Valea Mureşu­
Dacă în primul spectacol, po
tori s-o facă. Cînd nu dai a- ataca o serie de lucrări noi, obiectivele: instalaţie de e- ale organizaţiei revoluţio­ transpunerea scenică a textului, teatru să reintre în toate drep­ lui şl din Ţara Z.aranduliii cu scena proprie. Casa de cultură
tenţia cuvenită controlului, care să permită lărgirea co­ ca şl realizarea ca spectacol a turile sale, se Impune ca ea să tot ceea ce are ea specific iu din Orăştie nti a prezentat ni­
vacuare a sterilului la haldă, nare de tineret, un vrednic acestuia (decor, costume, recu­ fie prezentă In viaţa culturală melodie şi ritm ¡t emoţionat mic la numărul de nuizică cul­
intervenţiei concrete la faţa respunzătoare a frontului de reţea de staţie şl reţele de popas în Istoria presărată zită) sint condiţii absolut obli­ a satului. Şl nu este vorba de­ în Interpretarea celor două ta­ tă, iată că la Brad publicul
locului, atunci desigur că se lucru la preparaţia Lupeni distribuţie apă potabilă de la cu nenumărate fapte de gatorii pe care trebuie să Ie spre o prezenţă de „festival", rafuri dirijate de Tudorlcă spectator a avut plăcerea să a-
do concurs, cl de o prezenţă
aibă In vedere Instructorii ar­
Munteau (Orăştle) şi Aurel Ba-
măreşte probabilitatea de a (funlcularul de steril — ra­ E. M. Bărbăteni, amenajare glorie ale U.T.C. tistici. permanenta cu repertoriu din dln (Brad). Dintre solişti s-au plaude pe solista Silvia Avram,
interpreta unei arii din opereta
ce In ce mal bogat, mal va-
surveni asemenea discrepan­ mura principală —, silozuri depozit materiale de masă de După emoţionanta expu­ Revenind Ia „Fata de blrău", rLat, din ce în ce mal bine in­ rem.arcat in mod deosebit Aurel „Văduva veselă" de Lehar.
ţe între ceea ce trebuie să se noi de steril etc.). S-au în­ Ia E. M. Lupeni, instalaţiile nere, uteciştli au prezentat trebuie să spunem că am vă­ terpretat. In această permanen­ Stingă din Brad — un virtuos Deci, se ponte ! Orchestra de
al taragotului — şi violonistul
zut un mănunchi de tineri ta­
facă şi ceea ce „iese", cu tocmit programe de lucru de extracţie puţ auxiliar in­ un scurt montaj de cîntece lentaţi, din rlnduI cărora s-au ţă „Luna teatrului sătesc* Îşi Tudorlcă Mtmteami. cameră a Casei do cultură din
s-a
Brad
două
eu
prezentat
consecinţe atît de neplăcute. concrete la principalele o- cinta principală Livezeni, in­ patriotice, o evocare în detaşat ca sinceritate şl trăire propune „un prim pas care, In re dată In spectacol şi soliştii piese : „Concertino" de N. A-
O notă aparte aduc de fieca­
faza de debut, pare promiţător.
emoţională Pavel Antal (Popic)
Fără îndoială, nu aceste as­ blective de investiţii. stalaţia pentru evacuarea ste­ versuri a trecutului de lup­ şi Lucia Popa (Floare). Corect do muzică uşoară: tinereţe, postolcscai şl „Două hore de
concert" — prelucrări de Silviu
pecte caracterizează stilul de Acum este necesar să fie' rilului, depozit ciment, re­ tă a tineretului în slujba au evoluat şl loan Dumitru C. STRAJAN ritm, voioşie. Pe linie valoric Olos, dirijorul formaţiei, care
muncă al constructorului şi respectată întocmai transpu­ ţea de înaltă tensiune, sta­ patriei, un elogiu adus par­ are meritul de a fi interpre­
tat
contrlhnind
corect
piesele,
tocmai de aceea se impune nerea în viaţă a fiecărei pre­ ţia de epurare a apei, triaj tidului conducător al tine­ astfel la formarea gustului pen­
ca organizaţia de partid a vederi incluse în programe­ C.F.N., de la E. M. Livezeni. retului în crearea prezen­ tru acest gen muzical.
şantierului, cu sprijinul mai le de lucru iar beneficiarul Constructorii şl beneficia­ tului fericit, nn îndemn
substanţial decît pînă acum să-şi propună ca „obiectiv nr. rii au datoria să creeze cele pentru viitor. Autenticitate şi inedit în NfCOLAE GASTONE
al organizaţiei de sindicat şi 1" pe agenda sa de lucru mal propice condiţii de exe­ Uteciştli au realizat cu VASILE BOTA
U.T.C., să acţioneze hotărît sarcina predării oportune a cuţie şl punere în funcţiune această ocazie un fotomon­ membri a! juriului
pentru înlăturarea unor atari utilajelor la constructor, fi­ — la termen şl de calitate — taj intitulat ,,Slavă eroilor", valorificarea folcioryiyi concursului
cuprlnzînd portrete ale e-
neajunsuri din propria acti­ indcă în acest domeniu s-au a tuturor obiectivelor de in­ roUor uteciştl şi aspecte ale „Buchete hunedorene"
vitate. constatat unele deficienţe ne- vestiţii miniera planificate să celor mal elocvente fapte
In legătură cu o altă lu­ justlflcate. Controlul lucrări­ se realizeze în Valea diulul eroice din viaţa lor pusă (Urmara din pag. t) de pe Muntele Găina şi la folcloric a talentelor din A
crare care trebuie urgentată lor se cere îmbunătăţit ra­ în acest al doilea an ai cin­ în slujba patriei. Sîmbra oilor, în atîtea şi a- rîndul studenţilor din Pe­ Invăfămînf post­
troşani aduce laudă atît in­
— e vorba de instalaţia de dical. De asemenea, se cuvi­ cinalului. Prof. IDA IONE5CU originală reeditare a obice­ tîtea datini. Există şl un alt terpreţilor cît şi animatori­
moment în care obiceiul cîş-
iului păstrat nealterat în
zestrea de irumuseţi loca­ tlgă In frumuseţe prin pre­ lor spectacolului — Gheor- universitar la I.M.P.
zenţa noului; răscumpăra­
ghe Popa, care semnează
le. Numai că această reedi­
Ieri s-a deschis la Listltutul
tare e nimbată de prezenţa rea coroniţei. Coroniţa îm­ textul şi conducerea muzi­ do mine din Petroşani Invă-
cală, şl Vasile Chevereşan,
pletită din florile cîmpulul,
ţămlntul
viguroasă a noului, care a
ca-
postuniversitar,
ţinerea unor recolte sporite obligă dat alt colorit bucuriei, furată de una dintre băci- al cărui talent şi-a lăsat vi­ re-şi mai noi perfecţionarea
propune
profesională
guroasă amprentă în ţinuta
prin
cunoaşterea
ţe, odinioară era răscumpă­
chiotului ce însoţeşte jocul
celor
ale
realizări
rată la un preţ infim, acum
coregrafică a spectacolului.
ştiinţei şi tehnicii, aprofunda­
şi petrecerea nedeii. Oame­
— Pentru reuşita specta­
rea unui domeniu rcstrlns iu
nii şl-au creat strigături are o valoare deosebită pen­ colului studenţii au muncit specialitate, însuşirea de noi
tru că flăcăii se întrec care
noi, care le definesc însăşi metode şi tehnici de lucru,
cadrelor
existenţa: „Zi-i tu, Văsălie mai de care în „a da mal mult — ne mărturiseşte in­ perfecţionarea problemele spe­
mult”.
ginerul Adrian Teodorescu,
cializate
lăsuri ditereiţiate in tehnnlogia porambului tri/Şi doagele ceterii/Că pe tîtor frumuseţi folclorice, a- egre girează postul de pre­ conducere şi organizare ştiin­
de
în
arcu-n
rupe
s-o
zi-i/Pîn’
Popasurile în zăvoaiele g-
ţifică a producţiei şi a mun­
şedinte al clubului studen­
cii.
toate le-oi plăti/Cu cîştigul
Activitatea didactică n cur.su-
dintr-o zi 1' sau îndemnîn- dunate In nedeia ansamblu­ ţesc de la I.M.P. rilor, deschise ieri, se va des­
du-şl prietenul la cînt şi lui studenţesc, au fost au­ Au dat mult şi ca efort făşura prin studii de caz,
voie bună îi cere : „Cîntă reolate de cîntece, încărca­ fizic şi ca interes. S-au dezbateri, analize şl Interpre­
tări de procese şl do feno­
te de poezie pastorală (so­
străduit pentru că doresc
mene. Durata cursurilor în
(Urmare din pag. 1) a lucrărilor de întreţinere şi după ce patul germinativ a In vederea asigurării den­ să răsune valea/Că din mi­ list de real talent Florin să fie mesageri fideli ai ar­ învăţămîntul postuniversitar
recoltare, eliberarea mal re­ fost bine pregătit şl după ce sităţii stabilite de plante re- nă s-o dus jalea !“. Biscaru) şi mai cu seamă tei noastre hunedorene, cu e.ste de doi ani pentru cele
pede a unor suprafeţe pentru s-au verificat şl reglat foarte coltabile Ia hectar, în condi­ Nedeia a îmbinat într-o două specialităţi ce funcţio­
serie de măsuri ca: mărun- a fl semănate în epoca opti­ atent maşinile de semănat. A- ţiile menţinerii timpului se­ caldă consonanţă frumuse­ de suitele de jocuri în ca­ atît mai mult cu cR e un nează Ia I.M.P. (invăţămint
ţirea Ingrăşămîntulul glome- tenţie deosebită să se acorde cetos este indicat ca norma re Momîrlăneasca, Haidăul, ansamblu foarte tîfror, iar de zi).
au
Primele
care
prelegeri
rat, verificarea maşinii şi a mă cu culturi de toamnă etc. respectării adîncimii de în- de însămînţare să fie majo­ ţile datinii străbune cu Ine­ Haţegana au impresionat ia festival vor avea de con­ marcat deschiderea festivă a
impun ca în fiecare unitate
ditul ce-şi face tot mal mult
debitului el şl urmărirea u- sămînţare, caro pe terenurile rată cu 5-10 la sută. De a.se- prin vigoare, ritm, acura­ curat alături de formaţii cursurilor InvăţămlutuUil post­
niformilăţii de aplicare. In- să se cultive cel puţin 2 hi­ medii şl uşoare trebuie să menea, este absolut necesar lăcaş în viaţa oamenilor. teţe. „Faceţi loc şi lărgă- cu tradiţie din centrele uni­ universitar au fost susţinute
Momentul sosirii la petre­
de Clement Negruţ, prlm-se-
brizi de porumb.
grăşămintele trebuie aplicate fie de 8-10 cm, iar pe cele ca în cooperativele agricole mînt/Să dăm la picioare versitare din Cluj, Timişoa­ cretar al Comitetului munici­
în primăvară cît mai repede Ca hibrizi de bază se re­ grele de 6-8 cm. de producţie să se vegheze cere a bătrînilor ciobani din vînt r, chemarea adresată ra, Bucureşti, Iaşi, Constan­ pal Petroşani al P.C.R. („Par­
Vîrfu Iu’ Pătru, care în­
şl încorporate cu discul pen­ comandă a fi cultivaţi în ca­ permanent asupra menţinerii — prin glasul lui Lucian ţa. Doresc să adresez calde tidul Comunist Romăn, pro­
motor al dezvoltării ştiinţei şi
tru ca să fie cît mal bine va­ drul judeţului nostru H.D. 99 Semănatul va trebui obli­ denşităţii, răritul culturilor cing un joc domol, ori cel Moga — perechilor prinse mulţumiri organelor jude­ practicii conducerii în R.S.R.")
în care aceştia fac schimb
lorificate de plante. şi H.D. 101 din grupa hibri­ gatoriu să se desfăşoare sub să se facă numai acolo unde în joc a făcut ca iureşul ţean şi municipal de partid şi de prof. dr. Aron Popa,
rectorul I.M.P. („Sarcinile in
Pînă în prezent în coope­ zilor timpurii, H.D. 208 şi directa supraveghere şi răs­ specialiştii hotărăsc că este de iînaţuri şi păşuni cu ol dansurilor, de o autentică ■pentru sprijinul real în în­ dezvoltarea mineritiiliii în
pundere a inginerilor şefi şi
rativele agricole de produc­ H.D. 220 din grupa hibrizilor a şefilor de fermă. necesar să se aplice. de priisilă din Măgura, a- robusteţe folclorică, să se chegarea şl reuşita ansam­ R.S.K. în eineinalul actual şi
semitimpurii. In depresiunea
în pcrspeetlvă").
ţie s-a fertilizat cu îngrăşă­ Haţegului cultivarea hibridu­ Una din problemele cele ducG în nedeie acel obicei de.sfăşoare în ritmul entu­ blului nostru folcloric, care Cursurile vor constitui un
minte chimice numai 12 la lui dublu 99 a dat rezultate Desimea plantelor nu poa­ mai actuale în tehnologia po­ sfătos al .săteanului gospo­ ziast al aplauzelor publicu­ am vrea să ne reprezinte pas ferm în dotncniul formă­
sută din suprafaţa prevăzută foarte bune, avînd o perioa­ te fi o valoare şablon pentru rumbului este combaterea dar ce-1 întîlnlm şi la tîrgul lui. cu cinste în competiţia ar­ rii şi perfecţionării e.adrcloi-
specializate în conducerea şi
a se cultiva cu porumb boa­ dă de vegetaţie de cca 139 un anumit hibrid sau pentru buruienilor pe cale chimică. Unirea într-un ansamblu tistică naţională. organizarea superioară a pro­
be. Este necesar ca pe mă­ zile şi o producţie de pînă la o anumită zonă. Acest para­ Folosirea erbicidelor pe ba­ ducţiei şl a muncii.
sură ce sosesc în unităţi In- 4 650 kg la ha. metru deosebit de important ză de atrazin ca : Gesaprim, L,
grăşămlntele comandate să în sporirea producţiei de po­ HungazînPK sau Argesin —
se urgenteze administrarea H.D. 101 poate fi cultivat rumb poate fi diferenţiat în produse cu o selectivitate
lor. In condiţiile acestei pri­ în unităţile care au terenuri funcţie de tipul de sol, hibri­ specifică faţă de porumb —
măveri superfosfatul se poa­ în zona colinară şi depresio- dul cultivat, fertilizarea apli­ a creat condiţii pentru redu­
te aplica în cazuri extreme nară, fiind un hibrid rezis­ cată, aprovizionarea cu apă cerea lucrărilor mecanice şi
şi sub ultima discuire, înain­ tent la cădere, tăciune şi se­ etc. Pe terenurile bine apro­ excluderea praşilelor manua­
tea semănatului. De aseme­ cetă. H.D. 208 se cultivă pe vizionate cu apă şi cu ele­ le. Pentru folosirea cît mai
nea, azotatul de amoniu sau terenurile din lunca rîurilor. mente fertilizante, cu solul economică a erbicidelor se
ureea se pot aplica înainte încadrarea semănatului în profund, hibrizii timpurii recomandă aplicarea acestora
de semănat, odată cu semă­ epoca optimă este o măsură pot avea o desime de 50-55 localizat în benzi pe rîndul
natul şl chiar în timpul ve­ agrotehnică de mare impor­ mii plante la ha, iar hi­ de plante, concomitent cu se­
getaţiei, concomitent cu exe­ tanţă. O bună încolţire, pre­ brizii .semitimpurii în jur mănatul porumbului.
cutarea primei praşile. In cum şi o răsărire rapidă şi de 40-45 mii plante Ia ha. Pe
scopul fertilizării unei supra­ uniformă a boabelor se rea­ terenurile din zona colinară, In condiţiile unei îmburu-
feţe cît mai mari, în special lizează, aşa cum se ştie, dnd mai slab aprovizionate atît în ienări nu prea puternice pot
în cooperativele cu posibili­ la adîncimea de 10 cm în sol apă cît şi în elemente ferti­ fi utilizate cu rezultate bune
tăţi limitate de procurare a se realizează o temperatură lizante, desimea culturii tre­ la aplicarea în benzi urmă­
îngrăşămintelor, este necesar de cel puţin 8-10 grade Cel- buie să fie mai redusă — în toarele doze de erbicid (kg
jur de 40-45 mii, respectiv
să se aplice azotatul odată sius. In anii normali condiţi­
cu semănatul, situaţie în ca­ ile pentru semănatul porum­ 35-40 mii plante la hectar. la ha produs comercial):
re dozele recomandate se re­ bului }n zona noastră se rea­
duc la o treime. In acest lizează după 15 aprilie. In a-
sens, conducerile S.M.A. tre­ cest an însă, cînd avem con­ Tipul de sol Gesaprim Argesin
buie să ia măsuri urgente diţii deosebite, este posibil 50 80
pentru montarea cutiilor de să se devanseze perioada se­
îngrăşăminte pe cadrul semă­ mănatului. Pentru a se în­ Sol aluvial din luncile rîurilor 2,5—3,5 1,50-2
nătorii S.P.C.-6 şi să revi­ cadra lucrarea într-un timp Sol podzolit din zona cu precipitaţii
zuiască pe cele existente pe cît mai scurt este necesar să mai reduse în lunile aprilie şi mai
semănăturile 2 S.P.C.-2. se grăbească pregătirea tere­ Răscumpărarea coroniţei — im moment Îndrăgit In cadrul nedeii. Foto: ION LICIU
. Unele considerente tehni­ nului, iar In perioada semă­ Sol brun de terasă în condiţii de precipitaţii mai reduse
ce şi economice cu privire la natului maşinile să fie utili­ în aprilie 2,5-3,0 1,5-1,75
valorificarea deplină a po­ zate după un plan judicios
tenţialului de fertilitate al întocmit. Recent, la Deva şi Hunedoara» Recitatori: l. Corlna Coton (U-
solurilor şi a îngrăşămintelor In fiecare unitate semăna­ Sol aluvial şi sol brun în condiţii de precipitaţii mai a- s-a desfăşurat faza Judeţeană a Olasifioarea formaţiilor ceul „Decebal" Deva) şl Sorin
bundente în aprilie şl mai 2-2,5 1,25-1,50 concursului cultural-artistic al e- Moţoc (Liceul nr. -2 Deva); 2.
aplicate, eşalonarea în timp tul va trebui declanşat numai levilor din şcoli profesionale şl Cornelia Dura (Liceul industrial
licee. Juriul a stablUt următoa­ do construcţii Deva); 3. Adria­
rea clasificare : şcolile profesmale şi licee na Roii (Liceul Lupeni).
de
Orehestro
muzică
uşoară:
Pe solurile mai uşoare pot nifeste mai multă grijă faţă ŞCOLI PROFESIONALE 1. Liceul Haţeg şi Liceul Sime­
fi aplicate doze mal mici da­ de întreţinerea culturilor. ria; 2. Liceul Lupeni şl Liceul
Coruri:
2.
torită unei reţineri mai re­ Crăpatul, semănăturile şi minieră Lupeni. Şcoala profesională ’ cadrul concursului cultural- industrial Hunedoara; 3. Liceul
duse de către complexul ab­ lucrările cu ■ grapa rotativă D.ansurl populare: 1. Grupul Petrila şl Liceul economic Orăş­
ele.
sorbant al solului şi unei să se execute la timp şi pe şcolar metalurgic Hunedoara: 2. Solişti de muzică uşoară: l.
proporţii mai reduse de inac- toate suprafeţele. Pe fiecare Grupul şcolar minier Gurabarza: artistic ai elevilor tiunedorei Zoe Tudoran (Liceul pedagogic
3. Grupul şcolar sanitar Hune­
tlvare de către microorganis­ hectar cultivat în condiţii de doara. Deva) şl Felicia Olteanu (Liceul
„A. 'Vlalcu" Orăştle); 2. Marga­
mele din sol. In caz că după a- neerbicidare să se aplice cel Formaţii do căluşari: 1. Şcoala reta Suolu (Liceul Haţeg): Cor­
Recitatori: 1. Grupul şcolar sa­
Grupuri vocale: l. Liceul peda­
plicarea erbicidelor n-au că­ puţin 3 praşile mecanice şi profesională metalurgică Călan; nitar Hunedoara. gogic Deva (secţia învăţători); 2. nelia Jucau (Liceul Simeria) şi
2. Şcoala profesională U.M.M.R.
Pâtrăşcolu
Glna
(Liceul
Petri­
zut precipitaţii în decurs de două manuale, asigurînd e- Simeria: 3. Grupul şcolar minier Formaţii de muzicuţe: l. Gru­ Liceul pedagogic Deva (secţia e- la) : 3. Adrian Irinca (Liceul Si­
10-15 zile, multe btţruleni nu fectuarea primei praşile în Gurabarza. pul şcolar minier Gurabarza; 2. ducatoare) şi Liceul Petroşani; meria), Elena Bochlş (Liceul Si­
Şcoala profesională minieră Lu­
Ta.raf: l. Grupul şcolar minier
vor fi afectate de erblcidul toate unităţile la timpul op­ Gurabarza: 2. Grupul şcolar me­ peni. 3. Liceul „Decebal" Deva. meria) şl E. Stingăclu (Liceul
Solişti de muzică populară: 1.
industrial Hunedoara).
aplicat şi este nevoie de o tim, aceasta constituind o con­ talurgic Hunedoara: 3. Grupul Solişti de muzică uşoară; 1. Silvia loslf (Liceul Orăştle) şl Taraf: 1. Liceul pedagogic De­
Marllena Vaslu (Liceul Ghelar);
praşilă manuală pentru a le diţie esenţială în eficacitatea şcolar energetic Deva. Ioana Buzan (Şcoala profesiona­ 2. Marla Botescu (Liceul Indus­ va.
lă minieră Lupeni) şi Iile Leoritz
distruge. Căderea ploii va lucrărilor de întreţinere. Brigăzi artistice: 1. Şcoala pro­ (Grupul şcolar sanitar Hunedoa­ trial Hunedoara), Mlnodora Ma- Montaje: 1. Liceul Petroşani.
Brigăzi artistice do agitaţia: l.
activa erbicidul aplicat, ceea Desigur, esenţial pentru ob­ fesională minieră Lupeni: 2. Gru­ ra) ; 2. Mariana Cimppri (Grupul rlnca (Liceul „Decedai" Deva) şl Liceul nr. 3 Hunedoara; 2. Liceul
pul şcolar metalurgic Hunedoara.
ce va permite ca buruienile ţinerea unor producţii spori­ Fanfare: l. Şcoala profesională şcolar sanitar Hunedoara); 3. Eu­ ■Vastlca Stlnea (Liceul Certej); 3. „Avram lancu" Brad.
genia Nlcolescu (Şcoala profesio­
Viorica Luca (Liceul Lupeni) şl
Dansuri poptUaro; l. Liceul pe­
să fie distruse. te la hectar este ca în fieca­ minieră Lupeni. nală nielalurgică Călan). Hodica Ciolan (Liceul nr. 2 Hu­ dagogic Deva; 2. Liceul Ghelar
Solişti şi grupuri vocale de mu­
Aşa după cum a reieşit şi re unitate cadrele tehnice şi zică populară: l. Ana Rişcuţa nedoara). şi Liceul nr. 2 Hunedoara; 3. E-
chipa de căluşari (Liceul Orăştie)
Solişti instrumentişti de muzică
din lucrările consfătuirii ju­ consiliile de conducere să sta­ (Grupul şcolar sanitar Hunedoa­ L I C E E populară: l. Drăgan Munteanu — şl formaţia de dansuri maghiare
deţene, în vederea obţinerii bilească tehnologii diferenţia­ ra) : 2. Grupul vocal al Grupului Coruri mixte: 1. Liceul peda­ clarinet (Liceul pedagogic Deva), (Liceul Petroşani).
şcolar minier Gurabarza; 3. Ioana
gogic Deva: 2. Liceul „Decetaal“
unor producţii sporite de te de lucru de la tarla la tar­ Borbely (Şcoala profesională mi­ Deva şi Liceul Brad: 3. Liceul Vasile Bebeşelea — taragot (Li­ Gimnastică modernă: 1. Liceul
Reparaţia de ralitalc a frartn niliii ii asigură tuncţinnarea in porumb la unitatea de supra­ la şi să urmărească cu maxi­ nieră Lupeni). Petrila. ceul pedadoglc Deva) şl Mircea „Avram lancu" Brad; 2. Liceul
Lazăr — saxofon (Liceul indus­
bune condlţlunl timp indclungat. Mecanicii de întreţinere Dăionl faţă, conducerile unităţilor şi mă răspundere aplicarea în Formaţii de muzică uşoară: 1. Coruri voci egale: 1. Liceul pe­ trial Hunedoara): 2. Gheorghe nr. i Hunedoara.
Simiiilc şl loaii Vida, de la atelierul Cîrneşti, sectorul Retezat, Grupul şcolar metalurgic Hune­ dagogic Deva (secţia educatoare): Albuş (Liceul industrial Petro­ Dans modern: l. Liceul „Dece-
al U.E.L. Haţeg ştiu acest lucru şi procedează in consecinţă. toţi lucrătorii din agricultura complex a măsurilor agroteh­ doara. 2. Liceul Simeria. şani). bal" Deva; 2. Liceul nr. 1 Hu­
judeţului vor trebui să ma­ nice recomandate. nedoara şl Liceul Petrila.