Page 12 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI e Nr. 5 361 « MARŢI 4 APRILIE 1972
WOTSF.wa/n»
VIZITA PRESEDIWTELUI CONSILIULUI DECLARAŢIE COMUNA LOTO-11 apriSie 1972
Marea tragere
DE STAT, NieOLAE CEAUSESCU, ROMÂNO-SUDANEZĂ specială a primăverii!
I ® SE EXTRAG 36 DE NUMERE IN 5 EXTRA
Preşedintele Consiliului de creşterea influenţei forţelor pentru eliberarea naţională, GERI
Stat al Republicii ■ Socialiste păcii, democraţiei şi progre împotriva intervenţiei străi • SE ATRIBUIE 25 CATEGORII DE CIŞTIGURI
In republica arabă ebipt România, Nicolae Ceauşescu, sului. In această privinţă, ele ne. Ei sprijină efortui popoa - cu numai 15 iei puteţi participa la toate
relor din această zonă pentru
au remarcat hotărârea tot mai
împreună cu doamna Elena
Ceauşescu, a efectuat o vizi fermă a popoarelor din Afri a asigura retragerea trupelor cele 5 extrageri, cu şanse de a obţine : AUTO
tă oficială în Republica De ca, ca şi din alte continente, S.U.A. şi ale aliaţilor lor din TURISME „Dacia 1 300", „Dacia 1100" şi Skoda
mocratică Sudan, între 30 de a-şi apăra suveranitatea Indochina şi reglementarea
martie şi 2 aprilie 1972, la şi dreptul la o dezvoltare e- ipolitică a problemelor exis S 100, EXCURSII în U.R.S.S, şî Finlanda, precum
Convorbiri oficiale invitaţia preşedintelui Repu conomică şi socială indepen tente. In acest context, ei şi PREMII IN BANI de valoare fixă şi variabilă.
blicii Democratice Sudan, ge- dentă, împotriva imperialis şi-au exprimat sprijinul faţă PREMIILE SE ACORDA IN NUMĂR NELIMI
neral-maior Gaafar Moham- mului, colonialismului şi neo- de propunerile Republicii De
med Numeiry. colonialismului. mocrate Vietnam, Guvernului TAT.
La Palatul Kubbeh din Bujor Almăşan, ministrul de Miniştri, ministrul econo Preşedintele Consiliului de Cei doi .preşedinţi au sub Revoluţionar Provizoriu al Reţineţi I
Cairo au început luni dimi minelor, petrolului şl geolo miei şi comerţului exterior, Stat al Republicii Socialiste liniat că, în scopul întăririi Republicii . Vietnamului de
neaţa convorbirile oficiale giei, Ştefan Andrei, Constan Mamduh Salem, vicepreşe România şi personalităţile ca destinderii şi cooperării in Sud, Guvernului Regal de U- VINZAREA BILETELOR A ÎNCEPUT LUNI 3
dintre secretarul general al tin Mitea, Gheorghe Oprea, dinte al Consiliului de Mi re l-au însoţit au vizitat o- ternaţionale şi al instaurării niune Naţională din Cambod- APRILIE 1972 Şl SE VA ÎNCHEIA LUNI 10 A-
Partidului Comunist Român, consilieri ai preşedintelui, niştri, ministrul afacerilor in biective industriale şi social- unei păci trainice, relaţiile gia şi Frontului Patriotic din PRILIE 1972.
preşedintele Consiliului de Titus Sinu, ambasadorul terne, Hafez Ismail, consilier culturale din Khartum, Da- dintre toate statele trebuie să Laos, care reprezintă baza u- (132)
Stat al Republicii Socialiste României la Cairo. al preşedintelui pentru pro mazin, Dinder şi Wad Me- se bazeze pe respectarea nea nei soluţionări juste a pro-
România, Nicolae Ceauşescu, Din partea egipteană au blemele securităţii naţionale, dani. Primirea călduroasă re bătută a principiilor cu apli biemelor Indochinei, în con
şi preşedintele Republicii A- participat Hussein El Shaffel Murad Ghaleb, ministrul afa zervată înalţilor oaspeţi ro caţie universală ale indep>en- formitate era interesele şi as
rabe Egipt, preşedintele U- şi Mahmud Fawzi, vicepre cerilor externe, Yahya al mâni constituie o expresie a denţei şi suveranităţii naţio piraţiile legitime ale popoa
nlunli Socialiste Arabe, An- şedinţi al republicii, Aziz Molia, ministrul industriei sentimentelor de prietenie pe nale, neamestecului în trebu relor din această regiune. Consiliul popular
war Sadat. petrolului şl bogăţiilor mine care le nutresc, în mod re rile interne ale altor state, Ei au exprimat, de aseme
Au participat din partea Sedki, preşedintele Consiliu rale, Osman Assal, ambasa ciproc, popoarele român şi egalităţii în drepturi şi avan nea, sprijinul lor faţă de pro
română Ion Păţan, vicepreşe lui de Miniştri, Sayed Marei, dorul egiptean la Bucureşti. sudanez. tajului reciproc. Ei au accen punerile Republicii Populare municipal Deva
dinte al Consiliului de Miniş prim-secretar al Comitetului Au fost abordate probleme Preşedintele Consiliului de tuat, de asemenea, necesita Democrate Coreene pentru
tri şi ministru al comerţului Central al Uniunii Socialiste ale dezvoltării relaţiilor ro- Stat al Republicii Socialiste tea excluderii folosirii forţei reunificarea paşnică a Coreei. ANGAJEAZĂ DE URGENŢĂ :
exterior, Corneliu Mănescu, Arabe, Mohamed Merzaban, mâno-cgiptene şi ale vieţii România, Nicolae Ceauşescu, sau ameninţării cu folosirea Cei doi şefi de stat s-au re
ministrul afacerilor externe, vicepreşedinte al Consiliului internaţionale. şi preşedintele Republicii forţei din relaţiile internaţio ferit, totodată, la conflictul • un magaziner principal
Demooi-atice Sudan, general- nale şi a susţinerii dreptului recent din subcontinentul
maior Gaafar Mohammed popoarelor de a hotărî singu indo-pakistanez şi au subliniat încadrarea şi salarizarea se asigură conform
Numeiry, au avut discuţii, la re calea dezvoltării lor eco importanţa rezolvării unor a- H.C.M. 914/1968 şi Legii 12/1971.
Vizită protocolară care au asistat, din partea nomice şi sociale. In această semenea conflicte în confor (131)
ordine de idei, ei au fost de
mitate cu principiile dreptu
română; Ion Păţan, vicepre
şedinte al Consiliului de Mi acord că fiecare stat are lui internaţional şi Cartei Or
niştri şi ministru al comerţu dreptul suveran de a decide ganizaţiei Naţiunilor Unite.
Secretarul general al Par Ceauşescu, şi tovarăşa Elena doamnei Djihan Sadat, la lui exterior, Corneliu Mănes asupra căilor dezvoltării sale Cei doi şefi de stat şi-au Cooperativa Progresul Deva
şi as^apra politicii sale exter
cu, ministrul afacerilor ex
tidului Comunist Român, Ceauşescu au făcut o vizită reşedinţa prezidenţiala din terne. Bujor Almăşan, minis ne, iar aceasta nu trebuie să exprimat preocuparea în le
gătură ou evoluţia relaţiilor
protocolară preşedintelui Re Guiza.
preşedintele Consiliului de trul minelor, petrolului şi împiedice cooperarea rodnică economice internaţionale şi
publicii Arabe Egipt, pre Vizita protocolară s-a de.s- STR. DR. PETRU GROZA, NR, 8, TELEFON 13387
Stat al Republicii Socialiste şedintele Uniunii Socialiste făşurat într-o atmosferă cor geologiei, Gheorghe Oprea, dintre state, atît pe plan bi au subliniat necesitatea de a
România, tovarăşul Nicolae Arabe, Anwar Sadat, şi dială. consilier al preşedintelui Con lateral, cît şi multilateral. Ei se depune eforturi serioase în ANGAJEAZĂ URGENT ;
siliului de Stat, Ştefan Andrei, au remarcat că participarea direcţia reducerii decalajului
consilier al preşedintelui Con activă a tutm'or statelor, mari dintre ţările dezvoltate din e merceolog I
şi mici, la reglementarea pro-
La Muzeul de egiptologie siliului de Stat, Constantin Ijlemelor internaţionale majo punct de vedere economic şi O achizitor materiale
ţările In curs de dezvoltare.
Mitea, consilier al preşedin
telui Consiliului de Stat, Va re este de natură să promo Ei au apreciat că rezoluţiile încadrarea şi salarizarea se fac conform
sile Răuţă, adjunct al minis veze soluţii corespunzătoare şi recomandările primei şi H.C.M. 914/1968 şi Legii 12/1971.
In cursul dimineţii de luni, o sută de mii de piese — intact —, o serie de piese, trului comerţului exterior, intereselor legitime ale po celei de-a doua Conferinţe (12»)
tovarăşul Nicolae Ceauşescu statui, mumii, sarcofage, ste printre care faimoasa mască Sergiu Celac, director a.i. în poarelor. O.N.U. pentru Comerţ şi Dez
şi tovarăşa Elena Ceauşescu le funerare, bijuterii, obiecte de aur, care acoperea chipul Ministerul Afacerilor Externe, Cei doi şefi de stat au 'con voltare reprezintă o bază co
au vizitat Muzeul de egipto de uz personal, care oferă o mumiei, aflîndu-se în mo Florian Stoica, director gene statat cu satisfacţie că politi respunzătoare pentru relaţii
logie din Cairo, fondat în imagine impresionantă a înal mentul de faţă la Londra, ral adjunct în Ministerul' Co ca externă a fiecăreia dintre le comerciale internaţionale.
1857, unul din cele mai cu tului grad de dezvoltare atins unde s-a organizat o expozi merţului Exterior; din partea ţările lor se bazează pe prin Ei au acordat o importanţă Grupul de şantiere de
noscute şi perstigioase aşeză de civilizaţia egipteană cu ţie jubiliară — sala mumii sudaneză ; dr. Osman Abu El cipiile fundamentale ale deosebită viitoarei conferinţe
minte de cultură din Repu milenii în urmă. Multe din lor, alte săli ale muzeului. Găsim, ministrJl cooperării dreptului internaţional şi U.NXÎ.T.A.D. ce se va ţine la
blica Arabă Egipt şi din lu tre piesele expuse, mărttirii Oaspeţii dau o înaltă apre şi dezvoltării rurale, ministru Cartei Organizaţiei Naţiunilor Santiago de Chile. construcţii şi instalaţii
me. Oaspeţii au fost însoţiţi grăitoare ale geniului unui ciere acestor relicve ale stră al agriculturii, Mahdi Musta- Unite. Cele două părţi şi-au ex
de Mamduh Salem, vicepre popor străvechi, reprezintă, lucitei civilizaţii care s-a năs fa El Hadi, ministru de stat Partea sudaneză a informat primat satisfacţia faţă de re Rogojelu—Gorj
şedinte al Consiliului de Mi prin perfecţiunea şi origina cut pe malurile Nilului, cu la preşedinţia republicii, Ibra- despre eforturile sale actuale zultatele obţinute în direcţia
niştri şi ministru al afaceri litatea lor, creaţii de o valoa mii de ani în urmă, şi care him Moneim Mansour, minis în direcţia stabilirii unor re destinderii în Europa şi nor A N G A J E A Z Ă
lor interne, preşedintele Co re inestimabilă. astăzi este dusă mai departe, trul economiei şi comerţului, laţii de bună vecinătate ca malizării relaţiilor dintre
mitetului de onoare consti Directorul muzeului, A. Se- în condiţiile noi, de către po prof. Ahmed A'bdel Rahman statele africane frăţeşti, pen statele europene. Ei au re • MECANICI LOCOMOTIVĂ CU ABUR,
tuit cu prilejul vizitei în E- lim, dă ample explicaţii asu porul acestor meleaguri, re El Agib, ministrul industriei tru a îndeplini obiectivele şi marcat, de asemenea, evolu pentru C.F.U., cu autorizaţie de ieşire în linie
gipt a secretarului general al pra diverselor exponate, devenit stăpîn pe propria-i şi minelor, Fakhr El Din Mo- scopurile Organizaţiei Unită ţia favorabilă a pregătirilor curentă.
Partidului Comunist Român, printre care statuia din dio- soartă. hamed, adjunct al ministru ţii Africane. De asemenea, în vederea convocării confe
preşedintele Consiliului de rit a lui Khefren, grupul sta In încheierea vizitei, tova lui afacerilor externe, Moha- preşedintele Consiliului de rinţei europene, cu participa Salarizarea în conformitate cu H.C.M. nr.
Stat al Republicii Socialiste tuar din şist al lui Mykeri- răşul Nicolae Ceauşescu şî med Abdel Magib, subsecre Stat al Republicii Socialiste rea tuturor statelor interesa 914/1968 majorată în baza art. 4. Pentru nelocal
România, de doamna Aisha nos şi al Zeiţei Hathor. sta tovarăşa Elena Ceauşescu tar în Ministerul Economiei România a luat notă cu sa te, şi au declarat că realiza nici se acordă şi indemnizaţie de şantier con
Rateb, ministru al afacerilor tuile din calcar ale lui Ra- scriu în cartea de onoare; şi Comerţului, Suliman Babi- tisfacţie că Republica Demo rea unui sistem de securitate form H.C.M. nr. 1 053/59 şi locuinţă în oraşul
sociale, şi ceilalţi membri ai hotep şi soţiei sale Nofret, kir. ambasador în Ministeiml cratică Sudan urmează o po şi colaborare pe acest conti
comitetului de onoare. care se numără printre cele ,,Am vizitat cu deosebit in Afacerilor Externe. litică de nealiniere în aface nent ar contribui în mare Tg. Jiu.
teres „Muzeul de egiptolo
Monumentala clădire, afla mai remarcabile opere ale gie“, care oferă o amplă In curSu! discuţiilor, care rile mondiale şi se pronunţă măsură Ia crearea unei atmo RELAŢII : zilnic între orele 7,30-16,00 la servi
tă în Piaţa „Al Tahrir" (Pia antichităţii. Se vizitează, în imagine a străvechii civili s-au desfăşurat într-o atmo constant împotriva imperia sfere de pace şi securitate In ciul salarizare, telefon 11954.
ţa Libertăţii), ce adăposteşte continuare, sălile care cu zaţii înflorite pe aceste me sferă cordială şi prietenească, lismului, colonialismului şi întreaga lume. (126)
muzeul, dispune de cea mai prind o mare parte din te leaguri. cei doi preşedinţi s-au infor neocolonialismului. Ceî doi preşedinţi au ac-
bogată colecţie de vestigii ale zaurul găsit în mormîntul lui Calde felicitări organizato mat reciproc asupra preocu Partea română a informat centraat importanţa rolului
Egiptului antic, descoperite Tutankamon — singurul mor- rilor muzeului pentru grija părilor actuale ale celor două despre activitatea ,pe care o Organizaţiei Naţiunilor Unite
ţări şi au procedat la un
pe parcursul mai multor de mînt faraonic care nu a că cu care conservă şi pun în schimb larg de vederi privind desfăşoară în direcţia întăririi în consolidarea păcii şi se
cenii de asidue cercetări ar zut pradă jefuirilor în de valoare aceste inestimabile dezvoltarea relaţiilor bilate secarităţii şi cooperării pe curităţii mondiale şi în întă întreprinderea de construcţii
continentul european şi, ¿1 -
rirea cooperării paşnice din
heologice — în total aproape cursul mileniilor, rămînînd valori de artă". rale, precum şi unele proble deosebi, despre iniţiativele tre naţiuni.
me internaţionale de interes sale îndreptate spre transfor Ei au declarat că restabi şi proiectări Timişoara,
comun. marea Balcanilor într-o zonă lirea drepturilor legitime ale
Cele două părţi au remar
Primirea şefilor misiunilor diplomatice cat OJ satisfacţie normaliza a unor relaţii rodnice de bună Republicii Populare Chineze şantierul Deva
vecinătate. Preşedintele Re
în Organizaţia Naţiunilor U-
rea relaţiilor dintre cele două publicii Democratice Sudan a nite a făcut ca organizaţia să
ţări şi au subliniat necesita exprimat aprecierea sa faţă devină mai reprezentativă, ANGAJEAZĂ DE URGENŢA:
Şefii misiunilor diplomatice piştri, ministru al comerţului Europa, transformarea Balca tea întăririi în continuare a de rolul activ pe carp îl întărindu-i, în acelaşi timp,
a aproape 60 de ţăn, acfocîî- eVterior, Corneliu Mănescu, nilor într-o zonă a păcii, li cooperării în domeniile poli joacă Republica Socialistă capacitatea de a menţine pa ® electrician autorizat
taţi la Cairo, împreună cu ministrul afacerilor externe, chidarea focarelor de tensiu tic, economic, cultural, tehnic România în promovarea prin cea şi securitatea mondială. ® tractorişti rutierişti
soţiile lor, au făcut o vizită precum şi Titus Sinu, amba ne şi conflict din lume. Toţi şi ştiinţific. cipiilor fundamentale ale Ei au subliniat, în acelaşi
preşedintelui Consiliului de sadorul României la Cairo. şefii misiunilor diplomatice In acest sens, în cursul vi dreptului internaţional şi faţă timp, că trebuie să fie între • ferari-betonişti
Stat, Nicolae Ceauşescu, şi to Tovarăşul Nicolae Ceauşescu au exprimat preţuirea şi ad zitei au fost semnate un a- de sprijinul pe care îl acor prinse noi măsuri pentru ca ® conducători auto
varăşei Elena Ceauşescu, luni s-a întreţinut cordial cu şefi miraţia ţărilor lor faţă de cord de colaborare economică dă ţărilor care şi-au cucerit Organizaţia Naţiunilor Uni • instalatori sanitari şi încălziri centrale
după-amiază, la Palatul Kub ai misiunilor diplomatice. politica României socialiste, şi tehnică, un acord comercial de CLirînd independenţa, în te să-şi mărească eficienţa şi 9 zidari
beh, cu prilejul vizitei oas In cadrul discuţiilor, şeful faţă de activitatea conducă pe tenrien lung, precum şi lupta de apărare şi consoli să reflecte mai bine realităţi ® dulgheri
peţilor români în Republica statului român s-a referit la protocolul privind schimburi dare a independenţei şi suve le lumii contemporane.
Arabă Egipt. unele probleme internaţiona torului ei. activitate consa le de mărfuri pe anul 1972. ranităţii lor naţionale. Cele două părţi au expri © manipulanţi de materiale în depozitul Deva
La solemnitate au asistat le, reafirmînd poziţia Româ crată cauzei păcii, securităţii Cele două părţi aU convenit Cei doi şefi de stat şi-au mat părerea că vizita oficia O gestionar de materiale pentru lucrarea
tovarăşii Ion Păţan, vicepre niei faţă de problemele Con internaţionale, cauzei colabo să diversifice pe mai depar exprimat profunda îngrijora lă a preşedintelui Consiliului din Dobra
te formele de cooperare din
re faţă de situaţia din Orien
şedinte al Consiliului de Mi- ferinţei pentru securitate in rării între popoare. de Stat al Republicii Socialis ^ Salarizarea în acord, conform legislaţiei în
tre ele, pe baze reciproc a- tul Apropiat şi joericolele pe te România, Nicolae Ceauşescu,
van ta joase, inclusiv prin în care acesta le comportă pen în Republica Democratică vigoare.
fiinţarea de societăţi mixte tru pacea şi securitatea mon Sudan şi convorbirile purtate Doritorii se pot adresa şantierului Deva, din
Plecarea la Alexandria In domeniile prospecţiunilor dială şi au subliniat necesi cu acest prilej reprezintă o str. G. Enescu, nr. 40, telefon 12334, zilnic între
tatea reglementării grabnice
geologice, minier, industrial,
agricol şi forestier. a conflictului pe baza rezolu contribuţie importantă la dez orele 7-15,30.
Luni seara, t o v a r ă ş u l ha Rateb, ministrul afaceri şedintele Consiliului de Stat. Totodată, cele două părţi au ţiei Consiliului de Securitate voltarea relaţiilor de priete (127)
din 22 noiembrie 1967 şi a
nie româno-sudaneze şi con
hotărît să constituie o comi
Nicolae Ceauşescu şi tovară lor sociale, din partea gazde tovarăşul Nicolae Ceauşescu. sie mixtă care va stabili mă rezoluţiei Adunării Generale tribuie la înfăptuirea unei at
şa Elena Ceauşescu, însoţiţi lor, au plecat cu un tren şi tovarăşa Elena Ceauşescu suri şi soluţii pentru tradu a Organizaţiei Naţiunilor U-
au fost salutaţi cu deosebită
de tovarăşul Ion Păţan, vice- special spre Alexandria. căldură şi cordialitate de gu cerea în viaţă a prevederilor nite din 13 decembrie 1971. mosfere de pace şi cooperare
.preşedinte al Consiliului de Oaspeţii români urmează vernatorul Alexandriei,'Fouad acordului de cooperare econo Ei au fost de acord că o so internaţională.
Scoţînd în evidenţă utilita
ziua
:
Nu-ini
plăcu
DEVA
Miniştri, ministrul comerţu să facă o vizită în acest oraş Moheyeddin, de cadre de mică şi tehnică şi a acordu luţionare reală şi trainică în clc luni („P a t r i a") ; In- garita Dimitrova şi Henry Ste
phen; 16,35 Cinteceie noastre;
lui exterior, precum şi de în cursul zilei de marţi. conducere ale guvernoratului lui comercial, încheiate în zonă trebuie să prevadă, de tea acestor contacte şi întîl- crcflei-ea („Ai-ia“) ; SIMEKIA : 16,50 Publicitate radio; 17,00 An
ciiuat
N-am
peiiUu
niciodată
Mamduh Salem, vicepremier La sosirea ţîn staţia Sidi şi de şefii misiunilor consu tre cele două ţări. asemenea, rezolvarea justă a niri dintre conducătorii şi 0 - tata („IMureşuP’); HUNEDOA tena tineretului. Prezintă şcoala
ficialităţile celor două ţări,
capodoperelor;
17,30
Muzică
RA: Fuga — seriile I-II („Si-
şi ministru de interne, şi Ais- Gaber din Alexandria, pre- lare la Alexandria. S-a convenit, de asemenea, chestiunii populaţiei palesti derurgistul“); B.D. in alertă populară ungară; 17,15 Muzică
ca în viitorul apropiat să se cele două părţi şi-au expri („Constructorul“); Poveste sin- uşoară de Vasile V. Vasilache ;
niene, în conformitate cu as mat dorinţa de a continua geroasă („Arta“); CALAiN: Şase 18,00 Orele serii; 20,00 Tableu
elaboreze un program pentru iulie („11 Iunie“); TELIUC: Tă de seară de Mihuea Gheorghlu;
aplicarea acordului de cola piraţiile sale legitime. schimbul de vizite la diferite cerea bărbaţilor („Minerul“) ; 20,05 Zece meiodii preferate;
20,10 Ciută Eugenia Frunză şi
borare culturală, în vederea Cele două .părţi au expri niveluri în scopul întăririi PETROŞANI: Abel, fratele tău Delta Musunea; 20,55 .Ştiinţa la
şi Am două mame şi doi taţi
ÎNCHEIEREA VIZITEI IN SUDAN lărgirii colaborării ’dintre cele mat sprijinul lor pentru miş colaborării dintre cele două („7 Noiembrie“); Pensiunea zi; 21,00 Revista şlagărelor; 21,28
Bijuterii muzicale; 22,00 Radio
două ţări în domeniile învă- cările africane de eliberare ţări. Boulaul^ („Republica“); lu- jurnal; 22,30 Concert de scară;
PENI: trenul („Cultural"); Ta
22,55 Moment poetic; 23,00 Con
ţămîntului, sportului, presei, din Angola, Mozambic, Gui- Preşedintele Consiliului de bla viselor („Muncitoresc"); LO- cert de scară; 24,00 Buletin de
NEA: Lampa lui Aladin („Mi
radioului, televiziunii, cine neea-Bissau, Namibia şi toa Stat al Republicii Socialiste nerul"); PETRILA: Un loc pen- ştiri; 0,03—6,00 Estrada noctur
nă.
(„Muncitoresc“);
Semnarea declaraţiei comune Plecarea matografiei şi pregătirii pro te teritoriile care se află încă România, Nicolae Ceauşescu, VULCAN: Aşa am venit („Mun
Floarea-
ORAŞTIE:
s fesionale a cadrelor In' dife- sub dominaţie colonială, în şi înaltele oficialităţi care l-au citoresc“); („Patria“); Apele pri- 9,00 Deschiderea emisiunii dc
soarelui
dimineaţă;
de la Khartum ' rite specialităţi. lupta lor împotriva imperia însoţit şi-au exprimat recu măverli („Flacăra“); GEOAGfU- 9,05 Telc-şcoală;
Duminică dimineaţa, la Pa a.i. în Ministerul Afacerilor Cele două părţi au subliniat lismului, colonialismului şi noştinţa profundă faţă de BAI: Gara bicIorusA; HAŢEG* 10.00 Curs de limba rusă. Lec
Sprijiniţi-l pe şerif („Popuikr“) j
latul Poporului din Khartum, Externe, Florian Stoica, di necesitatea colaborării dintre neocolonialismului. Ele au preşedintele Republicii De BKAD: 12 oameni furioşi ţia a 10-a;
preşedintele Consiliului de rector general adji.net in Mi Vizita tovarăşului Nicolae mocratice Sudan, general- („Steaua roşie"); GURABARZA: 10.30 E.\-Terra ’72;
10,55 Căminui (reluare);
Crăciun cu Elisabeta („Mine
Stat al Republicii Socialiste nisterul Comerţului Exterior; Ceauşescu în Sudan — a şap organizaţiile politice şi de condamnat politica de apart rul“); ILIA: Pomul de Crăeiun 11.40 Film serial: „Patru tan-
România, Nicolae Ceauşescu, din partea sudaneză : dr. Os tea ţară înscrisă în progra masă din cele două ţări şi, heid şi discriminare rasială maior Gaafar Mohammed („Lumina“). chişti şi un ciine“ (IX)
(reluare) ;
şi preşedintele Sudanului, man Abu El Găsim, minis mul african al şefului statu în acest scop, au căzut de a- practicată de guvernul Afri Numeiry, guvernul şi popo 12,35 ’Telejurnal;
Gaafar Mohammed El Nu- trul cooperării şi dezvoltării lui român — a luat sfîrşit cord să intensifice schimbu cii de Sud şi regimul minori rul Republicii Democratice 16,30—17,00 Curs de limba frau
meiry, au semnat Declaraţia rurale, ministru al agricultu duminică dimineaţa. PROGRAMUL I: 6,00 Muzică ceză. Lecţia a 9-a;
Deschiderea cmisitiiiu
comună româno-sudanoză. rii, Mahdi Mustafa É1 Hadi, La ora 9,00, după încheie rile de delegaţii, experienţă tar din Rhodesia. Sudan pentra primirea cor Şl actualităţi ; 7,00 Radiojurnal; 17.30 după-amiază: de
6,00 Sumarul presei; 9,30 Atlas
La ceremonia semnării au ministru de stat la preşedin rea ceremonialului consacrat şi informaţii. In acest context, Cele două părţi şi-au ex dială şi ospitalitatea pe care cultural; 10,00 Buletin de ştiri; Enciclopedie pentru elevi.
asistat t o v a r ă ş a Elena ţia republicii, Ibrahim Mo- plecării solilor poporului ro partea sudanşză a apreciat, primat satisfacţia faţă de ro au manifestat-o. 10.05 Melodii populare; 10,30 Pagini do eroism — mo
Ceauşescu şi doamna Busein neim Mansour. ministrul eco mân din Republica Democra în mod deosebit, participarea lul jucat de Organizaţia Uni Preşedintele Consiliului de Start la intersecţie. Meseria de mente din istoria U.T.c.-u-
lui. Film documentar, rea-
Pagini
turnător-formator;
lo,50
Numeiry. nomiei şi comerţului, prof. tică Sudan, avionul preziden (Un opereta „Nausicaa" de Vio- iizat la Muzeul de istoric
Au fost de faţă Ion Păţan, Ahmed Abdel Rahman El ţial românesc decolează de unei delegaţii a Frontului tăţii Africane în concertarea Stat al Republicii Socialiste rel Doboş; 11,00 Buletin de ştiri; a partidului comunist şi
11.05 Recitalul soUstel Romana
a mişcării revoluţionare şi
vicepreşedinte al Consiliului Agib. ministrul industriei şi Unităţii Socialiste din Repu eforturilor popoarelor şi ţări România, Nicolae Ceauşescu, Farros; H,20 Piese pentru pian democratice din România.
de Miniştri şi ministrul co minelor, Fakhr El Din Mo pe aeroportul din Khartum, blica Socialistă România la lor africane îndreptate spre a invitat pe preşedintele Re de lacob Mureşianu, interpreta Realizator Pompiliu g11-
merţului exterior, Corneliu hamed, adjunct al ministru spre Cairo. congresul de constituire a U- realizarea unor soluţii cores publicii Democratice Sudan, te de DorRia Popovici; 11,35 18.00 meanti;
Muzică de promenadă, e-
Lucrări corale de Acliini Sîoia;
Mănescu, ministrul afacerilor lui afacerilor externe, Moha punzătoare pentru problemele general-maior Gaafar Mo 11,50 Cotele apelor Dunării; 12,00 -xecutată ' de Fanfara re
externe. Bujor Almăşan, mi med Abdel Magib, subsecre niunii Socialiste Sudaneze. Discul zilei: Gianni Morandi ; prezentativă a armatei;
tar în Ministerul Economiei Acorduri Trecînd în revistă eveni continentului african. hammed Numeiry, să efectue 12,15 Recital de operă Elena Vă- 18.10 Documentar Tv:;
nistrul minelor, petrolului şi şi Comerţului, Suliman Ba- tafu; 12,30 Intilnire cu melodia 18.30 întrebări şi răspunsuri;
Cintec şi joc in Poiana La
geologiei, Gheorghe Oprea, bikir, ambasador în Ministe mentele internaţionale actua Cei doi şefi de stat au dis ze o vizită oficială în Repu populară şi interpretul prefe 19.00 cului — Argeş;
rat; 13,00 Radiojurnal; 13,15 A-
consilier al preşedintelui rul Afacerilor Externe. româno-sudaneze le, cele două părţi au fost de cutat situaţia din Indochina blica Socialistă România. vanpremleră cotidiană; 13,30 19,20 1001 de seri: „Aventurile
Melodii de ieri şi de azi; 14,00
celor doi căţel";
Consiliului de Stat, .Ştefan ■A" La Khartum, a avut loc acord că tendinţa de bază şi şi-au exprimat sprijinul Invitaţia a fost acceptată Compozitorul săptăininii — Jo- 19.30 Telejurnal;
Teatru liric Tv.
Andrei, consilier al preşedin înainte de solemnitatea .semnarea acordului de coo pe arena politică mondială o faţă de lupta popoarelor viet cu mulţumiri, data urmînd liannes Brahms; 14,40 Cîntece 20.10 Operetă: „Domnul Chou-
şi jocuri populare cu Valeria
telui Consiliului de Stat, Con . semnării declaraţiei comune perare economico-tehnică. a- reprezintă consolidarea şi namez, cambodgian şi laoţian să fie fixată ulterior. Toader şi Costel ftioisa; 15,00 fletiri";
Buletin de ştiri; 15,05 Selecţitini
stantin Mitea, consilier al româno sudaneze, a avut loc cordului comercial de lungă din opereta „Neapolc sub săru- 21.10 Prim plan: Acad. Vasile
Mîrza;
Tele-glob: Rapsodia unga
lui focului“ de Rasccl; 15,20 Noi
preşedintelui Consiliului de o întrevedere între preşedin durată şi protocolului privind NICOLAE CEAUŞESCU General-maior GAAFAR înregistrări ale pianistului Cor 21.40 ră (reportaj);
listele de mărfuri pe anul
Stat, Vasile Răuţă, adjunct tele Nicolae Ceauşescu şi 1972 între Republica Socia Preşedintele Consiliului de Stat MOHAMMED NUMEIRY neliu Rădulescu; 15,41 Pagini 22.00 Emisiune muzical-coregra-
din muzica de estradă; 16,00
al ministrului comerţului ex preşedintele Gaafar El Nu listă România şi Republica al Republicii Socialiste România Preşedintele Republicii Radiojurnal; 16,15 Recital ălar- fică;
terior, Sergiu Celac, director meiry. Democratică Sudan. Democratice Sudan 22.30 24 de orc.
Redacţia $i administraţia zlamlnit Deva sti Dr Petro Groza nr. 35 Telefoane ni. 1 23 17, 7 1585 si 1I58S. — Tlnarnli întreprinderea poIlgralloS Deva.