Page 13 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 13

Proletari din toate fările, uniii-văi
                                                                                                                                                                    Vizita preşedintelui Consiliului




                                                                                                                                                                        de Stat, Nicolae Ceauşescu,




                                                                                                                                                                            în Repubiica Arabă Egipt





                                                                                                                                                                              Oaspeţi ai oraşului Alexandria


                                                                                                                                                                 „Cea  de-b  doua  capitală"  a   şului,  acolo  unde  se  află  cen­  dului  şi  statului.  înfrăţite,  u-
                                                                                                                                                               Egiptului  —  cum  este  denu­  trul  industrial  Mex,  se  dis­  ralele nu mai contenesc.
                                                                                                                                                               mită  Alexandria,  oraş  cu  pe­  ting  contururile  unor  mari   Mulţi  tehnicieni  de  aici  au
                                                                                                                                                               ste  două  milioane  de  locui­  întreprinderi,  silueta  unei  noi   fost  în  România  la  speciali­
                                                                                                                                                               tori  —  a  primit  cu  entuziasm,   şi  moderne  construcţii,  peste   zare  şi  în  curînd  alţii  —  vi­
                                                                                                                                                               prietenie  şi  înaltă  considera­  care  se  arcuieşte  o  imensă   itori  salariaţi  ai  uzinei  —  Ie
                                                                                                                                                               ţie  vizita  conducătorului  par­  boltă  metalică.  Este  şantierul   vor urma exemplul.
       ANUL XXIV. Nr. 5 362                                         MIERCURI  5  APRILIE  1972                                     4 PAGINI - 30 BANI          tidului  şi  statului  nostru,  to­  Uzinei  de  produse  sodice,  ai   In  întîmpinarea  oaspeţilor
                                                                                                                                                               varăşul  Nicolae  Ceauşescu,  şi   cărei  muncitori  s-au  pregătit,   au  venit  preşedintele  Consi­
                                 sa                                                                                                                            a tovarăşei Elena Ceauşescu.   în  mod  deosebit,  pentru  vizi­  liului  directorial  al  Compa­
                                                                                                                                                                 Exprimînd  aceste  sentimen­  ta solilor poporului i-omân.  niei  industriilor  chimice  e-
                                                                                                                                                               te,  guvernatorul  oraşului  şi   Monumentalele   construcţii,   giptene,  Saiyed  Naweto,  re­
                                                                                                                                                               provinciei  Alexandria,  Faud   dominate  de  verticala  insta­  prezentanţi  ai  conducerii  şan­
                       Deviza flecârtii colectiv de muncă;;                                                                                                    Mohieddine,  şi  inginerul  Issa                              tierului,  care  le  urează  un
                       i-H.nw—             •*        , , :                                                   Azi - vacanta !                                   Shahien,  secretar  al  organi­  laţiilor  industriale,  întreaga   călduros bun sosit.
                                                                                                                                                                                              dantelărie  de  oţel  a  elevatoa­
                                                                                                                                                               zaţiei  locale  a  Uniunii  Socia­  relor  —  oferind  prin  propor­  Vizita  începe  prin  ample
               ici  o  MAŞINA  Şl  NICI  UN  UtiLAJ                                                      Azi, odată cu clinchetul clopoţelului de după ulti­   liste  Arabe,  alte  oficialităţi   ţii  şi  complexitate  imaginea   explicaţii  prezentate  în  faţa
                                                                                                                                                               locale  au  urat  un  călduros
                                                                                                                                                                                                                             unei  machete  —  singura  mo­
                                                                                                                                                                                              unui  obiectiv  economic  —  ar­
                                                                                                       ma oră de curs, vacanţa va intra în toate drepturile    bun venit oaspeţilor.          borează  drapelele  celor  două   dalitate  de  cuprindere  sinte­
                                                                                                                                                                 In
                B           RANDAMENTUL                            PLANIFICAT,                         ci. După efortul de un trimestru, aceste zile vin să a-   marţi,   cursul   dimineţii   de   ţări,  mari  portrete  ale  pre­  tică  a  dimensiunilor  acestui
                                                                                                                                                                                    Nicolae
                                                                                                                                                                        tovarăşul
                                                                                                                                                                                                                             şantier.  Lucrările  de  con­
                                                                                                       ducă şcolarilor destinderea în aer liber, în soarele pri­
                                                                                                                                                                                              şedintelui  Nicolae  Ceauşescu
                                                                                                       măverii care îi întîmpină în acest an cu pomi înflo­    Ceauşescu  şi  tovarăşa  Elena   ■şi  preşedintelui  Anwar  Sadat,   strucţie  ce  au  început  aici
                 NICI Un MINUT NELUCRAT!“                                                              riţi, Cu stadioane şi terenuri de joacă, cu potecile    Ceauşescu   au   plecat   spre   urări  în  cinstea  prieteniei  şi   cord  de  cooperare  economică
                                                                                                                                                                                                                             în  1968,  fiind  rod  al  unui  a-
                                                                                                                                                               Mex,  localitate  situată  în  a-
                                                                                                                                                                                                          româno-egiptene.
                                                                                                                                                                                              colaborării
                                                                                                       drumeţiei larg deschise.
                                                                                                         Pentru  că  această  vacanţă  vrea  să  le  ofere  şcola­  propiere  de  Alexandria,  pen­  „Trăiască  Ceauşescu  !“,  „Con­  şi  tehnică  româno-egiptean,
                                                                                                       rilor  clipe  plăcute  de  satisfacţie  şi  recreere.  li  vom   tru  a  vizita  şantierul  uzine­  structorii  şi  muncitorii  uzi­  în  baza  căruia  România  a
                                                                                                       întîlni  în  cadrul  „Săptămînii  primăverii"  plantînd   lor  de  produse  sodice,  obiec­  nei  salută  în  mijlocul  lor  pe   proiectat  uzina,  furnizînd  tot­
                                                                                                                                                               tiv  de  seamă  al  industriei
                                                                                                       flori,  îngrijind  grădinile  oraşelor  şi  satelor.  Şi,   chimice  egiptene,  construit  în   preşedintele Nicolae Ceauşescu".   odată  utilaj  şi  asistenţă  teh­
                          l                                                                            cît  de  mare  va  fi  satisfacţia  atunci  cînd  vor  pu­  cooperare cu ţara noastră.  poporul  român  şi  poporul  e-   nică,  sînt  în  prezent  într-un
                                                                                                                                                                                                                   dintre
                                                                                                                                                                                                         prietenia
                                                                                                                                                                                              „Trăiască
                                                                                                                                                                                                                             stadiu  avansat.  Este  un  obiec­
                                                                                                                                           le-am sădit.
                                                                                                                             acestea, noi
                                                                                                       tea spune: „Florile
                                                                                                       Le vom îngriji să     crească mari şi frumoase,           Ca  şi  din  primul  moment   giptean  I",  „Să  se  dezvolte   tiv  care  va  ocupa  un  loc  de
                                                                                                       spre  frumuseţea  noastră".  Tot  în  această  vacanţă,  500   al   sosirii   la   Alexandria,   continuu  cooperarea  economi­  prim  ordin  în  cadrul  operei
                                                                                                       de  elevi  vor  participa  la  amenajarea  bazelor  sportive   populaţia  marelui  oraş  a  dat   că  şi  tehnică  dintre  Republi­  de  valorificare  a  resurselor
                                                                                                                                                                         sentimentelor
                                                                                                                                                                                              ca  Socialistă  România  şi  Re­
                                                                                                                                                               expresie
                                                                                                                                                                                       sale
      La U.MJ.R. Simeria acest fond se cere mai bine valorificat                                       din  taberele  şcolare  de  la  Costeşti,  Sarmizegetusa,   de  stimă  şi  prietenie  faţă  de   publica  Arabă  Egipt"  —  urări   naturale  ale  Egiptului,  fiind
                                                                                                                                                                                                                             prima  uzină  de  acest  fel  din
                                                                                                       Vaţa  de  Jos  şi  Bretea  Streiului  unde  munca  se  va
                                                                                                       îngemăna cu cîntecul tineresc, cu voia bună.            poporul  român  şi  de  condu­  pornite  din  adîncul  inimii   Orientul  Apropiat  şi  din  A-
                                                                                                                                                                                              muncitoreşti.  Sînt  toate  aces­
                                                                                                                                                               cătorul  său.  Pe  distanţa  a
                                                                                                         Vacanţa  din  această  primăvară  va  fi  dominată  de                               tea   definitorii   pentru   at­  frica.  Proiectată  să  intre  în
        Problema  majoră  a  folo­   tei  situaţii  necorespunzătoa­  tocmirea  unor  parcursuri  de   întîlniri  ale  elevilor  cu  fruntaşii  întrecerii  .socialiste,   mai  mulţi  kilometri,  pornind                   funcţiune pînă la sfîrşitul anu­
       sirii  eficiente  a  fondului  de   re  ?  De  ce  sînt  necesare  ore   deplasare  judicioasă  am  pu­  cu  vechi  membri  ai  partidului,  cu  aciivi.şti  de  partid   de  la  Palatul  Safa,  reşedinţa   mosfera  în  care  se  desfăşoară   lui,  unitatea  va  livra  anual,
                                                                                                                                                               conducătorului  de  partid  şi
                                                                                                                                                                                              vizita  în  Egipt  a  conducăto­
       timp  s-a  înscris  pe  agenda   suplimentare  cînd  timpul  de   tea  urmări  strict  activitatea   şi  de  stat.  Excursiile  de  orientare  şcolară  şi  profesio­  de  stat  al  ţării  noastre  în               lucrînd  cu  întreaga  sa  capa­
       lucrărilor  Conferinţei  pe  ţa­  lucru  este  utilizat  incomplet?   fiecărui muncitor.        nală  ale  elevilor  din  clasele  X-XII  la  Petroşani,  Hu­  timpul  şederii  la  Alexandria,   rului  partidului  şi  statului   citate, 100 000 de tone de car­
       ră  a  cadrelor  de  conducere   Care  este  izvorul  ,,timpilor   ,,Am  putea“...  De  ce  nu   nedoara,  Cluj,  Timişoara,  Bucureşti  şi  ale  celor  din   şi  de-a  lungul  marelui  bule­  nostru,  şi  aici,  pe  şantierul   bonat  de  sodiu  brut,  din  care
       din  industrie  şi  construcţii   morţi"  şi  cum  se  acţionează   se  acţionează  concret  pentru   clasele  VIII-X  în  judeţ  şi  judeţele  limitrofe  vor  a-   vard,  Gamal  Abdel  Nasser,   unei  uzine,  înălţate  prin  co­  vor  rezulta  sodă  caustică,  so­
                                                                                                                                                                                              operare  şl  eforturi  comune,
       ca  un  deziderat  al  perfec­  pentru  evitarea  acestora  ?   stagnarea  plimbărilor  inuti­  vea  darul  să  contribuie  la  lărgirea  orizontului  lor  in­  pavoazat  cu  steaguri  româ­                        dă  •  calcinată,  bicarbonat  de
       ţionării  întregii  noastre  acti­  Iată  întrebări  la  care  am   le  între  secţii  şi  sectoare,   formaţional.  Excursiile  celor  600  de  pionieri  din  Va­  neşti  şi  egiptene,  cu  portre­  simbol  al  trainicelor  legături   sodiu  farmaceutic  —  la  rîn-
       vităţi   economice.  Nu întîm-  căutat  răspuns  stînd  de  vor­  pentru  diminuarea  timpului   lea  Jiului  la  Muzeul  de  istorie  a  partidului  comunist,   tele   preşedinţilor   Nicolae   de  prietenie  dintre  cele  două   dul  lor  materii  prime  impor­
       plător   se sublinia   că optica  bă  cu  cadre  cu  munci  de   pierdut  la  începerea  şi  termi­  a  mişcării  revoluţionare  şi  democratice  din  România   Ceauşescu  şi  Anwar  Sadat,   ţări,  a  voinţei  popoarelor  lor   tante  pentru  dezvoltarea  in­
       greşită  a   unor cadre cu    răspundere din uzină.          narea lucrului ?   — aspecte       şi  la  Muzeul  Doftana,  drumeţiile  pe  urmele  străbu­  spre  limitele  de  sud-vest  ale   da  a  colabora  strîns  şi  de  a-   dustriei  chimice.  Ace.st  obiec­
                                                                                                                                                                                              cum înainte.
       munci  de răspundere   în ce    —  Aspectele  care  stau  la   care  pot  fi  rezolvate  prin   nilor  —  semnificativ  numite  „Oameni,  locuri,  fapte“   oraşului,  mii  de  locuitori  au                         tiv  a  fost,  însă,  astfel  pro­
       priveşte  utilizarea  integrală   baza  utilizării  incomplete  a-   măsuri  mai  simple  decît  ce­  —  le  vor  întregi  cunoştinţele  despre  istoria  partidu­  salutat  cu  însufleţire  pe  solii   Atmosfera  festivă  se  simte   iectat  îneît  să  existe  posibi­
       a  fondului  de  timp  maxim   timpului  de  lucru  sînt  în  a-   le  care  vizează...  „organiza­  lui, patriei şi poporului.                         poporului român.               încă  de  la  intrarea  în  cartie­  litatea   dublării   capacităţii
       disponibil  păgubeşte  econo­  tenţia  noastră  —  declară  In­  rea  unui  flux  productiv  op­  Iubitorii  de  drumeţie  vor  lua  parte  la  adevărate   Contînuîndu-şi  drumul  spre   rul  muncitoresc  ce  înconjoa­  sale.
       mia  naţională  '  cu  considera­  ginerul  şef  al  uzinei,  luliu   tim ".                    expediţii  care  vor  ocupa  un  larg  spaţiu  în  această   Mex,  coloana  oficială  străba­  ră  uzina.  Se  aud  urale  —  mii   In  continuare,  sînt  vizitate
       bile valori.                  Vernichescu.  Aşa  se  explică   Spusele   inginerului   şef      vacanţă.  Fiind  organizate  pe  itinerare  accesibile,  pe   te  o  şosea  asfaltată,  străjui­  de  oameni  aclamă:  „Marha-   diferitele   părţi   constitutive
        La  Uzina  mecanică  de  ma­  faptul  că  deşi  situaţia  înre­  ne-au  determinat  să  „foto­  distanţe  scurte,  ele  le  vor  oferi  satisfacţiile  cunoaşte­  tă  de  marele  lac  Marut,  din   ba   —   Marhaba",   „Asat   ale  viitorului  flux  al  produc­
       terial  rulant  din  Simeria,  în   gistrată  este  nesatisfăcătoa­  grafiem"   pe   parcursul   cî-   rii  unor  noi  locuri  pitoreşti  de  pe  aceste  străvec   apropierea   oraşului.   De   o   Ceauşescu"  (Salut,  să  trăias­  ţiei.  T o v a r ă ş u l   Nicolae
       primele  două  luni  ale  anului   re,  faţă  de  anul  trecut  ea   torva  ore  activitatea  uzinei.   plaiuri  româneşti  şi  un  bun  prilej  de  îmbogăţire  a   parte  şi  de  alta,  privirea  lu­  că Ceauşescu).  Ceauşescu  se  interesează  de
       numărul  învoirilor  şi  conce­  prezintă  unele  îmbunătăţiri.   Aspectele  peste  care  în  dis­  zestrei  laboratoarelor  şl  muzeelor  şcolare.  Şi.  ca  o   necă'  peste  apele  liniştite  şi   Alături  de  muncitorii,  teh­  modul  în  care  se  desfăşoară
       diilor  fără  plată  a  atins  ci­  Ceea  ce  ni  se  pare  deosebit   cuţie s-a trecut în fugă,  ultimă  „activitate“,  vacanţa  şcolară  se  va  încheia  cu   albăstrui  ale  acestui  rezervor   nicienii  şi  inginerii  egipteni,   colaborarea  cu  specialiştii  şi
       fra  de  1  516  om/ore  ;  au  fost   este  faptul  că  dacă  asupra   ILIE COJOCARU           carnavaluri,  focuri  de  tabără,  cu  reuniuni  ale  elevi­  care  alimentează  întinse  cul­  pe  acest  şantier  lucrează  şi   tehnicienii  români.  „Colabo­
       înregistrate  aproape  3  650   timpilor  nelucraţi  şi  eviden­                                lor, cu... surprize.                                    turi  agricole  de  la  sudul  şi   un  număr  de  specialişti  ro­  rarea  se  de.sfăşoară  excelent
                                                                                                                                                                                                                             şi sîntem foarte mulţumiţi,
       absenţe  nemotivate,  ceea  ce   ţiaţi  în  situaţiile  noastre  pu­  (Continuare in pag. a 2-a)                vacanta plăcuta !                       vestul său.                    mâni,  care  ovaţionează  înde­
       a  avut  influenţă  nefavorabilă   tem  acţiona  pentru  diminua­
       asupra  indicelui  de  utilizare   rea  lor,  în  ce  priveşte  aşa-                                                                                      In  regiunea  de  vest  a  ora­  lung  pe  conducătorul  parti-  (Continuare ¡n pag, a 4-a)
       a  fondului  de  timp  maxim   zişii  timpi  morţi...  neeviden­
       disponibil.  Dacă  acest  indice   ţiaţi  n-am  acţionat  cu  fer­
       a  fost,  totuşi,  în  primele  do­  mitate.  Datorită  specificului   Constituirea Asociafiei România, aşezămînt
       uă  luni  de  95,8  la  sută,  nu   activităţii  de  reparaţii  la  lo­                                                                                                în inferiorul ziarului:
       trebuie  scăpat  din  vedere  că   comotive  şi  vagoane  în  mo­
       în  aceeaşi  perioadă  s-au  în­  mentul  remedierilor  se  pierde     obştesc iţentru refaţiiie cu emigrafia
       registrat  peste  8  290  ore  lu-  o groază de timp productiv.
       crate’* suplimentar. Chiar de Dăr printr-o mai judicioasă                                                                                                 B Confruntdri etice; Cînd Uliii îşi
       la  prima  vedere  apare  clar   organizare  a  activităţii  de  re­  Marţi,  4  aprilie,  a  avut  loc   A  luat  cuvîntul  acad.  Atha-   In  cadrul  primei  şedinţe  a
       că  în  ce  priveşte  utilizarea   medieri  am  putea  înjumătăţi   la  Ateneul  român  din  Capi­  nase Joja.            Consiliului  de  conducere  al   abandonează îndaforîrile părinteşti
       judicioasă   a   fondului   de   timpul  irosit  inutil.  Ampla­  tală  adunarea  de  constituire   La  dezbaterile  pe  margi­  Asociaţiei  a  fost  ales  Biroul
       timp,  uzina  simeriană  se  fa­  sarea  la  mare  distanţă  a  sec­  a  Asociaţiei  România,  aşeză-   nea  expunerii  prezentate  au   Consiliului,  avînd  ca  pre­  B Cartea, scena, discul, ecranul
       ce  datoare  în  mod  substan­  ţiilor  noastre  de  bază,  carac­  mînt  obştesc  pentru  relaţiile   luat  cuvîntul  mai  mulţi  par­  şedinte  pe  acad.  Athanase
       ţial  faţă  de  economia  jude­  terul  de  şantier  al  uzinei  nu   cu  emigraţia,  convocată  la   ticipanţi,  care  au  subliniat   Joja,  ca  vicepreşedinţi  —  ing.   B Vă răspundem la întrebare
       ţului şi a ţării.             permit  organizarea  unul  flux   iniţiativa  unui  larg  grup  de   însemnătatea  deosebită  a  ini­  Aurel   Bozgan,   prof.   univ.
         Care este explicaţia aces-  productiv optim, însă prin în-  oameni  de  cultură  şi  ştiinţă,   ţiativei  de  constituire  a  A-   C.C.  Giurescu,  ziaristul  Hajdu   B Jurnal sătesc
                                                                    de   personalităţi   aparţinînd   sociaţiei.                 Gyozo,  acad.  Arthur  Kreind-
                                                                    tuturor  domeniilor  de  activi­  Participanţii  la  adunare  au   ler,  prof.  univ.  Valentin  Li-
           la C. S. H. Insfalafil de desprăfuire                    tate  din  ţara  noastră,  români   adoptat  apoi  actul  de  consti­  patti,  dramaturgul  Horia  Lo-
                                                                    şi  reprezentanţi  ai  naţionali­  tuire  al  Asociaţiei,  prezentat   vinescu,   actorul   Cristian                     vor  fi  cuprinse  intre  2  şi  5   0 importantă
             HUNEDOARA.  Pentru  purificarea  acrului  emanat       tăţilor conlocuitoare.        de  acad.  Alexandru  Rosetti,   Maurer  şi  acad.  Şerban  Ţi-                            grade,  iar  maximele  între  13
                                                                                                                                                                                             şi IS grade.
            şi  pentru  sporirea  eficienţei  cuptoarelor  Martin  la   Adunarea  a  fost  deschisă                              ţeica  ;  ca  secretar  general  —
            C.S.  Hunedoara  s-a  prevăzut  pentru  acest  an  pune­                              şi  a  ales  Consiliul  de  con­  Virgil  Candeă,  cercetător  la                            PENTRU URMĂTOARELE              apariţie editorială
            rea  în  funcţiune  a  două  noi  instalaţii  de  desprăfuire.   de  acad.  .Şerban  Ţiteica,  vi­  ducere  al  Asociaţiei,  din  care   Institutul  de  studii  sud-est
            Instalaţiile  s-au  montat  deja  la  cuptoarele  nr.  3  şi  4   cepreşedinte   al   Academiei   fac  parte  personalităţi  ale   europene.                                             DOUA ZILE
            ale  oţclăriei  nr.  2.  După  efectuarea  probelor  şi  roda­  Republicii  Socialiste  Româ­  vieţii  noastre  publice,  cultu­  Scriitorul  Paul  Anghel  a  fost   PENTRU 24 ORE  Vremea  îşi  menţine  caracte­
            jului  în  gol,  odată  cu  oprirea  cuptoarelor  amintite   nia.                     rale,  ştiinţifice,  ţărani,  mun­  desemnat  redactor-şef  al  ga­  Vreme  scliimbătoare,  cu  ce­  rul  schimbător,  cu  cerul  mai   „Crearea
            pentru  reparaţii,  s-a  trecut  la  operaţiile  de  racordare                        citori,   cadre   de   conducere   zetei  „Tribuna  României",  or­  rul  mai  mult  noros.  Temporar   mult  noros,  favorabil  precipi­
            a electrofiltrelor la cuptoare.                          Lucrările  adunării  au  fost   din  economie,  cadre  didactice   gan al Asociaţiei.        vor  cădea  precipitaţii  sub  for­  taţiilor  sub  formă  de  ploaie.   Uniunii
             Datorită  ritmului  în  care  se  lucrează  se  prevede  ca   conduse  de  acad.  Miron  Ni-   universitare,  ziarişti,  repre­                      mă  de  ploaie.  Vlntui  va  .sufla   Vlntui  va  sufla  slab  pînă  Ia
            în  mai  puţin  de  o  lună  de  zile  cele  două  instalaţii   colescu.              zentant! ai cultelor.                          (Agerpres)       slab  piuă  la  potrivit  din  nord-   potrivit  din  nord-vest.  Tem­
                                                                                                                                                                                                                                Tineretului
            să intre în funcţiune la întreaga lor capacitate.                                                                                                     vest. Temperaturile minime  peratura — staţionară.
                                                                                                                                                                                                                                 Comunist“
    \                                                                                             la  locul  de  muncă,  aportul   Un deziderat esenţial al activităţii pe ogoare
              Primul loc în întrecere                                                             nostru,  .al  tuturor,  este  de                                                                                           de CONSTANTIN PETCULESCU
                                                                                                  a  le  îndrepta  atenţia  şi
                                                                                                  gindurile   spre   cinstirea                                                                                                 Printre  evenimentele  e-
                                                                                                  muncii.                          hfgurarea  unor  condiţii  optime                                                         ditoriale   care   marchează
           In   vvtvecerea   socialistă   —  Cum aţi reuşit această   re  în  momentul  de  faţă  se                                                                                                                         gloriosul  semicentenar  al
         care   se   desfăşoară   la   performanţă ?                califică  la  şcoala  profesio­  —  I-aţi  cointeresat  şi  pe                                                                                           U.T.C.  se  înscrie  şi  apari­
         I.C.S.FI., brigada condusă de   —  Mi-am crescut oamenii.  nală  serală.  Pentru  a  nu   ei  in  actiintatea  creatoare                                                                                            ţia  lucrării  „Crearea  Uni­
                                                                                                  a brigăzii ?
         Dobre  Cristache  se  situea­  Una din preocupările de     dezminţi  buna  tradiţie  a    —    Da,  pentru  că  avem                                                                                                unii  Tineretului  Comunist",
         ză  cu  consecvenţă  pe  pri­  bază  ale  lui  Dobre  Crista­  brigăzii  şi  Dobre  Cristache,   ucenici  fruntaşi  la  practică                                                                                    în  Redacţia  de  literatură
         mul loc de 8 ani de zile.     che  ca  şef  de  brigadă  este   om  de  45  de  ani,  este  elev   şi  învăţătură,  cum  sînt  Ma­  pentru insăminţarea porumbului                                                  pentru  tineret  din  Editura
           Dacă  il  întrebi  pe  şeful   şi  aceea  de  a  urmări  con­  la  liceul  industrial,  curs   rin  Breabăn  şi  Maria  Trucă                                                                                     politică.
         de  brigadă  ce  anume  mij­  tinuu   ridicarea   nivelului   seral, în anul II.         din  anul  I  şi  Gheorghe  O-                                                                                               Volumul  lui  Constantin
         loace  a  folosit  ca  să  se   profesional  şi  ideologic  al   —  Aţi  spus  că  în  cei  20   ne-scu din anul II.                                                                                                Petculescu,  întocmit  pe  ba­
         menţină  pe  primul  loc  în   oamenilor  pe  care  ii  condu­  de  ani  de  activitate  aţi  cres­  Neobosiţi,  la  lumina  ful­  Cultură  de  o  mare  impor­  talea  să  desprindă,  cu  prile­  ţa  fiind  asigurată  în  totali­  za  unui  bogat  şi  variat
         Î7itrecerea   socialistă   timp   ce.  Sînt  mulţi  tineri  care,  la   cut  mulţi  muncitori.  Ob­  gerelor  electrice  de  sudură,   tanţă  economică  —  porum­  jul  adunărilor  generale,  al   tate.          material  documentar,  pre­
         de  atiţia  ani,  îţi  răspunde   îndemnul  lui,  au  sorbit  lu­  serv  in  brigadă  şi  ciţiva  u-   muncitorii  şi  ucenicii  din   bul  —  va  ocupa  în  coopera­  instruirilor  sau  cursurilor  a-   Cunoscînd  bine  pretenţiile   zintă  principalele  etape  a-
                                                                                                                                                               grotehnice,  învăţăminte  pre­
         simplu:                       mina  cărţii  ajungînd  astfel   cenici.  Care  este  preocupa­  brigada  lui  Dobre  Crista­  tivele  agricole  din  judeţul   ţioase  privind  aplicarea  unor   culturii  şi  maşinile  cu  care   le  drumului  de  luptă  ur­
           — Nimic deosebit! Am        muncitori  destoinici.  Printre   rea  dumneavoastră  pentru   che  îşi  înscriu  într-un  a-   nostru  peste  12  000  hectare.                       se  va  lucra,  avem  garanţia   mat  de  mişcarea  revoluţio­
         căutat să fiu cit mai aproa­                               creşterea lor ?                                              Obţinerea  unor  recolte  spo­  tehnologii  înaintate  care  să   că  stăpînim  factorii-cheie  de   nară  şi  democratică  de  ti­
                                                                                                                                                               permită  realizarea  de  pro­
                                                                                                                                                                                              care  depinde  soarta  recoltei,
         pe de oameni.                aceştia  pot  fi  amintiţi  mem­                           vint  vnpetuos  numele  pe      rite  la  hectar  pe  toate  su­  ducţii  mari  la  unitatea  de   esenţialul  fiind  urmărirea  în   neret  din  ţara  noastră,  în-
                                                                                                                grinzile,
                                                                                                            şi
                                                                                                  bunkerele
                                                                                                                         pe
           Am  stat  de  vorbă  cu  şe­  bri  ai  brigăzii  fruntaşe  de   —  Cu  ucenicii  este  o  pro­  scările  şi  platformele  fur­  prafeţele  cultivate  depinde  în   suprafaţă.  Acum,  esenţial  este   permanenţă  cum  se  respectă   cepînd  din  deceniul  al  4—
                                       astăzi  cum  ar  fi  Gheorghe
         ful  de  brigadă  Dobre  Cris­  Buşu,  absolvent  al  şcolii   blemă  mai  gingaşă  decît  cu   nalului  nr.  9,  care  va  primi   mod  hotărîtor  de  acţiunile  ce   ca  experienţa  pozitivă  să  fie   măsurile  stabilite  —  afirma   lea  al  secolului  al  XlX-lea,
         tache  chiar  in  secţia  .unde                            necalificaţii.  Sînt  tineri  şi                             se  întreprind  în  aceste  zile   folosită  din  plin,  ţinînd  sea­  interlocutorul.  Potrivit  tehno­  cînd  tînăra  generaţie  în­
         lucrează  de  20  de  ani  şi  am   profesionale   de   Mcătuşi,   paşii  lor  le  sînt  călăuziţi  de   curind  botezul  focului  la   în  fiecare  unitate  agricolă.   ma   de   condiţiile   concrete   logiei  adoptate,  înainte  de  în-   cepe  să  se  afirme  ca  o  im­
         aflat  că  acest  „nimic  deo­  Gheorghe  Covaci,  care  a   cadre  specializate  in  şcoa­  Hunedoara.                                               specifice  fiecărei  cooperative                              portantă  forţă  socială,  ca
         sebit"  are  foa^'te  multe  sub­  terminat  şcoala  de  califica­                                                      Conducerile  C.A.P.,  cadrele   agricole,  pentru  a  crea  pre­  sămînţare  vom  mai  face  o   un  factor  dinamic  al  mer­
         straturi.                     re ca sudor. Ion Cecan, ca-  la profesională. Aici insă.              MIRCEA tuta         tehnice,  cooperatorii  şi  me­  mise   favorabile   fructificării   discuire  a  terenului,  iar  după   sului  înainte  al  societăţii
                                                                                                                                 canizatorii au avut posibili-  în  condiţii  de  eficienţă  ridi­  semănat  vom  grăpa  cultura   româneşti,  şi  pînă  la  crea­
                                                                                                                                                               cată  a  potenţialului  economic   pentru  a  nivela  perfect  tere­  rea  organizaţiei  sale  unice,
                                                                                                                                                               al  C.A.P.  Fireşte,  se  pune  în­  nul.  Apreciind  potenţialul  de   marxist-leniniste  —  Uniu­
                                                                                                                                                               trebarea  ;  cum  îşi  găsesc  ma­  producţie  existent,  s-a  stabi­  nea   Tineretului   Comu­
                                                                                                                                                               terializarea  în  fapte  sarcinile                            nist.  Aceasta  a  corespuns
                                                                                                                                                                                              lit  să  asigurăm,  în  medie,  o   unei  necesităţi  obiective,
                                                                                                                                                               cu  care  sînt  confruntate  uni­  densitate de circa 50 000 plan­  determinată  de  stadiul  de
                                                                                                                                                               tăţile agricole ?              te  la  hectar.  După  semănat,   dezvoltare  economică,  soci­
                                                                                                                                                                 —  La  C.A.P.  din  Simeria   în  cazul  că  nu  vom  avea  re­  ală  şi  politică  a  societă­
                                                                                                                                                               —  relata  inginerul  şef.  Con­                              ţii  româneşti,  de  afirmarea
                                                                                                                                                               stantin  Coriciuc  —  s-au  luat   zerve  suficiente  de  umidita­  tot  mai  pregnantă  a  miş­
                                                                                                                                                               din  vreme  măsuri  privind    te  în  sol,  preconizăm  să  e-   cării  comuniste  în  viaţa
                                                                                                                                                               pregătirea  recoltei  acestui  an.   fectuăm  o  tăvălugire  a  cul­  social-politică  a  ţării,  de
                                                                                                                                                               întreaga  suprafaţă  destinată   turii  pentru  a  pune  sămînţa   creşterea  continuă  a  gra­
                                                                                                                                                                                                                             dului  de  maturizare  poli­
                                                                                                                                                               culturii  porumbului  a  fost  a-   în  contact  mai  bun  cu  solul.   tică  şi  a  conştiinţei  de  cla­
                                                                                                                                                               rată  din  anul  trecut,  iar  în   De  asemenea,  la  momentul  o-   să  a  tineretului.  Crearea
                                                                                                                                                               luna  martie  a.c.,  avînd  în  ve­  portun  vom  urmări  să  facem   Uniunii  Tineretului  Comu­
                                                                                                                                                               dere  lipsa  de  umiditate  exis­  lucrarea  cu  sapa  rotativă,  cît   nist  a  fost,  în  acelaşi  timp.
                                                                                                                                                               tentă  în  sol,  s-a  făcut  grăpa-   şi  celelalte  lucrări  de  între­  consecinţa  firească  a  ex­
                                                                                                                                                                                                                             perienţei   acumulate   de
                                                                                                                                                               rea  arăturilor.  Pe  mai  mult   ţinere,  respectiv  praşilele  me­  mişcarea  revoluţionară  şi
                                                                                                                                                               de  jumătate  din  terenul  a-   canice şi manuale.           democratică  de  tineret  din
                                                                                                                                                               fectat  porumbului  s-au  apli­  —  Pe  baza  experienţei  do-   România  vreme  de  aproa­
                                                                                                                           imwiaiâiiâiW'WaS'sisss« «««**
                                                                                                                                           iM|0Í9^             cat  îngrăşăminte,  pe  restul   bîndite  în  anii  precedenţi  —   pe  un  secol,  timp  în  care
                                                                                                                                                               urmînd  să  administreze  azo­  spunea  inginerul  şef  al  I.A.S.   organizaţiile  sale  au  fost
                                                                                                                                                                                                                             atrase  şi  au  participat,
                                                                                                                                                               tat   de   amoniu.   Suprafaţa   Mintia, Nistor  Giura  Dorin —,   alături  de  mişcarea  noas­
                                                                                                                                                               este  repartizată  pe  membri   s-au  luat  măsuri  temeinice  în   tră  muncitorească  şi  so­
                                                                                                                                               .... ...... r.,...V.  cooperatori  pentru  a  fi  lu­  scopul  pregătirii  recoltei  a-   cialistă,  la  amplul  proipes
                                                                   .....                                                                                       crată  în  acord  global.  La  în-   cestuî an. întreaga suprafaţă  de clarificare ideologică,
                         La laminorul de 630 mm un nou lot de profUe îşi aşteaptă drumul spre beneficiari.                              Foto; V. ONOIU         sămînţare  se  vor  folosi  hi­                               (Continuare în pag. a 2-a)
                                                                                                                                                               brizii  dubli  208  si  220,  sâmîn-  , (Continuare in pag. a 2-a)
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18