Page 13 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 13
Proletari din toate fările, uniii-văi
Vizita preşedintelui Consiliului
de Stat, Nicolae Ceauşescu,
în Repubiica Arabă Egipt
Oaspeţi ai oraşului Alexandria
„Cea de-b doua capitală" a şului, acolo unde se află cen dului şi statului. înfrăţite, u-
Egiptului — cum este denu trul industrial Mex, se dis ralele nu mai contenesc.
mită Alexandria, oraş cu pe ting contururile unor mari Mulţi tehnicieni de aici au
ste două milioane de locui întreprinderi, silueta unei noi fost în România la speciali
tori — a primit cu entuziasm, şi moderne construcţii, peste zare şi în curînd alţii — vi
prietenie şi înaltă considera care se arcuieşte o imensă itori salariaţi ai uzinei — Ie
ţie vizita conducătorului par boltă metalică. Este şantierul vor urma exemplul.
ANUL XXIV. Nr. 5 362 MIERCURI 5 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI tidului şi statului nostru, to Uzinei de produse sodice, ai In întîmpinarea oaspeţilor
varăşul Nicolae Ceauşescu, şi cărei muncitori s-au pregătit, au venit preşedintele Consi
sa a tovarăşei Elena Ceauşescu. în mod deosebit, pentru vizi liului directorial al Compa
Exprimînd aceste sentimen ta solilor poporului i-omân. niei industriilor chimice e-
te, guvernatorul oraşului şi Monumentalele construcţii, giptene, Saiyed Naweto, re
provinciei Alexandria, Faud dominate de verticala insta prezentanţi ai conducerii şan
Deviza flecârtii colectiv de muncă;; Mohieddine, şi inginerul Issa tierului, care le urează un
i-H.nw— •* , , : Azi - vacanta ! Shahien, secretar al organi laţiilor industriale, întreaga călduros bun sosit.
dantelărie de oţel a elevatoa
zaţiei locale a Uniunii Socia relor — oferind prin propor Vizita începe prin ample
ici o MAŞINA Şl NICI UN UtiLAJ Azi, odată cu clinchetul clopoţelului de după ulti liste Arabe, alte oficialităţi ţii şi complexitate imaginea explicaţii prezentate în faţa
locale au urat un călduros
unei machete — singura mo
unui obiectiv economic — ar
ma oră de curs, vacanţa va intra în toate drepturile bun venit oaspeţilor. borează drapelele celor două dalitate de cuprindere sinte
In
B RANDAMENTUL PLANIFICAT, ci. După efortul de un trimestru, aceste zile vin să a- marţi, cursul dimineţii de ţări, mari portrete ale pre tică a dimensiunilor acestui
Nicolae
tovarăşul
şantier. Lucrările de con
ducă şcolarilor destinderea în aer liber, în soarele pri
şedintelui Nicolae Ceauşescu
măverii care îi întîmpină în acest an cu pomi înflo Ceauşescu şi tovarăşa Elena ■şi preşedintelui Anwar Sadat, strucţie ce au început aici
NICI Un MINUT NELUCRAT!“ riţi, Cu stadioane şi terenuri de joacă, cu potecile Ceauşescu au plecat spre urări în cinstea prieteniei şi cord de cooperare economică
în 1968, fiind rod al unui a-
Mex, localitate situată în a-
româno-egiptene.
colaborării
drumeţiei larg deschise.
Pentru că această vacanţă vrea să le ofere şcola propiere de Alexandria, pen „Trăiască Ceauşescu !“, „Con şi tehnică româno-egiptean,
rilor clipe plăcute de satisfacţie şi recreere. li vom tru a vizita şantierul uzine structorii şi muncitorii uzi în baza căruia România a
întîlni în cadrul „Săptămînii primăverii" plantînd lor de produse sodice, obiec nei salută în mijlocul lor pe proiectat uzina, furnizînd tot
tiv de seamă al industriei
flori, îngrijind grădinile oraşelor şi satelor. Şi, chimice egiptene, construit în preşedintele Nicolae Ceauşescu". odată utilaj şi asistenţă teh
l cît de mare va fi satisfacţia atunci cînd vor pu cooperare cu ţara noastră. poporul român şi poporul e- nică, sînt în prezent într-un
dintre
prietenia
„Trăiască
stadiu avansat. Este un obiec
le-am sădit.
acestea, noi
tea spune: „Florile
Le vom îngriji să crească mari şi frumoase, Ca şi din primul moment giptean I", „Să se dezvolte tiv care va ocupa un loc de
spre frumuseţea noastră". Tot în această vacanţă, 500 al sosirii la Alexandria, continuu cooperarea economi prim ordin în cadrul operei
de elevi vor participa la amenajarea bazelor sportive populaţia marelui oraş a dat că şi tehnică dintre Republi de valorificare a resurselor
sentimentelor
ca Socialistă România şi Re
expresie
sale
La U.MJ.R. Simeria acest fond se cere mai bine valorificat din taberele şcolare de la Costeşti, Sarmizegetusa, de stimă şi prietenie faţă de publica Arabă Egipt" — urări naturale ale Egiptului, fiind
prima uzină de acest fel din
Vaţa de Jos şi Bretea Streiului unde munca se va
îngemăna cu cîntecul tineresc, cu voia bună. poporul român şi de condu pornite din adîncul inimii Orientul Apropiat şi din A-
muncitoreşti. Sînt toate aces
cătorul său. Pe distanţa a
Vacanţa din această primăvară va fi dominată de tea definitorii pentru at frica. Proiectată să intre în
Problema majoră a folo tei situaţii necorespunzătoa tocmirea unor parcursuri de întîlniri ale elevilor cu fruntaşii întrecerii .socialiste, mai mulţi kilometri, pornind funcţiune pînă la sfîrşitul anu
sirii eficiente a fondului de re ? De ce sînt necesare ore deplasare judicioasă am pu cu vechi membri ai partidului, cu aciivi.şti de partid de la Palatul Safa, reşedinţa mosfera în care se desfăşoară lui, unitatea va livra anual,
conducătorului de partid şi
vizita în Egipt a conducăto
timp s-a înscris pe agenda suplimentare cînd timpul de tea urmări strict activitatea şi de stat. Excursiile de orientare şcolară şi profesio de stat al ţării noastre în lucrînd cu întreaga sa capa
lucrărilor Conferinţei pe ţa lucru este utilizat incomplet? fiecărui muncitor. nală ale elevilor din clasele X-XII la Petroşani, Hu timpul şederii la Alexandria, rului partidului şi statului citate, 100 000 de tone de car
ră a cadrelor de conducere Care este izvorul ,,timpilor ,,Am putea“... De ce nu nedoara, Cluj, Timişoara, Bucureşti şi ale celor din şi de-a lungul marelui bule nostru, şi aici, pe şantierul bonat de sodiu brut, din care
din industrie şi construcţii morţi" şi cum se acţionează se acţionează concret pentru clasele VIII-X în judeţ şi judeţele limitrofe vor a- vard, Gamal Abdel Nasser, unei uzine, înălţate prin co vor rezulta sodă caustică, so
operare şl eforturi comune,
ca un deziderat al perfec pentru evitarea acestora ? stagnarea plimbărilor inuti vea darul să contribuie la lărgirea orizontului lor in pavoazat cu steaguri româ dă • calcinată, bicarbonat de
ţionării întregii noastre acti Iată întrebări la care am le între secţii şi sectoare, formaţional. Excursiile celor 600 de pionieri din Va neşti şi egiptene, cu portre simbol al trainicelor legături sodiu farmaceutic — la rîn-
vităţi economice. Nu întîm- căutat răspuns stînd de vor pentru diminuarea timpului lea Jiului la Muzeul de istorie a partidului comunist, tele preşedinţilor Nicolae de prietenie dintre cele două dul lor materii prime impor
plător se sublinia că optica bă cu cadre cu munci de pierdut la începerea şi termi a mişcării revoluţionare şi democratice din România Ceauşescu şi Anwar Sadat, ţări, a voinţei popoarelor lor tante pentru dezvoltarea in
greşită a unor cadre cu răspundere din uzină. narea lucrului ? — aspecte şi la Muzeul Doftana, drumeţiile pe urmele străbu spre limitele de sud-vest ale da a colabora strîns şi de a- dustriei chimice. Ace.st obiec
cum înainte.
munci de răspundere în ce — Aspectele care stau la care pot fi rezolvate prin nilor — semnificativ numite „Oameni, locuri, fapte“ oraşului, mii de locuitori au tiv a fost, însă, astfel pro
priveşte utilizarea integrală baza utilizării incomplete a- măsuri mai simple decît ce — le vor întregi cunoştinţele despre istoria partidu salutat cu însufleţire pe solii Atmosfera festivă se simte iectat îneît să existe posibi
a fondului de timp maxim timpului de lucru sînt în a- le care vizează... „organiza lui, patriei şi poporului. poporului român. încă de la intrarea în cartie litatea dublării capacităţii
disponibil păgubeşte econo tenţia noastră — declară In rea unui flux productiv op Iubitorii de drumeţie vor lua parte la adevărate Contînuîndu-şi drumul spre rul muncitoresc ce înconjoa sale.
mia naţională ' cu considera ginerul şef al uzinei, luliu tim ". expediţii care vor ocupa un larg spaţiu în această Mex, coloana oficială străba ră uzina. Se aud urale — mii In continuare, sînt vizitate
bile valori. Vernichescu. Aşa se explică Spusele inginerului şef vacanţă. Fiind organizate pe itinerare accesibile, pe te o şosea asfaltată, străjui de oameni aclamă: „Marha- diferitele părţi constitutive
La Uzina mecanică de ma faptul că deşi situaţia înre ne-au determinat să „foto distanţe scurte, ele le vor oferi satisfacţiile cunoaşte tă de marele lac Marut, din ba — Marhaba", „Asat ale viitorului flux al produc
terial rulant din Simeria, în gistrată este nesatisfăcătoa grafiem" pe parcursul cî- rii unor noi locuri pitoreşti de pe aceste străvec apropierea oraşului. De o Ceauşescu" (Salut, să trăias ţiei. T o v a r ă ş u l Nicolae
primele două luni ale anului re, faţă de anul trecut ea torva ore activitatea uzinei. plaiuri româneşti şi un bun prilej de îmbogăţire a parte şi de alta, privirea lu că Ceauşescu). Ceauşescu se interesează de
numărul învoirilor şi conce prezintă unele îmbunătăţiri. Aspectele peste care în dis zestrei laboratoarelor şl muzeelor şcolare. Şi. ca o necă' peste apele liniştite şi Alături de muncitorii, teh modul în care se desfăşoară
diilor fără plată a atins ci Ceea ce ni se pare deosebit cuţie s-a trecut în fugă, ultimă „activitate“, vacanţa şcolară se va încheia cu albăstrui ale acestui rezervor nicienii şi inginerii egipteni, colaborarea cu specialiştii şi
fra de 1 516 om/ore ; au fost este faptul că dacă asupra ILIE COJOCARU carnavaluri, focuri de tabără, cu reuniuni ale elevi care alimentează întinse cul pe acest şantier lucrează şi tehnicienii români. „Colabo
înregistrate aproape 3 650 timpilor nelucraţi şi eviden lor, cu... surprize. turi agricole de la sudul şi un număr de specialişti ro rarea se de.sfăşoară excelent
şi sîntem foarte mulţumiţi,
absenţe nemotivate, ceea ce ţiaţi în situaţiile noastre pu (Continuare in pag. a 2-a) vacanta plăcuta ! vestul său. mâni, care ovaţionează înde
a avut influenţă nefavorabilă tem acţiona pentru diminua
asupra indicelui de utilizare rea lor, în ce priveşte aşa- In regiunea de vest a ora lung pe conducătorul parti- (Continuare ¡n pag, a 4-a)
a fondului de timp maxim zişii timpi morţi... neeviden
disponibil. Dacă acest indice ţiaţi n-am acţionat cu fer
a fost, totuşi, în primele do mitate. Datorită specificului Constituirea Asociafiei România, aşezămînt
uă luni de 95,8 la sută, nu activităţii de reparaţii la lo în inferiorul ziarului:
trebuie scăpat din vedere că comotive şi vagoane în mo
în aceeaşi perioadă s-au în mentul remedierilor se pierde obştesc iţentru refaţiiie cu emigrafia
registrat peste 8 290 ore lu- o groază de timp productiv.
crate’* suplimentar. Chiar de Dăr printr-o mai judicioasă B Confruntdri etice; Cînd Uliii îşi
la prima vedere apare clar organizare a activităţii de re Marţi, 4 aprilie, a avut loc A luat cuvîntul acad. Atha- In cadrul primei şedinţe a
că în ce priveşte utilizarea medieri am putea înjumătăţi la Ateneul român din Capi nase Joja. Consiliului de conducere al abandonează îndaforîrile părinteşti
judicioasă a fondului de timpul irosit inutil. Ampla tală adunarea de constituire La dezbaterile pe margi Asociaţiei a fost ales Biroul
timp, uzina simeriană se fa sarea la mare distanţă a sec a Asociaţiei România, aşeză- nea expunerii prezentate au Consiliului, avînd ca pre B Cartea, scena, discul, ecranul
ce datoare în mod substan ţiilor noastre de bază, carac mînt obştesc pentru relaţiile luat cuvîntul mai mulţi par şedinte pe acad. Athanase
ţial faţă de economia jude terul de şantier al uzinei nu cu emigraţia, convocată la ticipanţi, care au subliniat Joja, ca vicepreşedinţi — ing. B Vă răspundem la întrebare
ţului şi a ţării. permit organizarea unul flux iniţiativa unui larg grup de însemnătatea deosebită a ini Aurel Bozgan, prof. univ.
Care este explicaţia aces- productiv optim, însă prin în- oameni de cultură şi ştiinţă, ţiativei de constituire a A- C.C. Giurescu, ziaristul Hajdu B Jurnal sătesc
de personalităţi aparţinînd sociaţiei. Gyozo, acad. Arthur Kreind-
tuturor domeniilor de activi Participanţii la adunare au ler, prof. univ. Valentin Li-
la C. S. H. Insfalafil de desprăfuire tate din ţara noastră, români adoptat apoi actul de consti patti, dramaturgul Horia Lo-
şi reprezentanţi ai naţionali tuire al Asociaţiei, prezentat vinescu, actorul Cristian vor fi cuprinse intre 2 şi 5 0 importantă
HUNEDOARA. Pentru purificarea acrului emanat tăţilor conlocuitoare. de acad. Alexandru Rosetti, Maurer şi acad. Şerban Ţi- grade, iar maximele între 13
şi IS grade.
şi pentru sporirea eficienţei cuptoarelor Martin la Adunarea a fost deschisă ţeica ; ca secretar general —
C.S. Hunedoara s-a prevăzut pentru acest an pune şi a ales Consiliul de con Virgil Candeă, cercetător la PENTRU URMĂTOARELE apariţie editorială
rea în funcţiune a două noi instalaţii de desprăfuire. de acad. .Şerban Ţiteica, vi ducere al Asociaţiei, din care Institutul de studii sud-est
Instalaţiile s-au montat deja la cuptoarele nr. 3 şi 4 cepreşedinte al Academiei fac parte personalităţi ale europene. DOUA ZILE
ale oţclăriei nr. 2. După efectuarea probelor şi roda Republicii Socialiste Româ vieţii noastre publice, cultu Scriitorul Paul Anghel a fost PENTRU 24 ORE Vremea îşi menţine caracte
jului în gol, odată cu oprirea cuptoarelor amintite nia. rale, ştiinţifice, ţărani, mun desemnat redactor-şef al ga Vreme scliimbătoare, cu ce rul schimbător, cu cerul mai „Crearea
pentru reparaţii, s-a trecut la operaţiile de racordare citori, cadre de conducere zetei „Tribuna României", or rul mai mult noros. Temporar mult noros, favorabil precipi
a electrofiltrelor la cuptoare. Lucrările adunării au fost din economie, cadre didactice gan al Asociaţiei. vor cădea precipitaţii sub for taţiilor sub formă de ploaie. Uniunii
Datorită ritmului în care se lucrează se prevede ca conduse de acad. Miron Ni- universitare, ziarişti, repre mă de ploaie. Vlntui va .sufla Vlntui va sufla slab pînă Ia
în mai puţin de o lună de zile cele două instalaţii colescu. zentant! ai cultelor. (Agerpres) slab piuă la potrivit din nord- potrivit din nord-vest. Tem
Tineretului
să intre în funcţiune la întreaga lor capacitate. vest. Temperaturile minime peratura — staţionară.
Comunist“
\ la locul de muncă, aportul Un deziderat esenţial al activităţii pe ogoare
Primul loc în întrecere nostru, .al tuturor, este de de CONSTANTIN PETCULESCU
a le îndrepta atenţia şi
gindurile spre cinstirea Printre evenimentele e-
muncii. hfgurarea unor condiţii optime ditoriale care marchează
In vvtvecerea socialistă — Cum aţi reuşit această re în momentul de faţă se gloriosul semicentenar al
care se desfăşoară la performanţă ? califică la şcoala profesio — I-aţi cointeresat şi pe U.T.C. se înscrie şi apari
I.C.S.FI., brigada condusă de — Mi-am crescut oamenii. nală serală. Pentru a nu ei in actiintatea creatoare ţia lucrării „Crearea Uni
a brigăzii ?
Dobre Cristache se situea Una din preocupările de dezminţi buna tradiţie a — Da, pentru că avem unii Tineretului Comunist",
ză cu consecvenţă pe pri bază ale lui Dobre Crista brigăzii şi Dobre Cristache, ucenici fruntaşi la practică în Redacţia de literatură
mul loc de 8 ani de zile. che ca şef de brigadă este om de 45 de ani, este elev şi învăţătură, cum sînt Ma pentru insăminţarea porumbului pentru tineret din Editura
Dacă il întrebi pe şeful şi aceea de a urmări con la liceul industrial, curs rin Breabăn şi Maria Trucă politică.
de brigadă ce anume mij tinuu ridicarea nivelului seral, în anul II. din anul I şi Gheorghe O- Volumul lui Constantin
loace a folosit ca să se profesional şi ideologic al — Aţi spus că în cei 20 ne-scu din anul II. Petculescu, întocmit pe ba
menţină pe primul loc în oamenilor pe care ii condu de ani de activitate aţi cres Neobosiţi, la lumina ful Cultură de o mare impor talea să desprindă, cu prile ţa fiind asigurată în totali za unui bogat şi variat
Î7itrecerea socialistă timp ce. Sînt mulţi tineri care, la cut mulţi muncitori. Ob gerelor electrice de sudură, tanţă economică — porum jul adunărilor generale, al tate. material documentar, pre
de atiţia ani, îţi răspunde îndemnul lui, au sorbit lu serv in brigadă şi ciţiva u- muncitorii şi ucenicii din bul — va ocupa în coopera instruirilor sau cursurilor a- Cunoscînd bine pretenţiile zintă principalele etape a-
grotehnice, învăţăminte pre
simplu: mina cărţii ajungînd astfel cenici. Care este preocupa brigada lui Dobre Crista tivele agricole din judeţul ţioase privind aplicarea unor culturii şi maşinile cu care le drumului de luptă ur
— Nimic deosebit! Am muncitori destoinici. Printre rea dumneavoastră pentru che îşi înscriu într-un a- nostru peste 12 000 hectare. se va lucra, avem garanţia mat de mişcarea revoluţio
căutat să fiu cit mai aproa creşterea lor ? Obţinerea unor recolte spo tehnologii înaintate care să că stăpînim factorii-cheie de nară şi democratică de ti
permită realizarea de pro
care depinde soarta recoltei,
pe de oameni. aceştia pot fi amintiţi mem vint vnpetuos numele pe rite la hectar pe toate su ducţii mari la unitatea de esenţialul fiind urmărirea în neret din ţara noastră, în-
grinzile,
şi
bunkerele
pe
Am stat de vorbă cu şe bri ai brigăzii fruntaşe de — Cu ucenicii este o pro scările şi platformele fur prafeţele cultivate depinde în suprafaţă. Acum, esenţial este permanenţă cum se respectă cepînd din deceniul al 4—
astăzi cum ar fi Gheorghe
ful de brigadă Dobre Cris Buşu, absolvent al şcolii blemă mai gingaşă decît cu nalului nr. 9, care va primi mod hotărîtor de acţiunile ce ca experienţa pozitivă să fie măsurile stabilite — afirma lea al secolului al XlX-lea,
tache chiar in secţia .unde necalificaţii. Sînt tineri şi se întreprind în aceste zile folosită din plin, ţinînd sea interlocutorul. Potrivit tehno cînd tînăra generaţie în
lucrează de 20 de ani şi am profesionale de Mcătuşi, paşii lor le sînt călăuziţi de curind botezul focului la în fiecare unitate agricolă. ma de condiţiile concrete logiei adoptate, înainte de în- cepe să se afirme ca o im
aflat că acest „nimic deo Gheorghe Covaci, care a cadre specializate in şcoa Hunedoara. specifice fiecărei cooperative portantă forţă socială, ca
sebit" are foa^'te multe sub terminat şcoala de califica Conducerile C.A.P., cadrele agricole, pentru a crea pre sămînţare vom mai face o un factor dinamic al mer
straturi. re ca sudor. Ion Cecan, ca- la profesională. Aici insă. MIRCEA tuta tehnice, cooperatorii şi me mise favorabile fructificării discuire a terenului, iar după sului înainte al societăţii
canizatorii au avut posibili- în condiţii de eficienţă ridi semănat vom grăpa cultura româneşti, şi pînă la crea
cată a potenţialului economic pentru a nivela perfect tere rea organizaţiei sale unice,
al C.A.P. Fireşte, se pune în nul. Apreciind potenţialul de marxist-leniniste — Uniu
trebarea ; cum îşi găsesc ma producţie existent, s-a stabi nea Tineretului Comu
terializarea în fapte sarcinile nist. Aceasta a corespuns
lit să asigurăm, în medie, o unei necesităţi obiective,
cu care sînt confruntate uni densitate de circa 50 000 plan determinată de stadiul de
tăţile agricole ? te la hectar. După semănat, dezvoltare economică, soci
— La C.A.P. din Simeria în cazul că nu vom avea re ală şi politică a societă
— relata inginerul şef. Con ţii româneşti, de afirmarea
stantin Coriciuc — s-au luat zerve suficiente de umidita tot mai pregnantă a miş
din vreme măsuri privind te în sol, preconizăm să e- cării comuniste în viaţa
pregătirea recoltei acestui an. fectuăm o tăvălugire a cul social-politică a ţării, de
întreaga suprafaţă destinată turii pentru a pune sămînţa creşterea continuă a gra
dului de maturizare poli
culturii porumbului a fost a- în contact mai bun cu solul. tică şi a conştiinţei de cla
rată din anul trecut, iar în De asemenea, la momentul o- să a tineretului. Crearea
luna martie a.c., avînd în ve portun vom urmări să facem Uniunii Tineretului Comu
dere lipsa de umiditate exis lucrarea cu sapa rotativă, cît nist a fost, în acelaşi timp.
tentă în sol, s-a făcut grăpa- şi celelalte lucrări de între consecinţa firească a ex
perienţei acumulate de
rea arăturilor. Pe mai mult ţinere, respectiv praşilele me mişcarea revoluţionară şi
de jumătate din terenul a- canice şi manuale. democratică de tineret din
fectat porumbului s-au apli — Pe baza experienţei do- România vreme de aproa
imwiaiâiiâiW'WaS'sisss« «««**
iM|0Í9^ cat îngrăşăminte, pe restul bîndite în anii precedenţi — pe un secol, timp în care
urmînd să administreze azo spunea inginerul şef al I.A.S. organizaţiile sale au fost
atrase şi au participat,
tat de amoniu. Suprafaţa Mintia, Nistor Giura Dorin —, alături de mişcarea noas
este repartizată pe membri s-au luat măsuri temeinice în tră muncitorească şi so
.... ...... r.,...V. cooperatori pentru a fi lu scopul pregătirii recoltei a- cialistă, la amplul proipes
..... crată în acord global. La în- cestuî an. întreaga suprafaţă de clarificare ideologică,
La laminorul de 630 mm un nou lot de profUe îşi aşteaptă drumul spre beneficiari. Foto; V. ONOIU sămînţare se vor folosi hi (Continuare în pag. a 2-a)
brizii dubli 208 si 220, sâmîn- , (Continuare in pag. a 2-a)