Page 14 - Drumul_socialismului_1972_04

tOÊSSBSBnas
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 362 MIERCURI 5 APRILIE 1972
BBBWMBMBMMriaM———MMWWiJliaiaM— BIB—MBtgmn'fînrr"“^"“*“

in foafe ¡©caiităţiie judefuiui Şedinţa cercului literar — loc

de apreciere exigentâ a creaţiei
ÁcimMe mai susţinută pentru rea-
Secvenţe ale activităţii cer­ ducerii casei de cultură de- dresa creaţiei şl a celui cară
cului literar de pe lîngă Casa cît patru dintre membri. Este sa producea. Starea euforică
de cultură din Orăştie sînt vorba de profesorul Ion Va- încetăţenită este profund dău­
Hiarea ountraotărUor de animale cunoscute publicului localnic leriu Todea — omul cu o nătoare, un prim efect al ei
fiind cel amintit înainte ■—
rodnică şi îndelungată activi­
şl celui aflat în satele înve­
cinate. Recitalurile de poe­ tate culturală, loan Popa-Stă- îndepărtarea creatorilor de
zie, susţinute cu diverse pri­ nileşti, Romulus Bunea şi Ro- ceea ce se numeşte creaţie
în toate unităţile adminis- lelor sînt necesare măsuri gătiţi pentru ca să poată răs­ lejuri de membrii sălf le-au dica Şufanu. In lipsa celor­ autentică, de ţinută.
trativ-teritoriale din judeţ — care să mobilizeze şi mai punde la întrebările cetăţe­ atras simpatia multor oameni. lalţi, inclusiv a secretarului „E absolut necesar, afirma
comune, oraşe şi municipii — mult în desfăşurarea acestei nilor, să le dea explicaţiile Apreciabil este în acelaşi cercului, ceea ce trebuia să pe bună dreptate loan Popa-
s-au întreprins şi se între­ activităţi salariaţii aparatului cuvenite privind toate avan­ timp zelul cu care aceiaşi fie o şedinţă de lucru n-a a- Stănileşti, ca în viitor, cu un
prind acţiuni pentru realiza­ consiliilor populare, între­ tajele de care se bucură con­ creatori au contribuit la al­ vut loc, transformîndu-se în- sprijin mal competent, cer­
rea planului de contractări prinderii de Industrializare a tractanţii. cătuirea textelor brigăzilor tr-o discuţie care a scos la cul nostru literar să devină
la animale. Activitatea desfă­ cărnii, deputaţii care — sub • îndeplinirea planului de artistice de agitaţie sau mon­ iveală cîteva cauze supără­ locul unei calde încurajări,
şurată de către organele şi conducerea şi îndrumarea or­ contractări la animale este o tajelor literar-muzicale pen­ toare ce îngreunează activi­ dar în primul rînd de apre­
organizaţiile de partid, con­ ganelor şi organizaţiilor de sarcină de partid şi de stat tru formaţiile de gen din ca­ tatea de aici, favorizează rea­ ciere obiectivă, exigentă, a
siliile populare, organele con­ partid — trebuie să desfă­ şi trebuie tratată ca atare, cu drul căminelor culturale, u- lizarea unor creaţii de o ca­ creaţiei poeţilor localnici".
tractante se concretizează în şoare o tot mai largă şi sus­ o muncă sistematică, stărui­ nităţiloF economice şi şcoli­ litate îndoielnică ce pătrund ,.Şi apoi, completează prof.
realizări care, în multe loca­ ţinută muncă de lămurire şi toare. Consiliile populare — lor din zona amintită. cu multă dificultate în pu­ Ion Valeriu Todea, se cere cu
lităţi, pot fi apreciate ca convingere în rîndurile cres­ titulare de plan în agricul­ Despre activitatea propriu- blicaţiile locale sau centrale. acuitate întinerirea rîndurilor
bune. cătorilor de animale. întrea­ tură — trebuie să-şi înţelea­ zisă do creaţie a membrilor Principala cauză , pe care sale. Deocamdată, tinerii nu
In această privinţă poate ga activitate de contractări gă şl să-şi îndeplinească o- cercului se ştie însă mai pu­ au Invocat-o cei cu care s-a vin, nici măcar cei de la li­
fi dată ca exemplu pozitiv trebuie să se desfăşoare pe bligaţiile pe care le au şl, cu ţin. In dorinţa de a face cu­ stat de vorbă a fost lipsa li­ ceu, pentru a aduce un su­
activitatea organelor de par­ baza unul program de lucru ajutorul şl sprijinul organe­ noscută agenda actuală de nei îndrumări mal pline de flu nou, cunoştinţe pe care
tid şi de stat din comunele în care să se prevadă sar­ lor de partid, trebuie să ac­ lucru, am participat de cu- exigenţă din partea secreta­ unii membri nu le posedă în
Boşorod, Dobra, Bătrîna, Vor- cini şl răspunderi preci.se, le­ ţioneze cu toată răspunderea rînd la una dintre şedinţele rului cercului — prof. Petru aceeaşi măsură. In plus, şe­
ţa, Sarmizegetusa şi altele, gate de termene şi oameni. şi autoritatea lor pentru ca sale. Ce a constituit ea pen­ Baciu — cît şi a forurilor ju­ dinţa cercului nu trebuie să
precum şl a celor din muni­ Toţi cei care sînt angrenaţi prevederile planului de con­ tru membrii cercului relatăm deţene. Pornind de aici, şe­ se rezume doar la discuţii pe
cipiul Hunedoara, care au în această muncă trebuie să tractări să fie realizate lă în cele ce urmează. dinţele s-au transformat în marginea unei poezii sau al­
realizat sau se apropie de fie temeinic instruiţi şi pre­ toate capitolele. In primul rînd, n-au răs­ adevărate „recitaluri" însoţite ta, ci să abordeze şi să stu­
realizarea planului de con­ puns invitaţiei scrise a con­ de aprecieri laudative la a- dieze în mal mare măsură
tractări la porci. Cu realizări articolele de critică literară
sub posibilităţi la acest ca­ publicate în revistele de spe­
pitol din planul de contrac­ cialitate, fenomenul cultural
tări se află comunele To- Dezbatere profesională cu Pe urmele şfafeteî folclorice actual în ansamblul său".
meşti, Buceş, Crişclor, Hărău, ILIA. Deşi ştafeta folclo­ prezentat frumoase progra­ Observaţiile îndreptăţite îşi
Certeju de Sas, Teliucu Infe­ merceologa din cooperaţia rică „Căutătorii de comori" me artistice. Taraful, so­ cer o cît mai grabnică şi a-
rior, Peştişu Mic, Băcia, Ra- tentă rezolvare. Credem că
se apropie de punctul liştii vocali şi Instrumen­ factorii vizaţi, cărora să li se
poltu Mare, Mărtineştl, Tur- „terminus" al competiţiei, tişti, membrii formaţiei de alăture în primul rînd crea­
daş, Băniţa, Veţel şl altele, de consum in satele Judeţului flacăra
oraşele Simeria, Brad, Călan, ci nu s-a stins. Formaţiile dansuri au fost răsplătiţi torii localnici, se vor mobili­
municipiile Petroşani şl De­ La Orăştie s-a desfăşurat tar şi de alimentaţie publi­ artistice, constituite în a- cu îndelungi aplauze pen­ za, atît cît e necesar, pentru
a determina depăşirea impa­
va. La contractarea tineretu­ recent o dezbatere cu mer­ că, organizarea desfacerii devărate ansambluri fol­ tru măiestria cu care au
lui bovin realizări mal bune ceologii voiajori de la în­ mărfurilor prin formele clorice, duc din sat !n sat interpretat cîntecul şi Jo­ sului în care se află cercul
au comunele Vaţa de Jos, treprinderea economică ju­ moderne de comerţ, stu­ comorile obiceiurilor noas­ literar de la Orăştie pe ai
Bălţa, Densuş, Bunlla, Răchl- deţeană a cooperativelor diul cererii de consum a tre străvechi. cul hunedorean. cărui membri publicul îi aş­
tova, Sarmizegetusa, Burjuc, de consum Hunedoara. Ce­ populaţiei, sarcini concre­ teaptă cu aceeaşi plăcere să
Dobra, Ilia, Vorţa şi altele. te ce-i revin cooperaţiei Unul dintre aceste an­ I BUJOREL MARCU se întîlnească în cadrul unor
SInt rămase In urmă faţă de lor 70 de participanţi li de consum în această di­ sambluri — de la Ilia — directorul căminului noi acţiuni.
plan comunele Vălişoara, To- s-au prezentat expuneri pe recţie. a fost pînă acum oaspete­ cultural Ilia M. BODEA
teşti. Unirea, Lelese, Balşa, teme ca : Orientarea no­ le căminelor culturale din
Beriu, Romos, oraşul Călan uă în organizarea comer­ La „Vîscoza“ Lupenl mecanicul Florea Soaca acordă multă a-
şl altele. ANDREI OPREA tenţie reparării maşinilor de file taf. Calitatea superioară a repa­ satele Lăsău-Lăpugiu şi
Pentru impulsionarea acţi­ ţului alimentar, nealimen- corespondent raţiilor executate este obiectivul său principal. Roşcani - Dobra unde a
unii de contractare a anima- ____________________________ Foto: N. GHEN.ă. iURNAisemœ

Expoziţie retrospectivă
fost atras sub influenţa a- cadre. Şi, într-adevăr, în autorul s-a oprit In mod
ripii de stînga din mişcă- rîndurile sale şi-au făcut u- justificat mai ales asupra „Medicul trebuie să iubească
rea muncitorească, precum cenicia politică, de-a lungul momentului hotărîtor al a- Aşteptat cu interes, eveni­ umane („Rodul pămîntului")
şi activităţii intense, desfă­ anilor, numeroase cadre de cestui proces complex, Con­ mentul festiv al sărbătoririi ori aspecte tangente proble­ ki
şurate de partidul comunist, bază ale partidului nostru, ferinţa generală a tineretu­ unui deceniu şl jumătate de mei genezei simbolice a lu­ satul şi oamenii iui
pentru aşezarea mişcării de devotate trup şl suflet cau- lui socialist de la Bucureşti existenţă a Cercului de artă crurilor, a fiinţei umane In anan
din 19-20 martie 1922, cînd plastică din Lupeni s-a con­ ultimă instanţă. Expune cîto-
s-au pus bazele organizaţi­ cretizat prin vernisajul unei va tablouri şi tînărul Andrei Pe primul om întîlnit pe crotlrea sănătăţii, să iubeas­
ei unice a tineretului revo­ ample expoziţii retrospective Vass, care se detaşează net uliţa satului Boşorod l-am că satul şi oamenii lui, oa­
0 importantă apariţie editorială : luţionar din ţara noastră, de pictură, grafică şi acua­ ca stil şi concepţie, „Compo­ întrebat dacă au medic în meni cinstiţi, inimoşi, dé
organizaţie care In mai 1924 relă. Intenţia organizatorilor ziţie“ şi „Cap de fată" evi­ sat. treabă şi de omenie.
denţiind siguranţă în crea­
— Avem — ne-a răspuns.
— Ştim că din cele nouă
va adopta denumirea care acestei expoziţii, deschise în ţie. De peste cincisprezece ani. sate ale comunei, cîteva sînt
holul clubului sindicatelor, a
„Creaiea Uniunii corespunde pe deplin con­ constat în prezentarea ce­ prezenţa în expoziţie a lui Uitaţl-vă. Stă în casa aia. A- de munte, îndepărtate. Cum
Demnă de remarcat este şl
ţinutului activităţii sale —
colo e şi dispensarul medi­
reuşiţi să ajungeţi în ele ?
lor mai reprezentative lu­
Uniunea Tineretului Comu­
cal.
crări ale artiştilor localnici,
—
In medie, la zece zile
Am bătut la poarta casei
îineretulu! Comunist S£ nist. existente în colecţia cercului. din iosif Hegheduş, cunoscut pu­ spre care fuseserăm îndrep­ o dată sînt prezent în sate.
blicului iubitor dfe pictură,
Lucrarea „Crearea Uniu­
Eroicele
evenimente
Personalul mediu, pe baza u-
atît din expoziţiile sale mal
Comunist“
(Urmare din pag. 1) nii Tineretului importantă trecutul Lupenlulul şi-au gă­ recente de la Lupeni şi Pe­ taţi. Ne-a ieşit în întîmpina- nei riguroase planificări, este
o
reprezintă
re o soră medicală.
sit expresie artistică în lu­
prezent săptâmînal. Rezulta­
troşani cît şi prezenţa pe mi­
— Tovarăşul doctor e prin
da călire revoluţionară, care contribuţie la clarificarea crări ca : „Şedinţă ilegală în cul ecran, cu cîteva lucrări sat, pe la şcoală. tele acestei munci se văd.
de
mină“,
Costea,
Simion
avea să cunoască o deosebi­ tineret pe baze noi, con­ zei clasei muncitoare, po­ şi înţelegerea unuia dintre „Greva — 1929" de Felicia inspirate din trecutul de lup­ Aşteptîndu-1 pe medicul Deşi avem un mare număr
de copii născuţi în ultimii
tă intensitate In condiţiile secvent revoluţionare şi porului din rîndul căruia momentele de seamă ale Sculy, ori în ale unor mai tă al tineretului comunist t Octavian Donţu am vizitat ani, mortalitatea infantilă rla
puternicului avînt revolu­ pentru unificarea sa într-o s-au ridicat. istoriei semicentenare a tineri mînultori ai pensulei: „U.T.C.", „Ieri şi azi". Alte încăperile dispensarului me­ noi este zero„.,|ţJp, accentua-,
ţionar care a cuprins ţara organizaţie comunistă uni­ Concluzia ce reiese după U.T.C. In acelaşi timp, ea „In abataj" (Ion Ocroglici). dical. A fost ridicat în 1958 parte punem pe munca sa*-"
în anii ce au urmat pri­ că pe întreaga ţară. lectura întregului volum es­ contribuie la cunoaşterea de „Mineri" (Simonel Bucur) şi ' tablouri poartă semnătura — şi are zece încăperi. Inclusiv nitară preventivă, ştiind că
mului război mondial. Privind în acest fel lu­ te aceea că, în România, către tînăra generaţie pre­ altele. Florian Deziro Paraschivescu, aparat de radiologie şi labo­ mai uşor previi o boală de-
Autorul a acordat o aten­ crurile, se poate spune că crearea organizaţiei unice, zentă şl viitoare a bogate­ Sînt reflectate apoi teme Marioara Hermán, Sorin An- rator. Peste tot o ordine şi o cît o vindeci, pe igienizarea
ţie deosebită tocmai aces­ Uniunea Tleretului Comu­ marxist-leniniste de tineret, lor tradiţii de luptă ale inspirate din tradiţiile şl o- gheluş. curăţenie desăvîrşită. satelor, precum şi pe edu­
tui proces de evoluţie as­ nist a apărut şi s-a dezvol­ a fost rezultatul unui pro­ înaintaşilor şl constituie un blceiurile oamenilor de pe a- Expoziţia marchează cu — Acum cincisprezece ani, caţia sanitară a elevilor, a
cendentă a organizaţiilor de tat ca una dintre cele mai ces complex, îndelungat, important instrument în ceste locuri semnate de Vio­ cînd am venit în sat, nu a- mamelor tinere, a sătenilor,
tineret din anii avîntulul importante organizaţii de jalonat de-a lungul anilor procesul educării şl formă­ rica Jeler, Minerva Pîss, Ma- prisosinţă un act cultural de veam locuinţă, nu aveam un­ în general.
revoluţionar 1918-1921, pro­ masă ale partidului, care de o serie de momente no­ ria Pop. Pline de semnifica­ seamă în ritmurile vieţii spi­ de lucra. Am pornit la trea­ El, doctorul Octavian Don­
cesului dă clarificare ideo­ trebuia să constituie princi­ dale, care l-au influenţat şi rii conştiinţei sale socia­ ţii filozofice sînt tablourile rituale din Lupeni. bă, sătenii ne-au urmat toţi ţu, medic de medicină gene­
logică în care tineretul a pala sa rezervă şi izvor de determinat. Fără îndoială că liste. graficianului Dafinel Dulnea ca unul. Uitaţl-vă ce dispen­ rală a devenit în cei 15 ani
relevînd sinteze ale împlinirii ION GIF-DEAC sar am ridicat — ne spunea de muncă neîntreruptă, rod­
doctorul Octavian Donţu. nică, plină de devotament
Cînd am sosit aici am găsit pentru ocrotirea sănătăţii oa­
încă unele focare de infec­ menilor, stomatologul, chirur­
Timpul înseamnă I ntr-una din zile, pi­ In deziderat esenţial al activităţii pe ogoare ţie, boli. Astăzi toate acestea gul, cardiologul, ginecologul,,
au dispărut. Femeile nasc la
psihiatrul satului. A desfă­
onierul Mitruţ Dunca,
casa de naşteri, în ultimii
şurat şi desfăşoară o vastă
elev în clasa a V-a a
activitate obştească. Intr-un
producţie ! şcolii generale nr. 9, a sal­ ani n-am avut nici un caz cuvînt, este omul înaintat al
de mortalitate la copil.
vat de la moarte un copil
— In perioada aceasta, de
satului, vrednic şi neobosit,
de numai 3 ani, pe nume (Urmare din pag. 1) rii porumbului a fost arat şi toriştii sînt înşiruiţi privind 15 ani, nu vi s-a oferit posi­ căruia sătenii Ii poartă res­
Dănuţ Rus. Era după ora s-au administrat cîte 300 kg modul de folosire a maşini­ bilitatea de a pleca la oraş ? pect şi stimă, preţuire fără
{Urmare din pag. 1) inutilizabile zeci de ciocane prînzului. Cîţiva copii s-au rezervată culturii porumbului superfosfat la hectar. Pentru lor. Important este ca între — l-am întrebat pe medicul margini, toate cîştigate prin
secţiile de mecanizare şi con­
a completa lipsa elemente­
pneumatice... şi o stagnare de dus la pădurea din apropi­ a fost arată şi fertilizată din Octavian Donţu. munca celor 15 ani, desfăşu­
ne-au apărut acum în am­ cîteva minute înseamnă pes­ erea Blumingului. Printre toamna trecută cu fosfor. Ma­ lor fertilizante, <s-a procurat şi ducerile C.A.P. să existe o — In anul 1959 am fost rată la început pe un teren
colaborare perfectă, iar efor­
cantitatea necesară de uree.
ploarea lor. Cum era înce­ te 150 ore/muncitor pe lună aceştia se aflau şi doi co­ şinile S.P.C. 6 sînt pregătite Cu utilajele aflate la dispo­ turile ce se fac pentru creş­ chemat la Centrul de Antro­ medical nedesţelenit şi pe
să înceapă lucrul, fiind echi­
putul lunii se lucra îndeo­ nelucrate. pii mai mici, unul de 3 pate şi cu aparatura necesa­ ziţie este posibil ca însămîn- terea gradului de mecanizare pologie al Academiei, în 1964 care le merită cu prisosinţă.
sebi la remedieri. Constatăm Aceste aspecte sînt oare de ani şi celălalt de 5 ani. ţatul să fie încheiat în mai a lucrărilor să fie susţinute ml s-a propus postul de pre­ O adeverire vie a spuselor
un continuu du-te-vino (pe nerezolvat ? In ce se concre­ In apropiere de pădure ră administrării erbicidelor. puţin de 10 zile bune de lu­ şi de către cooperatori prin şedinte al Crucii Roşii pe fos­ sale: „Medicul satului nu
parcursul a 400 de metri) în­ tizează aportul organizaţiei se afla o groapă cu gu­ Pentru prepararea în bune cru în cîmp. administrarea unor cantităţi ta regiune Hunedoara. După poate fi decît un om destoi­
tre secţii şi „poarta Devei" de partid, al comitetului oa­ dron (De ce o fi rămas condiţii a soluţiei, îndeosebi — Un aport de seamă la corespunzătoare de îngrăşă­ cum vedeţi, n-am plecat. Am nic, care ştie să învingă
locul destinat remedierilor. menilor muncii, al organiza­ descoperită ?). Cei doi co­ pentru omogenizarea erbici- finalizarea în bune condiţii minte şi îngrijirea culturilor rămas aici, în sat. Pentru că greutăţile, care iubeşte satul
întotdeauna m-am gîndit că
Reliefăm un singur fapt. Pe ţiilor de sindicat ? pii mici au rămas în urmă dului, s-au construit vasele a însămînţării porumbului sînt în condiţii ireproşabile. trebuie să fie cineva care să şi oamenii lui"...
acelaşi şef de echipă de Ia — N-am făcut încă o situ­ şi, întîlnind groapa, au necesare din lemn, care sînt chemaţi să-l aducă şi meca­ Considerentele amintite o- sé ocupe cu dragoste de o-
secţia I montaj l-am vă­ aţie statistică a timpului iro­ încercat s-o sară, Dănuţ, prevăzute fiecare cu cîte un nizatorii — remarca ingine­ glindesc o preocupare susţi­ GH. I. NEGREA
zut parcurgînd într-o oră de sit, deşi aceasta ar fi una copilul de 3 ani, în loc să agitator. In ceea ce priveşte rul loan Medea, directorul nută din partea factorilor
trei ori această distanţă : o din problemele noastre acu­ ajungă pe partea cealaltă, S.M.A. Haţeg. In cooperati­ răspunzători faţă de soarta
dată pentru a chema un te — mărturiseşte secretarul a ajuns în gudron. densitatea, aceasta se va sta­ vele agricole pe care le de - recoltei, de a pregăti temei­ N O T E
muncitor care nu montase comitetului de partid, tova­ bili diferenţiat pe tarlale, ţi- servim producţiile de po­ nic producţia viitoare de po­
bine o piesă, altă dală pen­ răşul Florian Urican. Se pa­ nînd seama şi de i-ezerva de rumb obţinute în anul care rumb. De maximă însemnă­
tru a obţine un bon de ma­ re că, prin agitaţia vizuală, apă acumulată în sol. înain­ a trecut nu pot fi considera­ tate este ca în scurta peri­ Tripón trebuie ne va îndrăzni să treacă
teriale, şi în sfîrşit a treia prin gazeta de perete am ac­ te de însămînţare, în aceeaşi te ca mulţumitoare, în bună oadă care a mai rămas pînă peste ea. Vine camionul
oară pentru a-şi întări echi­ ţionat insuficient în direcţia măsură soarta recoltei fiind la declanşarea însămînţării îmbiînzit condus de Costică Mxtntea-
pa cu alţi doi muncitori. Din utilizării depline a timpului JAi-am făcut zi, se va face o lucrare a te­ influenţată negativ şi de u- să se finalizeze exemplar toa­ nu şi nu poate ocoli oala
60 de minute. 20 şi le-a pe­ de lucru. Noi stăm de vor­ renului cu grapa. nele deficienţe privind meca­ te pregătirile, asigurînd con­ Ion Tripón trăieşte în sa­ cu găina, vine din urmă au­
trecut pe drum. Poate că şe­ bă cu muncitorii, le expli­ — Pregătiri temeinice pen­ nizarea lucrărilor. S-au făcut diţii ca semănatul să fie în­ tul Sălişte, comuna Băiţa. tobuzul condus de Aurel
ful de echipă ştia bine ce căm ce prejpdicii aduce un tru recolta acestui an s-au analizele cuvenite cu meca­ cheiat într-o perioadă scurtă, Sat de oameni liniştiţi şi Moga, tractorul cooperati­
înseamnă această plimbare, minut nelucrat. Dar efectul datoria făcut şi la cooperativa agri­ nizatorii şi s-au stabilit mă­ iar la calitatea lucrării să nu harnici. Din rîndwrile lor vei agricole de producţie.
dar continua s-o facă sub acestor discuţii va fi în con­ suri menite să asigure desfă­ se facă nici un rabat — a- se desprinde însă el, Ion Şi biata găină este trans­
presiunea situaţiei date. In tinuare diminuat dacă cadre­ u colă din Orăştie, afirma ingi­ şurarea în condiţii mult îm­ cestea fiind premise esenţia­ Tripón. Se desprinde prin formată în... pilaf. Spre sa­
secţia a treia, mecanică, un le de specialitate n-ar sta de pionier nerul şef, loan Avram. Afir­ bunătăţite a semănatului şi a le pentru obţinerea unor ce ? lată ; Convins şi mare tisfacţia lui Ion Tripón, cel
tînăr muncitor de la montaj legate de birou şi ar ieşi pe maţia are acoperire în fapte. lucrărilor de întreţinere. Uti­ producţii sporite de porumb viteaz, scandalagiu şi be­
a venit cu o piesă pentru e- teren să întocmească studii Tot terenul repartizat cultu- lajele sînt pregătite, iar trac­ la hectar. consumator de băuturi al­ ţiv.
xecutarea unei găuri. Pînă coolice, de preferinţă ţuică Altă dată a scos butoiul
realiste pentru a pune în de prună, mare mînuitor al
la efectuarea operaţiei, s-a valoare rezerva de timp de toporului; mare meşter în cu ţuică în drum. A băut
„întreţinut" cu doi strungari care dispunem. Nereuşind să iasă, copi­ ce-a băut, apoi l-a făcut
timp de 32 de minute ! Două Relatările interlocutorilor lul a strigat Ia cei mari a sparge uşi şi geamuri, în ţăndări. Tot cu toporul.
strunguri au mers în gol, lai­ noştri au trecut uşor peste o să-i dea ajutor. Pionierul a-şi bate joc de consăteni, Amenzi a primit, dosar la
cei trei muncitori au însumat problemă primordială anali­ Mitruţ Dunca i-a auzit in a-şi batjocori nevasta şi judecătorie a avut, condam­
aşa mai departe.
96 de minute nelucrate ! La zată la Conferinţa pe ţară a strigătul şi i-a sărit în a- nat a fost. Sătenii lui ne-au
punctul alimentar din curtea cadrelor din industrie şi con­ jutor. A încercat să scoată Dar ,Jişa" lui de eveni­ rugat să-l facem cunoscut
uzinei în 35 de minute peste strucţii. Goana după acope­ copilul din gudron, a fă­ mente glăsuieşte mai bine. public şi .prin ziar. Poate,
110 muncitori şi-au făcut rirea „globalei" (indiferent în cut eforturi mari, dar nu Ion Tripón, în stare de e- poate...
cumpărăturile pierzînd în ce condiţii şi cum) lasă la a reuşit prea repede, ră- brietate, îşi alungă soţia
medie fiecare cîte 2 minute. mînîndu-1 pantofii acolo. din casă. Ia toporul şi spar­ Să-şi spună cuvîntul
Şi exemplele pot continua la U.M.M.R. descoperit capitolul Văzînd că nu reuşeşte, s-a ge uşile şi geamurile casei.
sudură, cazangerie, turnăto­ utilizării depline a fondului dezbrăcat şi, cu un ultim Iese afară, se urcă pe fin- şi Goieotivui '
rie etc. de timp. De aceea conside­ efort, a reuşit să-l scoată tină şi strigă după oa­
reanalizarea'
necesară
răm
— Unii muncesc din greu, modulul cum In uzină are meni. Sînt batjocoriţi de Un alt „viteaz", pe nu­
alţii pierd timpul degeaba — pe Dănuţ, leşinat. gura lui oameni cinstiţi ca: mele lui de pe certificatul
mărturiseşte un muncitor cu loc utilizarea timpului de Clnd l-a dus acasă, pă­ Traian Pîrva, Nicolae Mo­ de naştere Viorel Miheţ,
peste 20 de ani vechime. Ü- lucru, a factorilor care con­ rinţii copilului, cu lacrimi ga, Ştefan Cacuci şi mulţi trăieşte în satul Plai, nr.
cură la menţinerea unui ni­
neori luării atitudine împotri­ vel necorespunzător al aces­ în ochi, i-au mulţumit. alţii. 57, din comuna Blăjeni. Nu
va acestora dar faptul se do­ Altă dată: Beat, primul există petrecere organizată
vedeşte ineficace de vreme tuia. L-am întrebat ce l-a lucru făcut, alungarea soţi­ la căminul cultural din Blă­
ce conducerea uzinei este Comuniştii uzinei, cadrele determinat să facă această ei din casă. Urmează apoi jeni la care Viorel Miheţ să
mult mai pasivă. de specialişti au datoria să faptă şl el mi-a răspuns îndelungatul discurs de jig­ nu participe şi să nu facă
— Şi ne mai încurcă şi al­ soluţioneze prompt şi efica­ cu sinceritate şi modestie; niri la adresa oamenilor de scandal. Amenzi i s-au dat
tele — continuă Liviu Irin- ce acest capitol de activi­ — „Orice pionier ar fi omenie din sat, spargerea de mai multe ori, dar nu-şi re-
ca, şeful sectorului de cazan- tate considerat în uzină... mai ultimelor uşi şi geamuri, vizuieşte atitudinea. Aja că
gerié. Uneori stagnăm pro­ puţin esenţial. Organizaţia de făcut la fel". ori a celor reparate de la se impune şi intervenţia co­
ducţia din lipsă de oxigen, partid, comitetul oamenilor ultimul „eveniment“. lectivului de muncă de la
de aèr comprimat, energie e- muncii ti-ebuie să depună e- MARIOARA OLTEANU ^ Apoi ia oala în care so­ I.M. Barza, al cărui salariat
lectrică etc. Nu-s rare cazu­ forluri susţinute pentru în­ elevă la Şcoala generală nr. 9 ţia pusese o găină la fiert, este acest Viorel Miheţ, bă­
rile ■ cînd comprosoristul îşi tărirea responsabilităţii în Hunedoara Asigurinrt o Inin.'l cle.servire a miin-rilor cu l.'iinpi electrice, Elisabeta Halasz éste apreciată o pune în mijlocul drumu­ tăuş şi scandalagiu.
părăseşte postul, determinînd muncă a fiecărui salariat al Întregul colectiv ele muncă al minei Üricánl. Foto: V. ONOIU lui şi aşteaptă să vadă ci­ G. IGNAT
scăderea presiunii şi făcînd uzinei-