Page 15 - Drumul_socialismului_1972_04

■ tsets'
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 362 @ MIERCURI 5 APRILIE 1972
MW'MciMiutuxiuitea

TRASEU DIFICIL? PREŢUIRE

De călătoreşti azi prin Va­ cele trei staţii (de autobuz) se cartiere din municipiu. Cî-
lea Jiului — spre Lonea, A- ale cartierului zeci de călă­ teva sute de salariaţi care Din secţia mase plastice Un moment similar s-a
ninoasa, Vulcan, Lupeni sau tori aşteaptă în zadar sosi­ lucrează la diverse instituţii a F.C. Orăştie, acolo unde petrecut la serviciul linii de
Uricani — apelînd la auto­ rea autobuzului. Cînd, în şi întreprinderi din oraş, a- zilnic se înscriu fapte ce la direcţia transporturi a
buzele întreprinderii de gos- sfîrşit, apare mult aşteptata vînd fixată începerea progra­ grăbesc drumul oamenilor C.S. Hunedoara — ne scrie
podăi'ie comunală te convingi maşină, călătoria spre locul mului de lucru la ora 7, şi spre împlinirea ţelului Vasile Grigoraş. După 35 de
că, în comparaţie cu anii de muncă devine un calvar locuind în Aeroport, au o- propus — de a deveni un ani de muncă, din care 24
trecuţi, transportul în comun bligaţia de a ajunge zilnic colectiv al înaltei conştiinţe numai la serviciul linii, to­
se desfăşoară în condiţii mult în timp util la serviciu. Spre muncitoreşti —, am primit varăşul Nicolae Sencov a
îmbunătăţite. După ce s-a regretul călătorilor, în marea o ştire emoţionantă: colec­ primit dreptul la meritata
Introdus la cele zece exploa­ Pe ruta cartier majoritate posesori de abo­ tivul s-a întîlnit, după pri­ odihnă. Momentul despărţi­
tări miniere programul de namente eliberate de I.G.C. mul schimb de lucru, pen­ rii de colectiv a fost cald,
lucru în subteran de 6 ore, Aeroport — Piafa Petroşani, goana după un loc tru a omagia anii de hăr­ prietenesc, apropiat. Au ve­
I.G.C. Petroşani a suplimen­ în autobuz a devenit o pro­ nicie şi devotament ai unui nit să-i mulţumească pen­
tat numărul de curse prelun­ Victoriei blemă aproape cotidiană. tovarăş de muncă: Matei tru munca demnă, ce n-a
gind totodată circulaţia auto­ Un timp, frigul excesiv era Kunitz. La cei 60 de ani ai cunoscut abateri în cele trei
buzelor pînă după miezul din Petroşani invocat drept cauză a dere­ săi, mecanicul de întreţine­ decenii, inginerul Mihai Bo-
nopţii. re avea să trăiască clipa ie­ tişteanu, inginerul şef loan
glării circulaţiei autobuzelor.
Doar pe unul dintre trasee Altă dată se prezentau drept şirii la pensie intr-un cadru Moraru, secretarul comite­
deservirea călătorilor nu poa­ şi aceasta din cauza înghe­ scuze lipsa de benzină sau sărbătoresc, în mijlocul pri­ tului de partid Ilie Toma şi
te fi calificată nici acum sa­ suielii, îmbrîncelii, nasturilor piese de schimb. In prezent, etenilor, tovarăşilor de mulţi colegi. Au fost clipe
muncă, ale căror cuvinte
tisfăcătoare. Este vorba de rupţi etc. Nu rareori, la în­ cetăţenii din Aeroport se în­ calde, de stimă şi preţuire, în care Nicolae Sencov a
simţit mai mult preţuirea
ruta cartier Aeroport — Pi­ toarcerea acasă, după termi­ treabă ce cauze mai pot fi l-au emoţionat. Prin vorbe­ şi stima de care s-a bucu­
aţa Victoriei din Petroşani. narea programului de lucru, invocate căci de o călătorie le lor. Matei Kunitz şi-a
apar aceleaşi aspecte... rat datorită muncii cinsti­
Timp de 2-3 zile, autobuze­ civilizată cu autobuzele, adi­ revăzut anii de muncă ab- te, a simţit mai adînc ce a
le circulă cît de cît satisfă­ Cu cei aproximativ 15 000 că fără aşteptare prelungită, negată, de căutări pentru a- însemnat pentru el, şi ce va
cător ; urmează apoi alte 5-6 de locuitori, Aeroportul este peste limitele admisibilului, flarea şi aplicarea noului, însemna şi de acum înain­
zile cînd, îndeosebi diminea­ în prezent cel mai mare şi fără înghesuială şi făi-ă im- de dăruire pe frontul între­ te, colectivul, oamenii.
ţa între orele 6,30 şi 7,00 în unul dintre cele mai frumoa- brînceli nici nu poate fi vor­ cerii pentru prestigiul fa­
ba acum. bricii şi al său. L. L.
Presupunînd că I.G.C. nu
are posibilităţi să asigure în
LA C.A.P. SARMIZEGETUSA această perioadă de vîrf (6,30
— 7,00 şl 15,00 — 15,30) nu­
mărul necesar, corespunzător, Concurs literar
de autobuze, propunem stu­ Scenă clin film.
dierea, eventual de către
mm coiiPílilTjiü PLiii- consiliul popular municipal, VAŢA DE JOS. In ca­ Jula, Viorica Loliş şi E- Edsforiale Film
a decalării începerii progra­ drul acţiunilor cultural- mil Chira li s-au inminat
mului de lucru la întreprin­
artistice închinate semi­
miĂ m POMI FmiCTiriei centenarului U.T.C., biblio­ Concursul a fost urmat nească" ne prilejuieşte o fe­
premii în cărţi.
Editura
româ­
„Cartea
derile şi instituţiile sus-men-
teca comunală Vaţa de Jos
ţionate. Diferite grupe de u-
ricită reîntîlnire cu celebrul
nităţi ar putea începe, de e- în colaborare cu şcoala de de un frumos program ar­ roman al scriitorului francez venturi in Ontario''
tistic prezentat de elevii
10 ani a organizat un con­
xemplu, programul la ora Şcolii generate Vaţa de Gustave Flaubert, „Doamna
Intre preocupările cotidie­ ceastă măsură ? Secretarul 6,45, altele la 7,00 (sau : 6,30; curs literar intitulat „Ro­ Jos, echipa de dansuri din Bovary“. Extrem de contro­
ne cărora organizaţia de par­ comitetului comunal de par­ 7,00 ; 7,30). manul actual — oglindă a Căzăneşti, condusă de în­ versat la apariţie (pentru ac­ Subtitlul acestui film ar un contact nemijlocit cu pu­
tid din C.A.P. Sarmizegetu- tid ne relata amănuntul că Cert este că se impun mă­ omului şi societăţii socia­ văţătorul Gheorghe Sire- ţiunea pe care o reda), roma­ putea fi definit rezumativ blicul, mai ales prin inter­
sa le acordă maximum de a- pentru secretarii organizaţii­ suri de natură să ducă la liste“. teanu, şi renumitul taraf nul s-a impus în timp ca una „Aventuri pentru toate vîr- mediul imaginilor, bine reali­
tenţie, pomicultura cîşligă lor de bază din brigăzi, pen­ desfăşurarea unui transport Concursul a fost îndru­ al căminului cultural. dintre cele mai rezistente stele". Spunem acest lucru zate de operatorii André Zar­
tot mai mult teren. Livezilor tru brigadieri, pentru toţi optim şi în cartierul Aero­ mat şi condus de profeso­ creaţii realiste, model de deoarece fiecare categorie de ra şi George Cornea. Cuplul
tinere — care totalizează 42 membrii de partid şl restul port. rul Liviu Lucaclu. Partici­ MARIA BANICIU perfecţiune artistică. spectatori găseşte în filmul regizoral aduce şi el un a-
ha plantaţii cu pruni, meri, cooperatorilor, sarcina aceas­ panţilor cîştigători: Voicu bibliotecară ★ cuplului Sergiu Nlcolaescu — port considerabil în a reda
perl, vişini şl caişi — 11 se ta a trezit un viu interes. Ni F. CRISTIAN Walter Roman este prezent Jean Dreville satisfacţii. Ge­ pe ecran descrierile minuţi­
vor adăuga în această primă­ se oferă şi un exemplu'edifi­ în librării cu volumul inti­ neraţiile vîrstnice vor regăsi oase şi acţiunea palpitantă
vară încă 20 de ha, dintre cator : în timpul său liber, tulat „Sub cerul Spaniei. Ca­ o părticică din copilăria lor, ale lui Cooper.
care 10 ha vor fi cu pruni şi comunistul Toma Hincar din valerii speranţei" apărut în cînd fuseseră fermecaţi de Ceea ce se urmăreşte cu
sé vor realiza la brigăzile brigada de la Păucineşti a Editura militară. Cuprinde neasemuitele peripeţii imagi­ insistenţă In film este sub­
din Sarmizegetusa şl Hobiţa, plantat singur 70 de pruni. Primele rezultate - diversitate de... probleme amintiri, fapte retrăite de au­ nate de Fennlmore Cooper şi linierea trăsăturii eterne a
iar celelalte 10 ha cu nuci, Şi-n expresia „plantat", folo­ torul cărţii. Elocvente sînt în Karl May, iar cele mai tine­ literaturii de aventuri de a
la Zelcani. sită de tovarăşul Vasile Zgîc- acest sens cuvintele din dedi­ re sau cele tinere de tot vor restabili dreptatea atunci cînd
Pe tovarăşul Vasile Zglr- cea, sînt incluse lucrările de După patru etape în divi­ în campionat a avut patru obiectivelor lor (3 puncte Şti­ caţia introductivă : ,,Dedic descoperi lumea romanţioasă ea pare eminamente pierdu­
cea, secretarul comitetului Scoatere din pămînt a mate­ zia A, trei în „B", două în partide grele. inţa şl cîte 4 celelalte două aceste pagini poporului spa­ a plaiurilor îndepărtate unde tă. Elementul de rezistenţă
comunal de partid şi primar rialului săditor, săpatul gro­ „C", două. şi, respectiv, pa­ Aşa stînd lucrurile, să dăm — în primele meciuri). Greul, niol care a luptat pentru tri­ totul este posibil, unde cei al filmului este chiar pre­
al comunei, l-am întîlnit pu­ pii, administrarea gunoiului, tru în seriile campionatului crezare reflecţiei preşedinte­ însă, abia acum începe, cu umful unei cauze ce nu era buni îi înving întotdeauna pe zenţa permanentă a acestei
ţin timp după ce avusese loc plantarea propriu-zisă. Toma judeţean, considerăm că es­ lui clubului Jiul, loan Carpi- cît etapele se scurg şi „con­ numai a lui, făcîndu-şi dato­ cei răi, vor descoperi o lume trăsături folclorice, emanînd
o şedinţă a comitetului de Ilincar nu-i un exemplu sin­ te potrivit a fi evidenţiate neţ: „Ce a fost greu a tre­ curenţa" se străduieşte pen­ ria pe deplin şi pînă la ca­ a posibilităţilor nemărginite credinţa în posibilitatea sta­
partid pe cooperativă. La or­ gular, pentru că în aceeaşi cîteva aspecte mai semnifi­ cut, am scăpat de echipele tru acelaşi ţel. Antrenorii şi păt şi căruia întreaga ome­ ale fanteziei. bilirii adevărului. Filmul tre­
buie judecat între limitele
dinea de zi fusese pus în brigadă ţăranii cooperatori cative ale evoluţiilor echipe­ disperate şi, în continuare, jucătorii celor trei echipe vor nire progresistă îi recunoaşte „Aventuri în Ontario" este genului de care aparţine. Nu
discuţie modul cum se mate­ au plantat pînă acum 1600 lor hunedorene de fotbal. altfel se vor desfăşura me­ fi tot mai mult angajaţi în acest mare merit faţă de is­ una dintre cele mai bune i se pot pretinde referiri
cărţi ale autorului „Ultimu­
rializează cele stabilite în de pruni, la cea din Sarmi­ Vom releva în primul rînd ciurile Jiului". această campanie de uzură, torie. lui mohican“. Era deci de meticuloase de etnografie.
planul de măsuri adoptat a- zegetusa mai bine de 1 000 faptul că aparenţele în pri­ în care nici una dintre pre­ Dedic aceste pagini volun­ .Ştim prea bine că indienii
nul trecut, în decembrie, de bucăţi, la Zeicani 470, la vinţa formei echipei Jiul pot tendente nu reuşeşte încă să tarilor români din brigăzile aşteptat ca versiunea sa ci­ trăiau altfel decît în peisa­
nematografică să fie la înăl­
plenara activului comunal Breazova 300, la Hobiţa... înşela pe cei ce se grăbesc se detaşeze. In rest, celelalte internaţionale care au luptat ţimea cărţii. Lucrurile nu jul pitoresc al lui Cooper.
de partid, privitor la extin­ Peste tot, planul de acţiu­ cu calificativele modeste la Fotbal-comentarlu 6 echipe „merg" obişnuit — şi au căzut pe pămîntul în­ stau tocmai aşa. Filmul „A- .Ştim şi faptul că problemele
derea pomiculturii. ne al activului de partid adresa evoluţiei sale de pînă victorii acasă, înfrîngeri în depărtat şi sîngerat al Spa­ venturi în Ontario" nu este lor nu sînt nici pe departe
Am avut astfel posibilita­ cheamă şi mobilizează oame­ acum. Să nu uităm că aceas­ deplasare —, cu excepţia si- niei nemuritoare, pe care au lipsit de cusur. Dar ceea ce atît de simple ca-n... filme.
tea să aflăm că, spre deo­ nii la extinderea unei ramuri tă echipă a trecut printr-un merienilor, care au avut un iubit-o ca pe a doua lor Pa­ este important, din punctul Dar convenţia se denunţă din
sebire de alţi ani, întreaga menite să asigure însemnate masiv proces de refacere şi Mai îngrijorătoare apare e- start slab, înregistrînd deja trie, pentru ca patria lor. de vedere al spectatorului prima clipă, onest, aşa cum
masă de ţărani cooperatori venituri băneşti şi deci dez­ întinerire ; că orice schimba­ voluţia Corvlnului. După trei două înfrîngeri şi apropiin- România, să trăiască". dornic de un divertisment de­ trebuie. Iar noi o acceptăm
în frunte cu membrii de par­ voltarea a însuşi avutului ob­ re de antrenor atrage după etape, echipa siderurgiştilor du-se la un punct de ultima conectant şi stimulator al ca atare.
tid este antrenată acum la ştesc al cooperativei. Para­ sine cît de cît schimbări de a acumulat un singur punct, clasată. fanteziei, se realizează. Fil­
lucrările ' péhtrü'S'buna între­ lel cu săpatul în jurul vişi­ ordin tactic, a căror instalare coborînd în clasament la nu­ mul reuşeşte să stabilească AL. COVACI
ţinere a tinerelor livezi şi nilor din cele 6 ha livadă în spiritul de joc al echipei mai două puncte de „lanterna O candidată aproape sigură Pentru
în acelaşi timp în vederea e- (plus gunoitul şi curăţitul la produce unele tulburări ; că roşie“. Dacă la Bistriţa au fost la barajul pentru titlul de
fectuăril de noi plantări. Hobiţa, pe întreaga coopera­ Jiul a parcurs o perioadă „de vină“ arbitrii, acasă cine campioană judeţeană avem ; melomani
In aceste zile, la toate bri­ tivă s-au plantat în goluri­ precompetiţională de forţă, a fost vinovat pentru egalul Dacia Orăştie. A doua se va Spectacole
găzile se lucrează din plin la le vechi ori pe terenuri vi­ cu bune rezultate în asam­ cu C.F.R. Timişoara ? Sau la decide mai tîrziu. Importan­ „Melodii din toată lumea"
curăţitul pomilor, se sapă în rane situate de-a lungul dru­ blarea unei formaţii de bază. Anina, unde echipa a fost tă, însă, se anunţă necesita­ se intitulează discul apărut
jurui lor, se administrează murilor mai bine de 3 000 de învinsă în minutul 82?! E- tea întăririi disciplinei com- de curînd sub egida casei de Iubitorii de teatru din Reîntors dinlr-un turneu
gunoi, iar la brigada din Ho­ pomi fructiferi, şi acţiunea Cel mai important aspect se vident, lucrurile nu stau toc­ petiţionale în cele două serii discuri Electrecord. El cu­ Valea Jiului vor putea vedea de succes prin Sibiu, Mediaş.
reflectă, însă, în bogatul pro­
biţa s-a făcut deja picheta- continuă. gram competiţionai străbătut mai bine la Corvinul. Jucă­ ale campionatului judeţean. prinde piese interpretate de în această săptămînă pe sce­ Tg. Mureş şi Cugir, Teatrul
tui pe mai bine de 2,50 ha Comunişti cum sînt Avram de-a lungul unei luni de zi­ tori buni individual nu au Deja s-au semnalat acte de Doina Badea, Aurelian An- na din Petroşani recentul de estradă din Deva prezin­
teren ce va fi plantat cu Bărboni şi Octavia Albules- reuşit încă să înjghebeze o indisciplină la Haţeg, Dobra, dreescu. Dan Spătarii, Jean spectacol prezentat în premi­ tă în 6 aprilie, la Simeria,
pruni. La plenara din decem­ cu — la brigada Păucineşti ; le : 7 meciuri oficiale (4 în echipă pe măsura forţei lor. Hunedoara şi neprezentâri Păunescu, Angela Similea, eră ,,Este vinovată Corina?“. spectacolul „Veselie la con­
brie a activului de partid Gheorghlţa Paveloni şi Vic­ campionat şi 3 în „Cupa (Să fie vorba tot despre mo­ (Constructorul Lupeni şi George Enache, Aura Urzi- Apreciat de spectatori pen­ cert".
din comuna Sarmizegetusa toria Dumbravă — la cea din României“), din 5 martie pî­ dificările de care vorbeam, C.F.R. Simeria). Este cazul ceanu. tru calitatea textului şi a in­
s-a hotărît însă ca — în a- Breazova ; Păun Hibais la nă în 2 aprilie ! Dacă vom survenite prin schimbarea ca aceste aspecte să fie stu­ ★ terpretării, spectacolul Tea­ In aceeaşi zi, la Deva, o al­
fară de plantările în masiv Sarmizegetusa şi mulţi alţii lua în considerare rezultate­ concepţiei de joc imprimată diate de comisia judeţeană Maria Butaciu oferă un trului de stat Valea Jiului tă formaţie a aceluiaşi tea­
— fiecare ţăran cooperator constituie animatorii care le înregistrate şi condiţiile de noul antrenor ? Rămîne de fotbal. nou cadou admiratorilor săi, se bucură de pe acum de o tru prezintă pe scena sălii
să contribuie la valorifica­ militează concret la transpu­ concrete în care s-au desfă­ de văzut în etapele urmă­ iubitorilor de muzică popu­ bună primire din partea pu­ ,,Arta" spectacolul ,,Deva ve­
rea golurilor create în live­ nerea în viaţă a unei sarcini şurat partidele respective, toare). Prof. MIRCEA MIRON lară. , Este vorba de un disc blicului care-1 poate reve­ ni la tine cîntul", apreciat de
zile vechi, a spaţiilor de pe de partid privind dezvoltarea vom vedea că ele nu sînt In divizia C, fruntaşele vicepreşedinte al C.J.E.F.S. cuprinzînd melodii populare dea sîmbătă pe scena din Pe­
marginea şoselelor -şi drumu­ pomiculturii ca ramură ce a- chiar de... speriat: Jiul s-a N. STANCIU din Bihor. troşani. publicul devean.
rilor de cîmp etc., prin plan­ sigură cooperativei lor mij­ calificat în semifinalele ,.Cu­ sînt tot în frunte, Ştiinţa
Petroşani, Minerul Lupeni şi
tarea a cite 10 pomi fructi­ loace şi condiţii de prosperi­ pei României“ după trei me­
feri. tate. ciuri dificile — între care Mureşul Deva mergînd cu
Vă răspundem la întrebare
Cum se traduce în fapt a- PETRE FARCAŞIU două cu divizionare A —, iar paşi siguri înspre realizarea
Reghina Ember — Deva. Ana Meltcş — Brad. Pro­ tueze în întregime concediul diţiile art. 16/1 .sau art. 20 lit.
Dacă v-aţi angajat la data gramarea concediului de o- anual do odihnă în raport cu a. b, d ori j din Codul mun­
de 1 septembrie 1970, în a- dihnă se face la sfîrşitul a- vechimea totală în muncă, cii.
nul 1971 — după împlinirea nului, pentru anul următor, înainte do încetarea raportu­ Maria Rusii — Hunedoara.
unei vechimi neîntrerupte de de către conducerea unităţii, rilor do muncă prin pensio­ Femeile gravide începînd cu
11 luni — aţi avut dreptul de acord cu organul sindical nare. luna a cincea, precum şi cele
la concediu de odihnă de 15 din unitate Ordinea conce­ Eugen Tecar — Simeria. care alăptează, nu vor putea
zile lucrătoare, la durata că­ diilor va fi stabilită eşalonat Cei noi angajaţi au dreptul fi repartizate la munci do
rora adăugîndu-se şi zilele în tot cursul anului, ţinîn- la 15 zile lucrătoare conce­ noapte, fără deosebire do u-
corespunzătoare timpului lu­ du-se scama de interesele diu anual do odihnă. Dacă nitatea la care lucrează.
crat în anul anterior. bunei desfăşurări a activită­ v-aţi angajat în cursul lunii
Marin Lică — Hunedoara. ţii şi de interesele angajaţi­ ianuarie 1971, în luna decem­ Florin Pclrescu — Valea
Cu ocazia încorporării pen­ lor. Această ordine a efec­ brie 1971 aţi avut dreptul la I.ungă. In problema caro vă
tru îndeplinirea serviciului tuării concediilor de odihnă concediu anual de odihnă. interesează vă puteţi adre­
militar, în anul 1969, unita­ stabilită va fi modificată şi Nicolae Oprea — , Brad. sa Uniunii judeţene a coo­
tea la care aţi lucrat era o- concediul va fi reprogramat Dacă la data încorporării aţi perativelor do consum Hune­
bligată să vă compenseze în — pi’intre alte cauze — şi a- avut calitatea do angajat, la doara — Deva.
bani drepturile de concediu tunci cînd angajatul are re­ terminarea stagiului militar, loan Roşu — Gooagiu. Pu­
de odihnă proporţional cu comandare medicală pentru a unitatea unde aţi fost anga­ teţi solicita deschiderea suc­
timpul lucrat înainte de în­ urma un tratament într-o jat are obligaţia să vă asi­ cesiunii după tatăl dv. caro
corporare. Trecînd mai mult staţiune balneoclimaterică, gure o muncă echivalentă cu se va dezb.ato la Notariatul
de un an de la data cînd a- într-o anumită perioadă a a- aceea pe caro aţi avut-o an­ do stat.
ceste sume de bani urmau să nului. In acest caz, data tri­ terior încorporării. Compen­
fie plătite şi pînă la data miterii în concediu va fi cea saţia (preavizul) egală cu lOAN VASILIE
Noile si vechile conslrueţii clin cartierele oraşelor Judeţului nostru, ca şi cele din întreaga ţară, se iau parcă la întrecere cînd le-aţi solicitat, ele nu indicată în recomandarea cîştigul mediu pe o jumăta­ VASILE AVRAM
ne verticală l' C.artierul „Gojdu" din municipiul Deva, a cărui vedere generală o reproducem In fotografia de mai sus, este expre- mai pot fi achitate. medicală. te de lună se plăteşte numai de la Direcţia judeţeană pen­
....................- • — - s . - ---------- Foto: V, ONOIU
sia acestei „dispute“ urh.anisticc din care ciştigă întotdeauna locu Itoril' Petru Sasu — Orăştie. An­ în cazul în care contractul tru probleme de muncă
gajaţii au dreptul să efec- de muncă se desface în con- si ocrotiri sociale
Cînd unii îşi abandonează îndatoririie părinteşti

Uneori ne este dat să au­ reprezintă decît pensia ali­ trebare. Cum poate să se uite O scrisoare sosită recent la funcţiei, învăţătoarea V. L.
zim că pensia alimentară sta­ mentară pe un an de zile. Pe în ochîi oamenilor A. I., cînd redacţie din satul Visca ne ar fi trebuit să-i impună ce­
tăţeanului pe care l-a „ră­
bilită de lege precum şi alo­ restul de 6 ani, A. I. este da­ ştie că cele două fetiţe sînt aduce un mesaj aproape ase­
caţia pe care o alocă statul tor copiilor. Dar în afară do crescute numai prin truda mănător cu cel relatat mai pit" de lîngă copil ca să se
■unui salariat pentru copiii bani, Aruncuteanu este da­ mamei ? Legea l-a pedepsit sus. achite faţă de minor măcar
săi este însuşită pe nedrept tor moral faţă de cele două o dată pe A. I. pentru neîn- Cetăţeanul L. L. a părăsit de elementara obligaţie; pen­
de acesta. Asemenea fenome­ fetiţe care-i poartă numele. deplinirea obligaţiilor de pă- în toamna anului trecut că­ sia alimentară şi alocaţia de
ne se întîmplă desigur numai minul conjugal, lâsînd în ur­ stat. Sperăm — şi de fapt
în familiile dezorganizate, ma sa un minor fără îngri­ din acest motiv nu-i dăm pe
unde unul din părinţi abdi­ jire, pentru a convieţui în cei doi cu numele — ca L. L.
că de la obligaţiilie pe care concubinaj cu o altă femeie. să se trezească la realitate. Şi
le are în calitate de întreţi- Acum L. L. s-a mutat cu do­ realitatea ar fi ca el să se
nător şi educator al minori­ miciliul într-o localitate din reîntoarcă la copilul care-1
lor. Iată cîteva cazuri ; împrejurimile oraşului Brad. aşteaptă.
Nimeni nu este scutit de
Ion Aruncuteanu, cu domi­ Dar despre această obligaţie rinte. Dar Aruncuteanu a sfi­ Intre timp şi-a schimbat şi
ciliul actual în oraşul Lu­ n-are rost să mai amintim ! dat legea şi o sfidează cu o locul de muncă. Mama copi­ a se achita de obligaţiile de
părinte. Şi cînd opinia publi­
peni. strada 6 August, nr. 59, Ce se întîmplă însă dacă şi uşurinţă incredibilă şi acum. lului, respectiv soţia legitimă
şi-a părăsit familia, adică mama minorelor ar fi dezer­ Cînd se simte urmărit pen­ a lui L. L„ a făcut nenumă­ că observă că unii părinţi de­
zertează, dau dovadă de laşi­
soţia şi colo două fetiţe încă tat de Ia obligaţiile de pă­ tru pensie alimentară, pără- rate apeluri soţului, pentru tate, de dezinteres faţă de
de cînd minorele aveau vîr- rinte ? Poate că ele ar fi fost .seşte întreprinderea la care ca el să se. achite de obliga­
sta de 5 şi respectiv 2 ani. date în plasament familial lucrează şi fuge la alta, ca să ţiile de părinte. Din luna oc­ minorii cărora le-au dat via­
cere
îi
ţă,
dezaprobă
şi
Acum fetiţele au 14 şi res­ ori ar fi fost internate într-o 1 se piardă urma. Atitudinea tombrie 1971 şi pînă acum organelor în drept să-i
pectiv 12 ani. In tot acest casă de copii, pentru că sta­ unui astfel de părinte nu L. Ii. nu î-a dat nici un leu
răstimp A. I. n-a reuşit să tul nostru îi ocroteşte pe mi­ poate fi iertată. De aceea, o- soţiei, pentru creşterea mino­ tragă la răspundere. Aşa
dea pentru creşterea fetiţe­ cii cetăţeni şi nu-i este indi­ pinia publică, legile ţării o rului. negretabil este că per­ este cinstit şi echitabil nu nu­ Urmilrlncl cu atenţie funcţionarea guriior de vînt, caupcristul Petru Marian, şi furnailstul Va­
lor sale decit ,3 600 de lei. E să-I tragă din nou la răspun­ soana cu care trăieşte în con­ mai faţă de societate dar şi ier Huzou asigură o bună desfă şurare a proeesului de producţie la furnalul nr. 2 de la U. V.
foarte puţin dacă ţinem cont ferent cum aceştia ci-esc şi cubinaj L. Ii. este de profe­ faţă de viată. Călan.
de faptul’ că aceşti bani nu trăiesc. Se naşte însă o în- dere pentru faptele sale. sie învăţătoare. Prin natura N. PANAITESCU