Page 18 - Drumul_socialismului_1972_04

yrV'TTCT-îSîl
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 3 363 @ JOI 6 APRILIE 1972
... .......................... . .... ...... . ..... .. ..... ............. . ................... .. mi

Mmrnm

Adunarea generală a or­
ganizaţiei de partid este ca­ pildă, toţi tovarăşii ingineri
drul în care se supun ju­ din conducerea secţiei făceau
decăţii colectivului proble- parte din organizaţia de bază
nr. 4. Ori de cîte ori, cînd
rţiele principale ale organiza­ în celelalte trei organizaţii
ţiei, locul în care membrii de de bază se ridicau probleme Clubul muncitoresc din Ghelar a găzduit un fru­
partid îşi însuşesc trăsăturile arzătoare privind îndeplini­ mos concert coral oferit minerilor fi membrilor
combativităţii, ale spiritului rea indicatorilor de plan, oa­ lor de familie. Organizat din iniţiativa Consiliului
de organizare, ale răspun­ menii cereau să fie de faţă municipal al sindicatelor din Hunedoara, cu con­
derii şl disciplinei. La ple­ şi cadrele de conducere pen­ cursul sindicatelor din C.S.H., I.C.S.H., spital, înuă-
nara C.C. al P.C.R. din 3—5 tru a le „asculta păsul pe ţămint şi E. Ai. Qhelar, concertul s-a înscris in seria
noiembrie, tovarăşul Nicolae viu, nu prin intermediar", de spectacole organizate in lumina programului de
Ceauşescu, referindu-se la lo­ pentru a cunoaşte probleme­ acţiuni politice cultural-educative stabilit de par­
cul important pe care îl ocu­ le ce-i frămîntă şl a lua tid în vederea organizării cit mai plăcute ţi utile a
pă adunarea generală în edu­ membru din birou, care răs­ munişti ce lucrează la între­ măsurile cuvenite. Am repar­ timpului liber al oamenilor muncii.
carea comuniştilor, sublinia punde de pregătirea adună­ ţinere, a pus în dezbaterea tizat. atunci, pe fiecare or­ Cu acest prilej corul siderurglftilor hunedorenl a
necesitatea creşterii rolului rii, îşi formează un colectiv adunării generale analizarea ganizaţie şi schimb, cite un prezentat, sub bagheta profesorului Nicolae lacobes-
adunării de partid „în dezba­ din mal mulţi membri de acestor probleme. Oamenii inginer din conducerea sec­ cu, un frumos ţi variat repertoriu cu piese de pres­
terea principalelor probleme partid şl, îrnpreună, se ocu­ au participat cu maturitate ţiei. tigiu ale compozitorilor M. Neagu, I. Vidu, Goian ţi
ale vieţii colectivelor de pă de elaborarea în prima la dezbateri, au arătat cau­ — Aceasta a dus la o mai La I.P. Blrcea, tuburile premo se armeazâ cu ajutorul unei ma­ Brahms. Solii artei constructorilor Hunedoarei noi,
muncă, în sporirea combati­ formă a materialelor. zele, s-au făcut propuneri de bună colaborare între partea şini speciale. conduşi de prof. Horia Făgărăşan, şi-au adus în a-
vităţii şl vigilenţei politice a — Participînd efectiv la îmbunătăţire a muncii, s-au de exploatare şl partea de cest concert frumoasa lor contribuţie prezentind
membrilor de partid, în ri­ pregătirea ei, în adunare luat măsurile cele mal adec­ întreţinere — precizează loc­ piesele ; „România, ţara mea de dor" de M. Neagu,
dicarea spiritului critic şl au­ membrii de partid nu se vor vate pentru remedierea lip­ ţiitorul secretarului comitetu­ „Cîntec de şantier" de Costică Andrei şi „Imnul
tocritic, în promovarea pozi­ simţi doar invitaţi, care as­ surilor. lui de partid —, a crescut nopţii" de Beethoven.
ţiei ferme împotriva fenome­ cultă un raport şi aprobă o — Din această adunare a mult răspunderea fiecărui co­ ciştigate : Deşi spectacol de gen, concertul prezentat s-a
nelor negative, a atitudinilor hotărîre, ci se vor simţi păr­ rezultat şi propunerea — munist, a fiecărui muncitor
necorespunzătoare faţă de taşi activi la elaborarea mă­ completează ing. Candin Tri­ la locul de muncă. Nu se mal bucurat de o frumoasă variaţie, atît datorită reper­
muncă şi avutul obştesc, de surilor — e de părere Ing. fan — ca şl partea de între­ discută „asta e partea mea", toriului abordat de formaţiile corale cît ji prin pre­
dezinteres faţă de cerinţele Candín Trifan, locţiitor al ţinere să se constituie în în­ „asta e partea ta'. Cel de la meta! zenţa grupurilor vocale de la Spitalul din Hunedoa­
oamenilor muncii, a manifes­ secretarului comitetului de trecerea socialistă. Şi s-a ho- exploatare se îngrijesc şl el ra, dirijor dr. Radu Pătrăşescu, a sindicatului învă-
tărilor de indolenţă şi super­ partid pe secţie. tărît ca să fie evidenţiaţi în de agregat, nu lasă acest lu­ ţăimînt Hunedoara — dirijor Horia Făgărăşanu şi a
ficialitate...". Desigur că de — Se ştie cîtă înrîurlre în muncă cei care au cele mal cru numai pe seama celor de E. M. Ghelar — dirijor Marin Dîrvă.
realizarea acestei cerinţe ma­ reuşita unei adunări are a- puţine opriri de agregate. E- la întreţinere. „Agregatul e Cum era fi firesc, in încheierea concertului a e-
jore depinde, în mare măsu­ legerea temei. Dacă aceasta flclenţa acestei adunări a a- al nostru" — acesta e ter­ voluat formaţia corală a gazdelor, formaţie care nu­
ră, felul în care e pregătită e o problemă care frămîntă vut rezultate imediate. Noi menul folosit acum. mără peste 65 da ani de existenţă, cu o frumoasă şi
adunarea generală, de ale­ colectivul, ea va îndemna la am redus opririle accidentale — Adunările sînt combati­ bogată activitate. Prezentând piesele: „In pădure“,
gerea problemei ce urmează dezbateri vil, combative, la în medie cu circa 20 la sută ve, oamenii Iau atitudine fa­ (Urmare din pag. 1) nerat multe opriri accidenta­ de C. Porumbescu, „Suită de cîntece populare" de
a fi dezbătută. luarea unor măsuri a căror faţă de anul trecut — asta pe ţă de lipsuri. Sînt interesaţi le şi întreruperi, soldate cu I. Munteanu, „Mama" de I. Chirescu şi „România,
La comitetul de partid din eficienţă să se vadă. In a- întreaga secţie, global. Sînt în îndreptarea lor, nu se importante pierderi de pro­ ţara mea de dor" de M. Neagu, corul minerilor din
secţia cocserle a Uzinei „Vic­ ceastă privinţă am vrea să ne însă baterii unde realizăm sfiesc să-şl spună fără oco­ pentru ca termenele de pu­ ducţie. Această realitate, cri­ Ghelar, dirijat de Marin Dirvă, s-a bucurat de calda
toria“ Călan, unde adunările daţi cîteva exemple. reduceri de pînă la 33 la lişuri cuvîntul, cinstit, sincer. nere în funcţiune a acestui ticată dealtfel şi în cadrul apreciere a publicului.
generale ale celor patru or­ — Da. Am observat că a- sută. In organizaţia de bază nr. 1, primordial obiectiv pentru Conferinţei pe tară a cadre­ Deosebit de emoţionant a fost cuvîntul de mulţu­
ganizaţii de bază s-au ţinut tuncl cînd tema abordată în — S-a verificat, aşadar, că de pildă, comuniştii au ana­ producţia de fontă a judeţu­ lor din industrie şi construc­ mire adresat oaspeţilor de către losif Mersici, care,
cu regularitate, conform pla­ adunare nu era o problemă atunci cînd se porneşte de la lizat cu multă exigenţă acti­ lui să nu sufere amînare. As­ ţii, este suficientă pentru a de peste 35 de ani, este un neobosit iniţiator şi or­
nurilor stabilite, pregătirea majoră şl participarea la dez­ fapte concrete, reale, cînd se vitatea unor oameni cu func­ pectul apare cu atît mai ne­ demonstra necesitatea ca în ganizator al activităţii cultural-artistice din comuna
acestora constituie o preocu­ bateri era slabă. De aceea, dezbat în adunări teme care ţii de răspundere, au sanc­ cesar cu cît anul acesta, la acest an să se acţioneze cu Ghelar.
pare majoră. am căutat probleme care ne îl frămîntă pe oameni, anali­ ţionat chiar doi membri de C.S. Hunedoara, pe lîngă vo­ toată fermitatea pentru exe­ Concertul coral „Cintare prietenilor dragi" a con­
preocupă în activitatea noas­ za făcută e matură, respon­ partid din biroul organizaţiei lumul sporit de construcţii- cutarea la termen şi de cali­
— La noi, atragerea unul tră cotidiană. M-aş opri sabilă, iar măsurile luate îşi de bază care au avut abateri montaj, este prevăzută şi exe­ stituit un omagiu de cinstire şi respect pentru mun­
număr cît mal mare de co­ la un exemplu. La par­ de la conduita de comunist. tate a acestor reparaţii. Pri­ ca minunaţilor oameni ai muncii din ţinutul pădu-
munişti la pregătirea adună­ găsesc o rezolvare mal grab­ Aceste adunări au fo.st, fără cutarea unul amplu program mează în acest sens lucrările renilor, prilejuindu-le întîlnirea cu acest gen de
rii — ne spune tovarăşul tea de întreţinere a sec­ nică. Dar în ce măsură or­ îndoială, pentru flecare par­ de reparaţii capitale. Faptul de la bateria nr. 3 de cocsi­ spectacol, contribuind la ridicarea pe noi culmi da
Gheorghe Naum, secretarul ţiei — unde lucrează în ge­ ganizaţia de partid, ca organ ticipant adevărate şcoli de e- că în anul trecut în combi­ ficare, cuptorul Martin nr. 4, măiestrie interpretativă şi de îmbogăţire a reperto­
de conducere politică, a reu­
comitetului de partid de la neral lăcătuşi şl electricieni ducare comunistă în care se nat nu s-au realizat lucrări de la oţelăria nr. 2 etc. Fiind riului formaţiilor corale din municipiul Hunedoara.
secţia cocserle — a devenit — s-au observat frecvente o- şit ca întregul colectiv sau formează şl se dezvoltă tră­ lucrări de mare anvergură,
o metodă de lucru perma­ prlri de ordin mecanic, inter­ cadrele cu funcţii de răspun­ săturile partinice ale mem­ de reparaţii capitale în va­ această activitate trebuie să A. STOICA
nentă, care face ca materia­ venţiile la agregat nu se fă­ dere să-şi facă datoria în- loare de peste 13 milioane fie permanent în centrul a-
ceau ca lumea. In această si­ tr-un domeniu sau altul ? brilor de pai’tid. tenţiei conducerii combinatu­
lele ce se prezintă să fie re­ tuaţie, organizaţia de bază — In această direcţie la lei, că unele reparaţii s-au lui şi a centralei industriale.
zultatul gîndlrii colective. Un nr 4, din care fac parte co­ noi a fost o problemă. De LUCIA LICiU efectuat cu întîrzlere, a ge- Este apoi necesar ca direcţia
mecanică, cea de investiţii,
precum şi conducerea I.C.S.H. S!
si secţii de să-si coordoneze încă de pe
acum activităţile pentru a
determina nu numai încadra­
rea în termenele planificate, inilifereiitâ
ci şi reducerea lor.
— De fapt, a ţinut să pre­
cizeze tovarăşul Ionel Suclu, (Urmare din pag. 1) Preşedintele C.A.P. Foit şi
noi nu punem la îndoială ne­ inginerul şei al unităţii erau
(Urmare din paa. 1) lor) ele vor primi calificati­ cesitatea realizării integrale îngrijoraţi de faptul că nu
vul ,,bun pentru producţia de a sarcinilor ce ne revin. De vat şi inginerul şef al C.A.P., pot Iriga culturile de sfeclă
serie". aceea, în prezent. împreună Alexandrina Ciornei, s-a pu­
util din care vor avea de cîş- In cazul cînd sondajele e- cu constructorul, am găsit tut vedea că aici s-a trecut, şl cartofi, deoarece asperso­
tigat, deopotrivă, atît produ­ fcctuate ar formula concluzia soluţii eficiente pentru core­ începind din luna martie, la rul stă în reparaţie de mal
cătorii cît şi beneficiarii. De udarea a peste 15 hectare mult timp la secţia de meca­
în afara desfacerii măr­ eforturile, străduinţa meş­ oricui că — în prezent şi asemenea, pentru sondarea că produsul respectiv n-ar larea graficelor noastre. Sîn- cultivate cu legume. nizare din Bobîlna. La C.A.P.
furilor alimentara şl indus­ terilor din secţii pentru a în perspectivă — coopera­ cerinţelor populaţiei, la De­ prezenta garanţia succesului tem convinşi că numai prin- din Aurel Vlaicu, în ziua de
colaborare
fructuoasă,
tr-o
triala în cale 11 sate ale rezolva prompt cerinţele tiva de consum din Sălaş va se va construi un magazin lui de piaţă, fie că i se vor printr-o sincronizare perfec­ Problema irigaţiilor nu este 4 aprilie a.c., s-a deplasat
comunei, cooperativa de reclamate de viaţa comu­ se află pe coordonate meri­ propriu de prezentare a pro­ aduce îmbunătăţirile necesa­ însă rezolvată in totalitate. maistrul Cornel Ştef de la
consum din Sălaş îşi com­ nei şi de alte localităţi ce torii atît în ce priveşte fer­ re, fie că se va renunţa la tă a activităţilor, vom putea Deşi în anii anteriori s-au S.M.A. Geoagiu pentru a e-
pletează activitatea prin recurg la serviciile coope­ mele anexe, cît şi în do­ totipurilor industriei locale. fabricarea lui. Deschiderea u- obţine şi pe viitor rezultate făcut amenajări pentru uda­ xecuta reparaţiile necesare la
cîteva ferme anexe create rativei de consum din Să­ meniul satisfacerii nevoilor Toate produsele din scria nui asemenea magazin ni se la care îndeamnă prestigiul rea a peste 140 hectare, nu aspersor, dar conducerea coo­
recent, şi mai ales prin e- laş. cetăţenilor pe linia prestă­ zero vor fi iniţial expuse aich pare a fi o iniţiativă mai dobîndit în economia judeţu­ se foloseşte întreg sistemul, perativei respective s-a răzr
xlstenţa a 21 secţii presta­ ,Şi cum să nu se bucure rilor de servicii. şi numai în măsura de care mult decît salutară şi să spe­ lui şi a ţării do către Com­ fiind necesare lucrări do re- gîndlt „motivînd" că este
toare de servicii către de apreciere dacă secţia de se vor bucura de atenţia vizi­ răm că fructificarea sa nu va amenajare, care, după cum prea mare costul lucrării. Cum
populaţia. zidari, de pildă, se angajea­ PETRE FARCASIU tatorilor (deci a cumpărători­ întîrzia. binatul siderurgic Hunedoara. ne-a asigurat inginerul şef al şi cînd se va pune totuşi în
Dacă ar fl să vorbim de­ ză şi execută lucrări cum cooperativei, se vor efectua funcţiune aspersorul ? Iată
spre primele, am menţiona ar fi construirea căminului pînă la jumătatea acestei întrebarea la care trebuie să
mai întîl crescătoria de cultural şl a şcolii Ia Rîu luni. De asemenea, trebuie găsească grabnic răspuns
capre care a fost înfiin­ Alb ; dacă zugravii sînt cei grabnic începute lucrările conducerea C.A.P., avînd în
ţată la începutul Iul fe­ care an de an oferă haină pentru amenajarea a încă 60 vedere că unitatea are o su­
bruarie a.c. cu 33 capete şl nouă tuturor sălilor de cla­ de hectare planificate a fi prafaţă mare cu legume care
care acum numără 107 să la şcolile comunei, ori dale în exploatare în această trebuie irigate.
capre şl 54 de iezi. Ferma căminelor culturale ; dacă primăvară. Aspectele relevate eviden­
anexă, creată la Nucşoara, la fierărie se angajează şi ţiază faptul că în cooperati­
îşi propune o continuă dez­ execută împrejmuirea to­ CIND SE VOR REPARA vele agricole există rămîneri
voltare, urmînd să devină tală (cu zid şl porţi) din UTILAJELE ? în urmă în ceea ce priveşte
un centru din care pe vii­ fier a şcolii din Rîu Băr­ finalizarea lucrărilor care să
tor SC vor livra lapte, car­ bat ; dacă pentru închiriat Dacă în ceea ce pri­ jiermită trecerea neîntirziată
ne şl piei. veselă recurg la serviciile veşte punerea în stare Ia irigarea culturilor. Orga­
Pentru a ajuta la un secţiei respective pînă şi ce­ de funcţionare a utila­ nele comunale de partid şi
antecalcul al preţului de tăţeni din oraşul Lupeni ? jelor — motopompe şi asper- de stat au datoria să ia mă­
cost, merită să cităm amă­ Iată deci cîteva din posibi­ soare — nu se ridică proble­ surile cuvenite pentru termi­
nuntul că — fără a se re­ lităţile de satisfacere a ce­ me la C.A.P. din Simeria, Ra- narea neîntirziată a lucrări­
curge la achiziţiile locale rinţelor, pentru care coo­ polt, Geoagiu şi Orăştie, unde lor de amenajare a sisteme­
— cooperativa dispune pen­ perativa din Sălaş a creat s-au luat din timp măsuri lor de irigaţii şi piini'rea in
tru baza furajeră a fermei cadru şi bază materială. .Se pentru repararea şi revizuirea stare de funcţionaro a tutu­
de 2 000 kg cartofi şi 600 kg dispune aici, printre altoie, acestora, precum şi pentru ror instalaţiilor dc udat, nu­
porumb, iar pentru con­ de aparate de sudură elec­ instruirea şi pregătirea oa­ mai astfel fiind posibil să se
struirea unul saivan deţine trice, de betoniere, de mo­ menilor care să le întreţină creeze premise favorabile
10 mc lemn, care în mare toare pentru tăiat lemne, şi exploateze, la cooperative­ completării lipsei umidităţii
parte a şl fost fasonat. de veselă care ajunge şi li­ le agricole din Foit şi Aurel în sol şi obţinerii, pe accasi.ă
Alăturat acestei ferma, 1- nei mese cu 300 persoane In depozitul sectorului „Retezat“ al U.E.L. Hajeg, lemnul este de.scărcat şi stivuit cu grijă. Vlaicu s-a întîrziat executa­ cale, a unor recolte sporite la
niţlativa creării unei cres­ etc. rea lucrărilor de reparaţii. hectar.
cătorii de Iepuri a prins şi La prestigiul sectorului
ea viaţă. De la 4 capete, cu de prestări servicii către
care s-a „debutat", numă­ populaţie, la rentabilitatea
rul acestor animale a ajuns secţiilor şi la încrederea cu Traseu de drum
în foarte scurt timp la 44. care cetăţenii apelează
Şi îngrijirea pe care le-o a- contribuie toţi meşterii ce amenajat
slgură Maria Bursescu lucrează aici. Din rîndurile
promite extinderea acesteia lor vom cita şi noi numele Traseul turistic cuprins
şl apropierea timpului cînd cîtorva : zugravul losifVlad, între Ohaba de sub Piatră
se vor livra cei .dlntîl pro­ tîmplarii Aurel Oneasă şi şi Nucşoara numără 12 km emoaşt
duşi pentru carne. Marin Fănic, croitorul Ion (le drum. bine întreţinut şi
Este un merit al comite­ Bursescu M. şi mulţi alţii. cu perspective de moder­
tului executiv al cooperati­ O calitate a conducerii nizare. Mai zilele trecute,
vei de consum faptul că cooperativei o constituie şi pe ambele părţi ale aces­ Devenite tradiţionale, con­ vltate, subminată de „canoa­ cută circumstanţă, uzitînd de re au impus deja adevărate o expliciteze, să lărgească te­
alături de fermele anexe vederea în perspectivă. Iată tuia, sute de oameni şi de cursurile anuale de creaţie ne" artistice false, desuete, clementele cele mai simple, „şcoli' de pictură, dar numă­ ma, să-l circumscrie elemente
are creată şl coordonează un exemplu edificator ; un elevi lucrau la desfundat literară, artă plastică şl foto­ inoperante. mai la îndemînă, nu rareori rul lor este prea mic : Liceul specific locale.
activitatea unei vaste reţe­ absolvent al liceului (Mihai şanţuri, la săpatul gropilor grafii artistice ale pionieri­ O poezie nu este neapărat do balastul extraliterar. Evi­ Haţeg, Şcoala generală nr. 4 O temă cum este cea a pre­
le de secţii prestatoare de Pocanschl), născut în locali­ pentru plantări de pruni, lor şi şcolarilor sînt deschise selecţionabilă dacă este per­ dent, nu se cer problemati­ Deva, Şcoala generală nr. 1 zentei ediţii a concursului li­
servicii. Realizarea sarcini­ tate, a fost trimis la o la curăţitul pomilor plan­ de fiecare dată afirmării ple­ fectă prozodic, dacă exprimă zări, dar este imperioasă ati­ Petroşani, Şcoala generală nr. terar „Creştem odată cu ţa­
lor din acest sector în pro­ şcoală postliceală unde se taţi în anii trecuţi. nare a talentelor, manifestă­ — declamativ, mai ales — o tudinea, ecoul receptiv şi 1 Lupeni, Casa pionierilor ra" nu poate să rodească
rii revelatoare a aptitudini­
cent de 102 la sută în 1971, pregăteşte în domeniul re­ Cine a trecut pe aici a- lor artistice. Impunerea lor Idee, o teză. transfigurarea emoţională. Co­ Petroşani (cerc de linogravu- doar în lozinci sau în exclu­
şi cu cîte 108 la sută pe parării aparatelor de radio nul trecut îşi aminteşte cu prestanţă între manifestă­ Poezia modernă, arta mo­ rectarea, selecţia propriu-zisă ră). Enumerarea lor, nefiresc, siv declamativism. Explicîn-
lunile ianuarie şi februarie şi televizoarelor. E în anul poate de gustul merelor rile educative ale preadoles- dernă în general, este pri­ a lucrărilor, care se face în se opreşte aici. du-le elevilor, procurîndu-le
din acest an, fac dovada e- II şl după practica efectua­ din pomii încărcaţi de rod, cenţei îndreptăţeşte cîteva vită circumspect, cu o refu­ şcoli, nu vizează conţinutul Este sesizabilă în cazul a- detalii, organizînd cu ei dez­
ficienţel economice a celor tă la Bucureşti, Arad, Con­ aliniaţi pe ambele părţi ale observaţii necesare creării u- lată inaderenţă, adesea cu lucrării, adecvarea formei, cestui concurs pasiunea unor bateri, discuţii, profesorul va
21 de secţii aflate în evi­ stanţa şi Oradea cunoştin­ drumului. Anul acesta tra­ nor premise mai largi actua­ făţiş dispreţ, dar ea nu poate îndrumători pentru tehnici avea, fără îndoială, satisfac­
denţa cooperativei. ţele acumulate promit. Ter­ seul a fost completat cu lei ediţii. fi ignorată. şocante, deosebite, pierzîn- ţii nu numai ca îndrumător
du-se din vedere setea şi de­
dar şi ca promotor de ta­
Printre cele care se re­ minarea şcolii va coincide pruni, şi unii şl ceilalţi to- Referinţa, indiferent de ge­ Tocmai în acest punct, pro­ Pe marginea vălmăşia de culori, copleşito­ lente.
marcă nu numai prin am­ cu deschiderea de către talizînd în prezent „aleea" nul de concurs, trebuie făcu­ fesorul are datoria, chiar da­ rul dor de lumină al vîrstei Concursurile acestea sînt
celor 350 de pomi fructi­
ploarea lucrărilor executa­ cooperativă a unei noi sec­ feri. tă mai întîl la fazele repu­ că nu administrativă, stipu­ concursurilor pioniereşti. Creaţiile acestea menite nu atît unei compe­
lată
prin
sau
regulament
te, ci şi prin calitatea n- ţii, a cărei cerinţă e recla­ O altă arteră de circula­ blicane. Judeţul nostru nu a şcolare de creafie trebuie să fie naive prin în­ tiţii, cît relevării şi promo­
statut de a-şi apropia valo­
cestora, merită evidenţiere mată de existenţa numai ţie comunală, drumul Să­ obţinut, în ultimii doi ani, rile artei moderne, de a le săşi geneza lor ; ele sînt ex­ vării talentelor, stimulării de­
secţia de tricotaje de la Pă­ în raza comunei (şi numai laş—Zăvoi—Rîu Alb, a fost decît foarte puţine premii în aduce lîngă sufletul şi înţe­ presii frustre ale unei crea­ prinderilor creatoare ale e-
roşi, cele de croitorie pen­ la ora actuală) a 416 apa­ pietruită în porţiunile băl- aceste concursuri. Cele cîteva legerea copilului. Dar nu nu­ tivităţi native, pure, pe care levilor.
tru dame şi bărbaţi, cele rate de radio şi 125 televi­ toase, i s-au desfundat menţiuni din anii trecuţi (3 mai de a şi le apropia, pen­ componenţa conţinut-formă. implicaţiile educative nu tre­ Copilăria, în esenţa ei,
3 secţii de tîmplărie, cea zoare. şanţurile şi s-au construit menţiuni la concursul literar tru sine şi pentru elevii săi. In pregătirea concursului buie să le altereze, dîndu-le este un atribut al poeziei, al
de închiriat veselă etc. In ...Faptele, şi numai ele, două poduri. ediţia 1970/1971, 5 diplome dar şi de a le cerceta ecoul literar un mare rol revine bi­ nuanţe standardizate, ci să spontaneităţii, al irizării su­
acelaşi timp, sînt apreciate sînt barometrul care indică la concursul de fotografii ar­ receptiv, de a le dirija pe­ bliotecilor şcolare, felului în le orienteze într-ua cadru de fleteşti, al freneziei visării.
tistice în aceeaşi ediţie, so­ dagogic, de a opera înţele­ care acestea oferă lecturi e- simţire şl trăire artistică au­ Creaţia copiilor trebuie ea
r concursul literar ediţia 1969/ gerea 'lor diferenţiată în levilor, cum le educă gustul tentică. însăşi să fie o copilărie a ciT-
litarul premiu al IlI-lea la
In cazul creaţiilor plastice
rei împlinire o dau abia a-
pentru acest „nepedepsit vi­
timp, pentru toţi subiecţii e-
1970) nu reprezintă, Indiscu­
tabil, adevăratul potenţial ar­ ducativl. ciu". Conlucrarea profesor de e.ste exclusă dependenţa teh­ dolescenţa şl maturitatea,
nică, ca în cazul fotografiei,
idee pregnant subliniată de
Lucrări upicole de sezon In microcooperative ie prodnofie Este, de aceea, api-oape limba şi literatura română — de exemplu, sau, dacă nu, titlul' culegerii de poezie şi
tistic al creatorilor — pio­
nieri din judeţul nostru. inexplicabil să întîlneşti în bibliotecar — elev, atunci aceasta trebuie subliniată în proză a copiilor, editată de
cînd este bazată şi pe un
BOŞOROD. Prin gri.ja co- ţic, microcooperativă are ajutaţi de C.A.P., au pregă­ Semnificativ este şi faptul şcoli creaţii, fie literare, fie consens spiritual, este nu nu­ vocaţia imagistică a copilu­ Consiliul Naţional al Orga­
de artă plastică, pline de fan­
mitctuiiii comunal de par­ consiliu de conducere, pre­ tit şi plantat întreaga su­ că ediţia trecută a concursu­ tezie, debordante de sponta­ mai un izvor de satisfacţii, lui. Acesta nu copiază foto­ nizaţiei Pionierilor, „Crisali­
tid, a consiliului popular şi şedinte, inginer şef, brigăzi prafaţă destinată culturii lui de artă plastică nu a în­ neitate şi de colorit care nu ci şi implicaţie a idealului e- grafic realitatea, cl o decan­ de“. Nu întîmplător cuvinte­
cu sprijinul cooperativei a- şi echipe. Mica unitate de cartofului. Şi terenul repar­ scris, printre premianţii ei, au fost selecţionate pentru ducaiiv al societăţii noastre tează în tipare creatoare Ine­ le pe care năzuim să le în­
gricole de producţie, pe lin­ producţie dispune de o su­ tizat pentru cultura porum­ nici măcar un nume din ju­ o fază superioară pe motivul socialisto, dite, dîndu-ne imagini pline scriem pe coperta viitoarei
gă şcoala generală a fost în­ prafaţă de 2 ha teren ara­ bului a fost pregătit şi fer­ deţul Hunedoara. O primă că sînt prea „puerile“, că „nu Creaţiile plastice par ade­ de surpriză, fermecător nai­ plachete de versuri a pionie­
fiinţată o microcooperativă bil şi, conform planului de tilizat, a.şteptîndu-sc doar cauză este caracterul oare­ seori mature, prea mature, ve, avînd graţia şi dezinvol­ rilor hunedorenl vor fi :
agricolă de producţie în ve­ producţie întocmit, s-a sta­ timpul prielnic pentru a se cum anacronic al opticii ar­ au tuşă fermă" etc. Nu tre­ fade, împovărate de .senti­ tura expresă a jocului. „Gest Ia viitoare cumpene".
buie să se cadă însă nici pc
derea efectuării practicii în trece la insăminţat. tistice sau esteiicp a îndru­ cealaltă extremă: ab.senţa mentul de a nu ieşi dintr-un Concur.surile despre care
producţie a elevilor. Orga­ bilit ca pe 50 de ari- să se mătorilor. fie aceştia profe­ oricărui discernămînt artişti'-, cadru figurativ (impus, de vorbim au, evident, o temă EUGEN BURZA
nizată pe principiile coope­ cultive cartofi, iar pe 1,5 ha IERONiM GRECU sori de lirnba română sau de a oricărei selecţii valorice. ('ele mai multe ori, de pro­ dată dar ea nu trebuie luată şofii! corr;siei
rativei agricole de produc- porumb. Micii cooperatori. primarul comune; Boşorod desen. Mai precis, o nerecep- Creaţiile literare sînt ade­ fesor). limitativ. Profesorii, învăţă­ culiural-artiştice
torii sînt aceia care pot — şi
a Consiliului judeţean
tivitate sau o pseudorecepti- seori într-o notă do prea a- Sînt. unităţi de pionieri ca- este necesar să o facă — să ol Organizaţiei pionierilor