Page 21 - Drumul_socialismului_1972_04

Proletari din toate uniii*vă! 8
încheierea vizitei preşedintelui

Cnnsiiiului de Stat,

Nicniae Ceauşescu,

în Republica Arabă Egipt

Plecarea din Cairo
ORGAN At CPTETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al RG.R: Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
Joi, secretarul general al ala şederii pe pămîntul Egip­ Ceauşescu şi Sadat I*, „Tră­
Partidului Comunist Român, tului a solilor României. Mii iască prietenia româno-egip-
preşedintele Consiliului de de locuitori ai capitalei egip­ teană !“.
Stat al Republicii Socialiste tene au salutat cu vii aplau­ La aeroport, preşedintele
România, tovarăşul Nicolae ze pe preşedintele Nicolae Consiliului de Stat al Româ­
ANUL XXIV. Nr. 5 364 VINERI 7 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Ceauşescu, împreună cu to­ Ceauşescu de-a lungul mari­ niei, Nicolae Ceauşescu şi
varăşa Elena Ceauşescu şi lor artere care leagă centrul tovarăşa Elena Ceauşescu au
éÉêÉêê I persoanele oficiale care l-au oraşului cu aeroportul, expri- fost conduşi de preşedintele
însoţit, şi-a încheiat vizita o- mîndu-şi astfel satisfacţia Sadat şi de doamna Djihan
După vizitele întreprinse în Ţări africane, ieri, la întoarcerea în patrie, ficiaiă de partid şi de stat pentru rezultatele fructuoase Sadat, ca şi de numeroase
cu care s-a încheiat vizita
alte personalităţi ale vieţii
pe care a întreprins-o în Re­
publica Arabă Egipt, la invi­ sa, pentru noile perspective politice egiptene. Erau pre­
taţia preşedintelui acestei re­ pe care ea le deschide dez­ zenţi vicepreşedinţii Hussein
zeci de mii de cefăfeni ai Capitalei, înfr-o afmosleră entuziastă, publici şi preşedinte al Uni­ voltării pe o treaptă superi­ Al Shafei şi Mahmud Fawzi,
unii Socialiste Arabe, An- oară a prieteniei şi colabo­ preşedintele Consiliului de
war Sadat. rării româno-egiptene. Miniştri, Aziz Sedky, primul
Desfăşurată într-o atmosfe­
l-au întîmpinat pe conducătorul partidului şi stalului nosfru ră de caldă prietenie şi sti­ Aeroportul internaţional secretar al Uniunii Socialiste
mă faţă de conducătorul Cairo, pavoazat cu drapelele Arabe, Sayed Marei, vicepre-
de stat ale celor două ţări,
României socialiste şi de po­ avea expuse la loc de frunte mierul Mamduh Salem, con­
porul român, vizita a cunos­
CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI cut aceleaşi momente emo­ portretele celor doi şefi de silierul preşedintelui pentru
banderole
stat.
mari
Pe
ţionante şi în ultimele clipe
„Trăiască
se putea citi:
(Continuare în pag. a 4-a)
Solemnitatea semnării Declaraţiei comune
NICOLAE CEAUŞESCU LA MITINGUL româno-egiptene
Kubbeh
Palatul
La
din
şi-au strîns mîinile şi s-au
jor Almăşan, Titus Sinu, am­
Cairo a avut loc, joi dimi­ ducători de partid şi de stat Păţan, Corneliu Mănescu, Bu-*
neaţa, o nouă întrevedere în­ îmbrăţişat cu căldură. basadorul român la Cairo,
DE PE AEROPORTUL BĂNEASA tidului Comunist Român, pre­ convorbirile oficiale dintre Mitea, Gheorghe Oprea şi al­
tre secretarul general al Par­
Constantin
Andrei,
Ştefan
Joi Ia prînz, s-au încheiat
şedintele Consiliului de Stat
te persoane oficiale române,
secretarul general al Parti­
al Republicii Socialiste Româ­
iar din partea egipteană —
nia, Nicolae Ceauşescu, şi dului Comunist Român, pre­ Hussein Al Shafei, Mahmud
şedintele Consiliului de Stat,
preşedintele Republicii Arabe Nicolae Ceauşescu, şi pre­ Fawzi, Aziz Sedky, Sayed
Dragi tovarăşi şi prieteni, tîmpinaţi de popoarele din cupate de a-şi asigura o de­ tărîtor al progresului oricărei Egipt, preşedintele Uniunii şedintele Republicii Arabe E- Marei, Mohamed Abdallah
ţările pe care le-am vizitat! plină independenţă naţiona- ' ţări pe calea independenţei, :După vizitele întreprinse în Socialiste Arabe, An-war Sa­ gipt, preşedintele Uniunii Merzaban, Mamduh Salem,
Doresc în primul rînd să (Aplauze, urale). lă; această preocupare con­ pe calea; bunăstării. (Aplauze ■ opt ţări africane, în care a dat. Socialiste Arabe, Anwar Sa­ Hafez Ismail, Murad Ghaleb,
exprim bucuria mea, a tova­ Aţi urmărit şi cunoaşteţi stituie factorul comun al uni­ prelungite, urale). dus mesajul' de prietenie, In continuare, a avut loc Yahya Al Molla, Osman As-
răşei mele şi a tovarăşilor din relatările presei, televi­ tăţii şi solidarităţii acestor In toate ţările vizitate am , pace, colaborare şi solidari- , solemnitatea' semnării Decla­ dat. sal, ambasadorul Republicii
din delegaţie pentru faptul ziunii şi radioului modul cum popoare, reprezintă factorul constatat preocuparda perma- ■ ( täte militantă, internaţionalis- raţiei comune româno-egip­ Au participat tovarăşii Ion Arabe Egipt la Bucureşti.
că, după aproape pâtru săp- s-au desfăşurat întîlnirile, . comun al solidarităţii între nentă pentru a asigura ridi­ tă al poporului român pentru tene, document care sinteti­
tămîni cît a durat vizita în precum şi rezultatele acestor România şi toate popoarele carea bunăstării materiale şî i popoarele continentului afri­ zează rezultatele vizitei în­ A
cele opt ţări prietene din A- vizite. Totuşi vreau să men­ africane.' (Urale, aplauze pre­ spirituale ,a popoarelor. Tre­ can, care luptă pentru întă­ treprinse în Republica Arabă Infîlnirea tovarăşului
frica, ne-am reîntors pe pă­ ţionez de la început că în lungite). buie să' mărturisesc, şi în rirea independenţei şi'.suve- , Egipt de conducătorul parti­
mîntul patriei, în rîndul po­ ioate aceste ţări — la con­ In al doilea rînd, ţinînd faţa poporului meu, că ne-au , ranîtăţii, pentru dezvoltare dului şi statului nostru. Nicolae Ceauşescu cu reprezentanţi
porului nostru. (Aplauze, ura- ducători, la organizaţiile po­ seama de nivelul de dezvol­ produs, o deosebită satisfac­ de sirie, stătătoare, împotriva
le, se scandează Ceauşescu- litice, am constatat dorinţa tare deosebit al statelor afri­ ţie succesele înregistrate de imperialismului,. colonialismu­ Declaraţia comună a fost ai presei egiptene şi străine
P.C.R.). unanimă de a dezvolta larg cane, de preocuparea lor pen­ toate aceste ţări pe calea * lui şi neocolonialismului, joi semnată de tovarăşul Nicolae
Ceauşescu şi preşedintele An-
Totodată, doresc să vă a- colaborarea cu România în tru a lichida cît mai grabnic _ dezvoltării lor social-econo- după-amiază s-a înapoiat în war Sadat, în prezenţa mem­ Joi dimineaţa, înaintea în­ uluî şi Televiziunii egiptene,
dresez dumneavoastră, între­ toate domeniile de activitate. subdezvoltarea şi a realiza mice, programele ce şi le-au • Capitală conducătorul parti­ brilor celor două delegaţii cheierii vizitei în Republica precum şi cu corespondenţi
gului popor, un cald salut; Ca urmare a acestei voinţe un progres rapid, aş putea propus şi eforturile pe care ' dului şi statului nostru, tova­ participante la convorbirile Arabă Egipt, tovarăşul Nicolae ai presei străine.
tot timpul am simţit că po­ reciproce — atît a României spune că o altă trăsătură co­ le depun pentru a asigura un răşul Nicolae Ceauşescu, îm­ Ceauşescu a avut o întîlnire,
porul este cu noi şi susţine cît şi a popoarelor din ţările mună a acestor ţări o con­ progres rapid ; mă întorc cu preună cu tovarăşa Elena la nivel înalt româno-egipte- la Palatul Kubbeh din Cairo, In cadrul acestei conferin­
no.
de
ţe
tovarăşul
presă,
în întregime politica noastră vizitate — s-au stabilit o se­ stituie dorinţa lor de a ex­ convingerea că aceste popoa­ Ceauşescu. După semnare, în aplauze­ cu reprezentanţi ai principa­ Nicolae Ceauşescu a răspuns
tinde colaborarea între ele,
de colaborare internaţională. rie de înţelegeri de coopera­ de a face eforturi tot mai re, toate statele africane au Secretarul general al parti­ le celor prezenţi, cei doi con­ lelor ziare şi reviste, ai Radio- la întrebările puse de ziarişti.
(Aplauze prelungite, urale, se re în domeniile economic, mari pentru a asigura o dez­ în, faţa lor o perspectivă mi­ dului, preşedintele Consiliu­
scandează Ceauşescu-P.C.K.). tehnico-ştiinţific, cultural, în voltare economică şi socială nunată, că Africa va deveni lui de Stat al Republicii So­
Vizita pe care am făcut-o activitatea comună pentru a susţinută. Pe această bază unul din centrele economice cialiste România, a fost înso­
în cele opt ţări din Africa asigura popoarelor noastre o s-a manifestat dorinţa de a puternice ale pămîntului. (A- ţit, în vizitele oficiale pe care Declaraţie comună româno-egipteană
reprezintă o expresie a rela­ rapidă dezvoltare economico- plauze puternice, ovaţii). le-a făcut între 11 martie şi
ţiilor de prietenie care leagă socială, bunăstarea, fericirea, lărgi relaţiile cu România, Nu aş putea să nu mă re­ 6 aprilie în Republica Alge­
poporul român de aceste sta­ independenţa. (Aplauze pre-' cu alte ţări socialiste, cu toa-r fer la' încă'uh fapt'care ne-a riană Democratică şi Popu- , Secretarul general al Parti­ siliului de Stat, Nicolae merţului exterior, Corneliu
te statele lumii, pornind de
te, de toate statele care au lungite, urale). la necesitatea ca folosind a- produs,' de asemenea, b 'dăo-' ' Iară. Republica Africa Cen-, dului Comunist Român, pre­ Ceauşescu, şi doamna Elena Mănescu, membru al Comite-
Populară
trală.
Republica
scuturat jugul asupririi impe­ In toate aceste ţări am c.est sprijin, această colabora­ sebită satisfacţie, şi anumie ■ Congo,'-,R'éíiiiBlica Zair,' 'Re-- şedintele jDonsilîului de Stat Ceauşescu au fost primiţi de tului Central al Partidului
rialiste şi coloniale şi au ’ pă­ semnat declaraţii comune: re, să se poată asigura lichi- că, într-un- fel Sau altul, "îh'' publica Zambia, Republica al Republicii Socialiste Româ­ oficialităţile şi poporul egip­ Comunist Român, ministrul
şit pe calea făuririi unei vieţi şapte au fost date publicită­ dareâ mai grabnică a subdez­ toate aceste state, la toate a- Unită Tanzania. Republica nia, Nicolae Ceauşescu, îm­ tean cu căldură şi cordialita­ afacerilor externe. Bujor Al-
independente, libere (Aplau­ ţii, iar mîine va apare de­ voltării. Aş putea spune că şi ceste popoare am constatat o Democratică Sudan şi Repu­ preună cu doamna Elena te, expresie a prieteniei din­ măşan, membru al Comitetu­
ze, urale). Ea constituie, în claraţia semnată astăzi în E- această preocupare a consti­ opţiune pentru edificarea u- blica Arabă Egipt, de tova­ Ceauşescu,' a făcut o, vizită tre cele două ţări. lui Central al Partidului Co­
acelaşi timp, o manifestare a gipt. Ca un fir roşu străba­ tuit şi constituie, de aseme­ nci orînduiri sociale noi; toţi răşii Ion Păţan, membru al ■ oficială în Republica Arabă Secretarul general al Parti­ munist Român, ministrul mi­
solidarităţii poporului român te în toate aceste declaraţii nea, un factor de o deosebită se pronunţă pentru calea so­ C.C. al P.C.R., vicepreşedinte •Egipt, între 2 şi 6 aprilie dului Comunist Român, pre­ nelor, petrolului şi geologiei,
cu aceste popoare, cu popoa­ dorinţa de a extinde colabo­ importanţă pentru dezvolta­ cialistă de dezvoltare — şi al Consiliului de Miniştri şi 1972, la invitaţia preşedinte­ şedintele Consiliului de Stat Titus Sinu, ambasador extra­
rele Africii, care luptă pen­ rarea. de a întări solidarita­ rea colaborării între Româ­ aceasta este încă o dovadă ministru al comerţului exte­ lui Republicii Arabe Egipt, al Republicii Socialiste Româ­ ordinar .şi plenipotenţiar al
tru deplina lor independenţă tea în lupta comună pentru nia şi statele vizitate, între că socialismul s-a impus în rior, Corneliu Mănescu, mem­ preşedintele Uniunii Socialis­ nia, Nicolae Ceauşescu, şi Republicii Socialiste România
naţională, pentru a-şi făuri dezvoltarea economico-socia- România şi ţările africane. lume ca singura orînduire în bru al C.C. al P.C.R., minis­ te Arabe, Mohamed Anwar preşedintele Republicii Arabe în Republica Arabă Egipt,
o economie de sine stătătoa­ lă, împotriva politicii impe­ (Aplauze, urale). stare să asigure lichidarea trul afacerilor externe, şi Bu­ Al Sadat. Egipt, preşedintele Uniunii
Gheorghe Oprea, membru su­
re şi a-şi hotărî (destinele lor rialiste de forţă şi dictat, Desigur, în realizarea ace.s- rapidă a subdezvoltării, pro­ jor Almăşan, membru al C.C. Secretarul general al Parti­ Socialiste Arabe, Mohamed pleant al Comitetului Cen­
aşa cum o doresc, fără nici pentru pace şi colaborare în­ tor obiective fundamentale, gresul economic şi social, in­ al P.C.R., ministrul minelor, dului Comunist Român, pre­ Anwar Al Sadat, au avut tral ^al Partidului Comunist
un amestec din afară. (Apla­ tre toate popoarele lumii. (A- o preocupare de prim ordin dependenţa şi bunăstarea po­ petrolului şi geologiei. şedintele Consiliului de Stat, convorbiri oficiale, la care Român, consilier al preşedin­
uze, urale prelungite). plauze, urale: Ceauşescu- este aceea a dezvoltării în- poarelor. (Aplauze puternice, Pe aeroportul Băneasa. îm­ Nicolae Ceauşescu, şi doam­ au participat, din partea ro­
P.C.K.!). ovaţii; se s c a n d e a z ă : na Elena Ceauşescu, precum telui Consiliului de Stat, Şte­
Doresc de la început să vă văţămîntului, culturii, a for­ Ceauşescu-P.C.K. !). podobit cu drapele roşii şi şi celelalte personalităţi care mână : Ion Păţan, membru al fan Andrei, membru supleant
aduc dumneavoastră, întregu­ După cum cunoaşteţi, ţări­ mării cadrelor naţionale. Du­ tricolore, au venit în întîm- l-au însoţit au vizitat mai Comitetului Central al Par­ al Comitetului Central al
lui popor, mesajul de priete­ le pe care le-am vizitat au pă cum cunoaştem şi noi, Desigur, problema făuririi pinare tovarăşii lonGheorghe multe localităţi şi obiective, tidului Comunist Român, vi­ Partidului Comunist Român,
nie şi frăţie al popoarelor pe preocupări diverse, se află din propria experienţă, fău­ unei orînduiri sociale noi, a Maurer. Emil Bodnaraş, Ma­ cepreşedinte al Consiliului de prim-adjunct al şefului Sec-
care le-am vizitat (Aplauze, în stadii de dezvoltare dife­ rirea unei noi orînduiri so­ transformării revoluţionare nea Mănescu, Paul Nicules- cu care prilej au luat cunoş­ Miniştri al Republicii Socia­
urale). Peste tot ne-am bucu­ rite, legate, îndeosebi, de pe­ ciale, a unei economii inde­ pe baze socialiste a statelor cu-Mizil, Gheorghe Pană. tinţă de trecutul istoric al E- liste România, ministrul co­ (Continuare In pag, a 4-a)
rat de o primire călduroasă, rioada în care aceste state pendente, participarea la di­ africane, e o problemă com­ Gheorghe Rădulescu, Virgil giptului, precum şi de pro­
frăţească — şi, să vă spun au fost sub asuprirea impe­ viziunea internaţională a plexă, a cărei soluţionare Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim gresele obţinute în domeniile
cinstit, — peste tot m-am rialistă şi colonială. Dar cu muncii sînt strîns legate de cere multe eforturi, impune economic, social şi cultural.
simiit ca acasă, ca şi cum aş toate aceste deosebiri de la o înaltă dezvoltare a ştiinţei înţelegerea realităţilor, nece- (Continuare în pag. a 2-a) In timpul vizitei, secretarul
general al Partidului Comu­
fi fost în oraşele, în satele, o ţară la alta, trăsătura lor şi culturii, de formarea ca­ I (Continuare in pag. a 2-a) nist Român, preşedintele Con­ Plenara Comitetului de cultură
în fabricile şi instituţiile ro­ comună — aş putea spune a drelor naţionale pentru toa­
mâneşti ; acestea au fost sen­ tuturor ţărilor africane — te domeniile de activitate; şi educaţie socialistă
timentele cu care am fost în- constă în faptul că sînt preo- aceasta constituie factorul ho-
al judeţului Hunedoara
Ieri, la Deva. a avut loc plenara Comitetului de
La U.U.M. Petroşani şi F.S.H. Vulcan cultură şi educaţie socialistă al judeţului Hunedoara,
la care au luat parte, ca invitaţi, directori de aşeză­
minte culturale, activişti ai instituţiilor culturale ju­
deţene, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă, crea­
Autoutilarea - sursă însemnata de plastice din judeţ.
tori. membri ai cenaclurilor şi cercurilor literare şi
Analizînd, pe baza materialului prezentat de tova­
răşul Petru Stoican, preşedintele Comitetului de cul­
tură şi educaţie socialistă al judeţului, modul cum
au fost îndeplinite .sarcinile privind îmbunătăţirea ac­
sporire a producţiei utilajelor miniere tivităţii cultural-educative, plenara a adoptat şi o se­
rie de măsuri.
Discuţiile purtate în plenară au relevat rezultatele
obţinute în activitatea politică şi cultural-educativă,
La Conferinţa pe ţară a ca­ Autoutilarea ocupă un loc întregi, am înfiinţat noi ate­ posibilităţile largi pentru îmbunătăţirea continuă a
drelor de conducere din în­ central în activitatea Uzinei liere şi linii de fabricaţie. Aş conţinutului. îmbogăţirea, diversificarea şi permanen­
treprinderi şi centrale indus­ de utilaj minier din Petro­ aminti doar cîteva din reali­ tizarea formelor muncii politice şi cultural-educative
triale şi de construcţii au şani, ştiindu-se că ea are im­ zările în ace.st domeniu al de masă în vederea formării conştiinţei omului îna­
fost analizate rezultatele în­ portanţă deosebită nu numai autoutilării : atelierul de fa­ intat al societăţii socialiste multilateral dezvoltate.
registrate în activitatea eco­ la nivelul întreprinderii, dar bricaţie a grinzilor articula­
nomică în primul an al cin­ şi al economiei naţionale. In te, linia de fabricat plasă din Plenara a adoptat programul de activitate al comi­
cinalului 1971-1975 au fost ultima vreme. Uzina de utilaj tablă expandată pentru ban- rea respectivă este efectuată de către mecanizatorul Remus Nist or. tetului pentru cel de al Il-lea trimestru al anului
Se pregătesc ultimele Iiecla re in vederea insăminţării poru mbuIiU. La C..ă..P. Spini, lucra-
dajarea galeriilor, instalaţia
dezbătute sarcinile ce stau minier Petroşani, care produ­ de împletit cablu plat pen­ Foto: V. ONOIU 1972.
în faţa industriei şi a con­ ce cele mai diverse utilaje tru echilibrarea la puţurile
strucţiilor pentru perioada necesare exploatărilor minie-
de extracţie, podul rulant de r »
5 tone care leagă linia de Intr-o serie de cooperative Fireşte, orice motiv s-ar
garaj cu secţiile turnătorie şi agricole, una din lucrările a- In fimp ce zeci de hectare sînt neînsămîriţafe mai invoca pentru a „justi­
construcţii metalice, atelierul gricole — la realizarea căre­
de automatizări, moderna li­ ia trebuie să se concentreze fica" întîrzierea plantării car­
tofilor, nu mai pot fi accep­
REALIZAT EXEMPLAR nie de galvanizare de la importante forţe şi mijloace­ tate sub nici o formă restan­
F.S.H. Vulcan şi multe altele.
Această activitate de bază le mecanice — este plantatul Cat to fii inco Iţesc in silozuri ţele care există Ia această da­
ş ZÎ'cfe 2Í, ; ^ » la foii Indicatorii * uzinei a contribuit în mod cartofilor. In unităţile unde tă. Iată de ce este de dato­
a
s-a acordat atenţia cuvenită
ria organizaţiilor de partid,
substanţial la sporul de pro­
»'Lună de luna » La toate sortimentele procurării din vreme a se­ întrecerea cu celelalte unităţi tăţi au tărăgănat nepermis nificată (40 de hectare), iar a consiliilor populare comu­
ducţie realizat de U.U.M. Pe­
troşani pe primul trimestru minţelor, fertilizării şi pregă­ agricole cooperatiste din ju­ de mult începerea plantării, la cooperativa agricolă din nale şi a conducerilor coope­
al anului, cînd producţia tirii terenului, la această da­ deţ — de a obţine peste pre­ „motivînd" că solul este prea Ostrov lucrarea respectivă rativelor agricole rămase în
care urmează. Una dintre la­ re, şi-a amplificat activitatea, marfă a fost realizată în tă nu se mai ridică proble­ vederile planului o produc­ urmă să mobilizeze toate for­
turile esenţiale ale acestui şi-a sporit gama sortimentală proporţie de 115 la sută, iar me, plantatul fiind încheiat rece, iar apoi s-au mulţumit mai trebuie realizată pe mai ţele şi mijloacele de care
proces de perfecţionare a ac­ a produselor, ele bucurîn- producţia globală — în pro­ pe toate suprafeţele planifi­ ţiei de 100 000 kg cartofi. mult de 25 de hectare. Cu dispun la plantatul cartofilor
tivităţii economice, de efici­ du-se de apreciere deplină cate. Exemple pozitive în a- Avansul calendaristic al re.stanţe serioase (însumînd
enţă a producţiei şi a mun­ din partea beneficiarilor — porţie de 107 la sută. De no­ cest sens ne ■ sînt oferite de timpului, cît şi condiţiile pri­ Unele cooperative cîtc 15-25 de hectare) se pre­ în timpul cel mai scurt posi­
cii este autoutilarea. Pro­ minerii., ' , , tat că acţiunea de autoutila- către numeroase cooperati­ elnice înregistrării unor vite­ zentau, de asemenea, coope­ bil. In vederea obţinerii u-
gram amplu şi de durată, cu — In aâul, trecut şi ^în pri­ ,re vizează atît latura cantita­ ve agricole, evidenţiindu-se ze . zilnice de lucru sporite, au încheiat însă- ratorii din Sălaşu de .Tos, nor producţii sporite la hec­
reflectare directă şi imediată mul trinieistri}' d.in acest an — |. tivă, dar mai ales pe cea ca- îndeosebi cele din raza consi­ era firesc să se oglindească Clopotiva şi Rîu de Mori. tar pe toate suprafeţele cul­
în îndeplinirea şi depăşirea remarca ' tovarăşul .Gheorghe v'litativă, impunînd astfel gă- liilor intercooperatiste II ia, favorabil şi în stadiul plan­ míntatul, altele au Considerând că nu s-au bă­ tivate este de maximă însem­
sarcinilor de plan, în ridica­ Olari'u, .^directorul U.U.M. P<?r ţ.;girea unor soluţii optime de Călan, Dobra, Orăştie şi Si- tării cartofilor — acţiune ca­ gat zilele în sac, conducerile nătate ca, în continuare, să
fabricaţie a produselor, sti-
rea nivelului tehnic al pro­ troşarii —, noi am pu.s, un,‘a^,^ ;;‘,'^ulînd preocuparea şi fante- meria. De asemenea, datorită re trebuia ca la această dată mari restante. De ce ? şi cadrele tehnice din coope­ fie organizate judicios lucră­
ducţiei şi creşterea producti­ cent deosebit pe acţiunea' de eforturilor susţinute depuse să fie încheiată în toate coo­ rativele agricole vizate ca rile de întreţinere, reparti-
vităţii muncii, acţiunea de autoutilare, atit la uzină, cît l'.zia oamenilor. de cooperatori şi mecaniza­ perativele agricole. Ca la ori­ exemple negative nu s-au zînd din timp suprafeţele
autoutilare a industriei nece­ şi la Fabrica de stîlpi hidra­ — Dealtfel, trebuie speci­ tori, la C.A.P. Toteşti s-a în-, care altă cultură, se ştie bi­ cu un ritm nesatisfăcător de preocupat cu răspunderea cu­ care se lucrează de către coo­
sită eforturi susţinute, major ulici Vulcan — unitate des­ ficat — a adăugat tovarăşul cheiat cu succes lucrarea a- ne, întîrzierea cultivării car­ lucru. venită de pregătirea unor ba­ peratori pe baza acordului
Alexandru Tolva.v, inginerul
spirit do răspundere şi ini­ prinsă din întreprinderea Aşa se explică de ce, pînă global, iar acolo unde este
ţiativă, valorificarea deplină noastră şi pe care o tutelăm. şfef al uzinei — că tot ceea mintită pe mai mult de 100 tofilor în cîmp se soldează cu la data de 6 aprilie a.c., coo­ ze trainice recoltei. în com­ posibil să se folosească din
a zestrei tehnice a întreprin­ Ne-am orientat în direcţia hectare, ceea ce asigură pre­ pierderi însemnate din recol­ peratorii din Sălaşu de Sus plexul de factori care influ­
derilor şi a capacităţii de in­ folosirii mai bune a spaţiilor DUMITRU GHEONEA mise ca unitatea să-şi respec­ tă. Ignorînd un asemenea a- nu aveau plantaţi cartofii nici enţează hotărîtor soarta pro­ plin condiţiile de irigare a
teligenţă a colectivelor de auxiliare, am reorganizat u- te angajamentul asumat în pe jumătate de suprafaţă pla­ ducţiei plantatul ocupînd un culturii pentru a completa u-
salariaţi. nele ateliere şi chiar secţii (Continuare în pag. a 3-a) devăr, conducerile unor uni­ Ioc prioritar. miditatea necesară în sol.