Page 22 - Drumul_socialismului_1972_04

r-^t mmn."II WU]■ MmM.«n.l-xg»m>y 1.LUJJBMI,'i:_mjlWlHHM
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 364 ® VINERI 7 APRILIE 1972
'jsmemESiBístasasiomsKBBS^^w^ri'ria

Prestigiul foruiaiiilor ártistice

mîine prin activitate permanenta,

(Urmare din pag. 1) de Sud. Am avut întîlniri cu noi un factor important şi perialiste. (Aplauze puterni­ că în toate aceste ţări am
• reprezentanţi ai mişcărilor de pentru dezvoltarea unor re­ ce, prelungite). purtat convorbiri şi. cu parti­
eliberare din Angola, Mozam- laţii de egalitate între state­ După cum vedeţi, tovarăşi, dele sau mişcările de elibe­ puiilicului
sitatea de a porni de la a-
ceste realităţi. Dar, se poate bic, Namibia şi Africa de le europene şi cele africane, practic nu a rămas problemă rare naţională care îndepli­
spune că ele au perspective Sud ; am ajuns la o înţele­ pentru promovarea unei co­ care să nu fi fost abordată, nesc rolul conducător în a- Un atribut important al tea, prezentînd concerte cora­ s-a reuşit oare ca peste tot
minunate, că Africa păşeşte gere deplină cu conducerile operări pe bâze noi. Fără în­ într-un mod sau altul, atît ceste ţări — şi am ajuns la mişcării artistice de amatori le atît în localitate cît şi în să se poată vorbi despre o
în cadrul discuţiilor, cît şi în
într-adevăr şi se înregimen­ acestor mişcări de eliberare doială, securitatea europeană cuvîntăr.ile pe care le-am ros­ înţelegerea deplină de a dez­ este acela al permanentiză­ deplasare. Astfel de exemple activitate permanentă a for­
tează în mod ferm alături de naţională asupra dezvoltării corespunde nu numai inte­ tit — şi unii şi alţii — în volta şi intensifica contacte­ rii. Aceasta înseamnă pre­ prezintă şi formaţiile de dan­ maţiilor artistice de amatori?
popoarele care doresc să con- solidarităţii, asupra necesi­ reselor popoarelor europene, cursul acestor întîlniri şi vi­ le între partidele şi organi­ suri ale C.S.H., clubului din Prestigiul acestora se ridică
sti'uiască o orjnduire nouă I tăţii de a intensifica spriji­ ci şi intereselor popoarelor zite. Iată de ce acum la în­ zaţiile noastre politice, între zenţa activă a formaţiei ar­ Deva, căminelor culturale la nivelul exigenţelor publi­
(Aplauze puternice). nul pentru aceste mişcări, în de pe toate'continentele, cau­ cheierea vizitei de patru săp- organizaţiile obşteşti, de a tistice în viaţa culturală lo­ din Dăbîca, Ilia, Cîmpuri de
Aşa cum am spus, în toa­ scopul victoriei în lupta lor zei păcii generale. De aceea, tămîni în Africa — în cursul face totul şi pe acest plan cală, perfecţionarea continuă Sus, Muncelu Mare, Cimpa, cului spectator ? Din păcate
te statele vizitate am pornit pentru eliberare. (Aplauze am exprimat voinţa fermă a căreia am vizitat opt ţări şi pentru promovarea prieteni­ a calităţii spectacolelor la Boşorod, ale caselor de cul­ nu întotdeauna. Multe colec­
tive de artişti amatori se nasc
de la pţ-eocupârile comune puternice). României socialiste de a mi­ ne-am întîlnit cu cinci mi.ş- ei şi colaborării între popoa­ care participă, abordarea u- tură din Brad şi Orăştie, ale
pentru dezvoltarea relaţiilor Din toate discuţiile care lita neabătut pentru convo­ rele noastre, între toate for­ nei largi arii tematice în re­ Cooperativei meşteşugăreşti odată cu declanşarea unui
concurs, iar după încheierea
de cooperare dintre ţările le-am avut — cu reprezen­ carea conferinţei general-eu- cări de eliberare naţională ţele antiimperialiste. (Aplau­ pertoriul colectivelor de ar­ din Haţeg, care promovează concursului nu mai au nici o
noastre. In declaraţiile sem­ tanţii ţărilor vizitate şi cu ropene, de a se ajunge, la — putem spune că această ze, urale). tişti amatori. cu pricepere şi măiestrie ar­
nate sînt oglindite principiile mişcările de eliberare naţio­ realizarea acestui deziderat vizită constituie un moment Iată de ce acum, cînd Permanentizarea activităţii tistică frumoasele dansuri activitate. In alte cazuri, în
special la echipele de teatru,
care ne-au călăuzit, înţele­ nală — am ajuns la consta­ de o deosebită importanţă de importanţă deosebită în ne-am întors acasă, făcînd arti.stice presupune, în ace­ populare locale. Şirul forma­
gerile realizate; în practică tarea că există o situaţie fa­ pentru toate popoarele lumii. politica externă a României, bilanţul acestor vizite, putem laşi timp, iniţierea unor acţi­ ţiilor de prestigiu ce se bucu­ încep repetiţiile din toamnă,
o manifestare fără precedent
se pregătesc luni de zile, şi
Desigur, în acest cadru avem
uni la nivelul comunelor, o-
am ajuns la o serie de acor­ vorabilă pentru dezvoltarea a politicii internaţionale a spune că ele au fost deose­ ră de adeziunea publicului ar pînă la urmă aceste colective
duri care pun bazele unei luptei de eliberare naţională, în vedere necesitatea de a se României de solidaritate cu bit de rodnice, că rezultatele raşelor şi chiar pe plan ju­ putea continua cu tarafurile
colaborări îndelungate între că colonialiştii portughezi rezolva o serie de probleme sînt mai mult decît bune, că deţean. Comitetul de cul­ se destramă, iar spectacolul
popoarele noastre, întemeiată trebuie să părăsească conti­ — şi sînt de înţeles interesul statele care au scuturat jugul ele au aşezat relaţiile Româ­ tură şi educaţie socialistă, din Vaţa de Jos, Haţeg, Brad, nu poate fi prezentat. Moti­
în colaborare cu Consiliul
I.C.S.H., Orăştie, căluşerii din
pe deplina egalitate în drep­ nentul sau să fie aruncaţi a- şi preocuparea României .so­ imperialist, cu mişcările de niei cu aceste ţări pe baze vări se găsesc întotdeauna!
cialiste pentru ca tratatele
turi, respectul reciproc şi fară din Africa ! (.Aplauze dintre Uniunea Sovietică, Po­ eliberare naţională, cu cei noi, constituind, aşa cum s-a judeţean al sindicatelor. Comi­ Boiu, Geoagiu, Romoşel, co­ Sînt situaţii în care o for­
tetul judeţean al U.T.C., Con­
rurile I.C.S.H., cele din Ghe-
maţie se prezintă pe scenă
neamestecul în treburile in­ puternice). lonia şi Republica Federală care luptă pentru indepen­ relevat aproape în fiecare siliul judeţean al Organizaţi­ lar, C.S.H., Dobra, brigăzile
denţă, pentru progres, pen­
terne, pe dorinţa de a cola­ Am afirmat peste tot prin­ a Germaniei să fie ratifica­ tru bunăstare ! (Aplauze pu­ declaraţie, o nouă etapă în ei pionierilor, Inspectoratul artistice de agitaţie de la Ca­ după una-două repetiţii, iar
aceste imprudeitţe se soldea­
bora şi de a ne întrajutora cipiile care au călăuzit şi că­ te, acestea avînd o mare în­ ternice, urale, ovaţii ; se dezvoltarea relaţiilor între şcolar şi cooperaţia meşteşu­ sa de cultură din Petroşani, ză cu eşecuri care descura­
pentru a asigura dezvoltarea lăuzesc politica Partidului semnătate în asigurarea pro­ scandează : Ceauşescu-P.C.R. ; . ţările şi popoarele noastre. gărească au organizat acţiuni de la căminul cultural din
cît mai rapidă a popoarelor Comunist Român, a Româ­ gresului în continuare al pre­ Doresc încă o dată, din menite să ducă la intensifica­ Rapolt şi ale cooperativelor jează şi îndepărtează artiştii
amatori de la o activitate
noastre şi, în acelaşi timp, niei socialiste — şi anume că gătirilor conferinţei pentru Ccauşescu-P.C.R. !). Bucureşti, să exprim mulţu­ rea activităţii formaţiiior ar­ meşteşugăreşti din Petroşani
participarea activă la divi­ este dreptul sacru al popoa­ securitatea europeană. A fost pentru mine o deo­ mirile noastre tuturor condu­ tistice de amatori, la creşte­ care este plăcută şi utilă.
ziunea internaţională a mun­ relor care mai trăiesc sub ju­ Am abordat problema unor sebită bucurie să constat că cătorilor statelor pe care rea numărului spectacolelor şi Hunedoara. Se cuvine a fi Trebuie înţeles de către
evidenţiată, de asemenea, ac­
România, poporul meu se
cii, la progresul general al gul colonial să folosca.scă o- relaţii noi în Balcani, a trans­ bucură peste tot de o stimă le-am vizitat, tuturor popoa­ pe care aceste colective Ie tivitatea Teatrului popular fiecare activist cultural că
omenirii. Aş putea spune că rice formă de luptă, inclusiv formării Balcanilor într-o zo­ şi preţuire deosebită. Şi a- relor care ne-au în tini pi nat prezintă în faţa oamenilor prestigiul unei formaţii de­
toate înţelegerile la care am forma armată, pentru a-şi a- nă fără arme nucleare. în­ reasta, datorită politicii mar- cu manifestări de prietenie muncii. întrecerea brigăzilor din Hunedoara, care are deja pinde în cea mai mare măsu­
ajuns, principiile do la care sigura independenţa, pentru tr-o zonă a păcii şi colabo­ xi.st-leniniste juste a Româ­ frăţească, să le exprim mul­ artistice de agitaţie. Festiva­ o stagiune permanentă. De ră de repertoriul pe care-Î
am pornit ui-măresc de a clă­ a deveni stâpîne la ele acasă. rării. Ne-am preocupat de niei socialiste, datorită fap­ ţumirile cele mai sincere şl lul dubaşilor. Festivalul „Că­ un succes deosbbit se bucură abordează. Sînt încă forma­
di astfel de relaţii încît să In acest sens România — necesitatea lichidării blocu­ tului că în întreaga sa acti­ să le asigur de sentimentele luşarul“, Ştafeta folclorică colectivele de păpuşari de la ţii în cadrul aşezămintelor
constituie un exemplu de care şi pînă acum a acordat rilor militare, a bazelor .mili­ vitate internă şi externă, ţara de prietenie pe care întregul Casa de cultură din Hune­ culturale care prezintă de
colaborare între popoare li­ sprijin mişcărilor de elibera­ tare de pe teritoriile altor noastră a făcut totul pentru popor român le nutreşte faţă „Căutătorii de comori", Con­ doara şi Clubul sindicatelor din ani de zile aceleaşi lucruri.
bere, dornice să decidă ele re naţională — este hotărîtă state, a retragerii trupelor a asigura atît progresul său de ele, să le asigur că po­ cursul „Buchete hunedorene" Simeria. In centrele munci­ Experienţa dobîndită, eli­
însele cum să-şi rezolve pro­ să acorde în viitor un spri­ străine, a reducerii trupelor pe drumul socialismului, cît porul român va face totul au oferit posibilităţi ample de toreşti din 'Valea Jiului,- la minarea carenţelor care mai
blemele, să-şi făurească pro­ jin şi mai puternic, îndepli- naţionale, a luării unor mă­ şi întărirea colaborării şi so­ pentru ca înţelegerile stabi­ afirmare, fapt confirmat de Ghelar, Gurabarza, fanfare­ există în activitatea for:na-
priul destin ; noi vom face nindu-şi astfel sarcina de de­ suri concrete care să deschi­ lite să fie realizate în între­ o seamă de formaţii, fie în le se afirmă tot mai mult ţiilor artistice de amatori
totul ca într-adevăr relaţiile taşament al frontului antiim- dă calea înfăptuirii dezarmă­ lidarităţii cu toate statele ca­ gime. (Aplauze puternice). cadrul competiţiilor care s-au prin spectacolele prezentate necesită în continuare măsuri
re au păşit pe calea dezvol­
pe care le vom dezvolta să perialist din întreaga lume. rii generale şi, în primul rînd, tării independente, cu toate Doresc să adresez încă o da­ încheiat, fie în cele cai-e sînt în faţa oamenilor muncii. eficiente pentru dezvoltarea
constituie un model. (Aplau­ (Aplauze puternice, urale ; se a dezai'mării nucleare. Pot forţele antiimperialiste. (A- tă tuturor acestor popoare u- în curs de desfăşurare. Este Cîntecul şi jocul, datinile, şi imprimarea unui caracter
ze puternice, ovaţii). scandează „Ceauşescu, P.C.R."!). spune că peste tot am consta­ plauzc, urale puternice ; se rarea de a obţine noi şi mă­ un merit al multor colective obiceiurile şi tradiţiile valo­ permanent activităţii colecti­
Desigur, problemele dez­ Vizitînd unele ţări arabe, tat interesul şi dorinţa de a scandează: Ccauşescu-P.C.R. ; reţe succese pe calea dezvol­ de artişti amatori de a des­ roase care-şi găsesc locul cu­ velor de artişti amatori, de
voltării contemporane, ale si­ între care şi Egiptul, este de se obţine realizări concrete Ccauşescu-P.C.R.!). tării lor economice-sociale, a făşura o activitate permanen­ venit în repertoriul formaţii­ a ridica la un nivel calita­
tuaţiei internaţionale au stat, înţeles pentru toţi că proble­ pe această cale. deoarece Nu o dată — în discuţiile consolidării independenţei lor tă şi după încheierea aces­ lor artistice de amatori atrag tiv superior această muncă
de asemenea, în centrul con­ ma Orientului Mijlociu a o- pentru toţi este clar că cursa cu conducătorii, cu preşedin­ naţionale, a bunăstării şi fe­ tora. Corul Casei de cultură în componenţa acestora, ală­ atît de atractivă şi educativă.
vorbirilor pe care le-am avut cupat un loc de o deosebită înarmărilor sustrage mijloace ţii statelor, cu reprezentanţii ricirii ! (Aplauze prelungite). din Orăştie, de pildă, care a turi de tineri, şi pe cei vîrst- VICTOR MUREŞAN
în toate statele vizitate. Aş importanţă în discuţiile pe uriaşe materiale şi umane de organizaţiilor politice, cu oa­ Putem să afirmăm că vizi­ participat Ia finala concursu­ nici, fapt ce contribuie la ri­ inspector principal la
lui al X-lea „Omagiu parti­
dicarea prestigiului lor.
dori, de la început, să men­ care le-am avut. In aborda­ la dezvoltarea economică-so­ menii simpli cu care ne-am ta, rezultatele ei corespund dului", îşi continuă activita­ Se pune însă întrebarea: Comitetul judeţean de
ţionez că asupra tuturor pro­ rea acestei probleme, am cială, constituie o piedică de întîlnit — am auzit aprecieri • nu numai intereselor popoa­ cultură ţi educaţie socialistă
blemelor fundamentale exa­ pornit de la linia generală a o deosebită gravitate în asi­ calde şi prieteneşti Ia adresa relor noastre, ci intereselor
minate — în toate aceste ţări Partidului Comunist Rom.ân. gurarea progresului omenirii. României. Am constatat că tuturor popoarelor, cauzei
— am ajuns la concluzii co­ a României socialiste, aceea De aceea, problema dezarmă­ popoarele din aceste ţări se generale a păcii şi colaboră­
mune, lucru oglindit de alt­ că nu se poate admite sub rii constituie astăzi un fac­ bucură în modul cel mai sin­ rii In lume. (Aplauze, ovaţii).
fel destul de larg în decla­ nici o formă ocuparea de te­ tor important pentru progre­ cer de fiecare succes al Desigur, tovarăşi, vorbind
raţiile la care m-am referit. ritorii străine, că trebuie pus sul general — şl România României, că urmăresc şi cu­
Am pornit în abordarea pro­ capăt politicii expansioniste e.ste hotărîtă să facă totul nosc atît greutăţile, cît şi despre rezultatele acestor
pentru a contribui la unirea
blemelor de la schimbările şi de forţă, că trebuie făcut eforturilor popoarelor pentru vizite, despre unitatea dintre
care s-au produs şi se pro­ totul pentru a se ajunge la a impune dezai'marea. (A- succesele noastre şi doresc politica noastră internă şi ex­
din tot sufletul ca Româ­
duc pe plan internaţional, de o soluţie rapidă în scopul li­ plauze prelungite, urale pu­ nia să obţină realizări tot ternă, trebuie să tragem şi
la faptul că evoluţia vieţii chidării conflictului din Ori­ ternice). anumite concluzii pentru noi,
internaţionale contemporane entul Mijlociu. In toate de­ Abordînd aceste probleme, mai mari în dezvoltarea sa şi anume că este necesar să
este în favoarea forţelor ca­ claraţiile, inclusiv în cea ca­ precum şi alte' probleme ale pe calea socialismului — con- intensificăm eforturile pentru
re se pronunţă împotriva po­ re va fi publicată mîine, se situaţiei globului pămîntesc siderînd că ceea ce înfăptu­ înfăptuirea hotărîrilor Con­
liticii imperialiste de forţă exprimă dorinţa noastră una­ — cum este situaţia din A- ieşte România constituie un gresului al X-lea al partidu­
şi dictat, în favoarea forţelor nimă de a milita pentru apli­ sia, din America Latină şi succes şi pentru ele Insele. lui de făurire a societăţii so-
care se pronunţă pentru in­ carea rezoluţiei Consiliului de din alte zone — am ajuns la (Aplauze; urale puternice). ciali.ste multilateral dezvolta­
staurarea unor noi relaţii în­ Securitate, pentru o rezolva­ concluzia comună că soluţio­ Astfel s-a confirmat încă
tre state şi naţiuni, pentru re politică a încordării din narea acestor probleme în in­ o dată — dacă mai era ne­ te. Avem deplina convinge­
dreptul fiecărui popor de Orientul Mijlociu, ■ care să teresul tuturor popoarelor, în voie — unitatea dintre poli­ re că, păşind cu hotărîre
a-şi hotărî singur dezvolta­ ducă la retragerea trupelor interesul păcii ' şi progresului tica internă şi externă a ţării înainte pe drumul pe care
rea. israelului din teritoriile o- general, cere o participare noastre, s-a demonstrat că re­ am pornit, oamenii muncii
Ultimii ani au confirmat cupate, să asigure integrita­ activă la viaţa internaţională alizările pe care le obţinem — sub conducerea partidu­
pe deplin că forţa unită a tea şi suveranitatea fiecărui a tuturor statelor, fie ele în edificarea socialismului lui comunist — vor înfăptui
popoarelor ce luptă pentru stat, o pace dreaptă pentru mari, mici sau mijlocii. Ne-am sînt factorul hotărâtor al cu succes acest minunat pro­
independenţă şi pentru o via­ toate popoarele. Doresc să pronunţat pentru o activitate creşterii prestigiului Româ­ gram, asigurînd ridicarea ţă­
ţă liberă, asemenea unui val menţionez că am ajuns la mai intensă a ţărilor mici şi niei pe plan internaţional, al rii noastre, a naţiunii noastre
uriaş de apă, mătură totul concluzia că există condiţii mijlocii pe plan internaţio­ sporirii aportului său la cau­ socialiste pe noi culmi de
în cale, este de nestăvilit; favorabile pentru a se putea nal, pentru ca ele să aibă un za progresului general ; după progres şi civilizaţie, creşte­
cuvînt mai greu de spus —
voinţa popoarelor nu poate obţine o soluţie politică, dar în raport şi cu forţa pe care cum politica sa externă de rea bunăstării şi fericirii în­
şi nu va fi înfrîntă de ni­ aceasta presupune o intensi­ colaborare cu toate statele tregului popor! Doresc să
meni. (Aplauze prelungite). ficare a eforturilor tuturor o reprezintă, pînă la urmă — lumii reprezintă un factor
In centrul acordurilor noas­ popoarelor dornice de pace în rezolvarea problemelor ca­ important pentru progresul vă urez dumneavoastră, în­
tre în problemele interna­ — şi, în ce o priveşte. Româ­ re frămîntă astăzi omenirea. ţării noastre pe calea con­ tregului nostru popor, succe-
ţionale se află lupta împotri­ nia este decisă să facă totul Noi dorim ca nici o proble­ strucţiei socialiste. (Aplauze, .se tot mai mari pe calea în­
va politicii imperialiste, a pentru a contribui la o solu­ mă în lume, care interesea­ floririi şi fericirii patriei Unitatea spSIătorie-curfitătone a cooperativei meştcşiigiireşti „ Progresul" rtiu Deva este rtotat.'l
colonialismului şi neocolonia- ţionare grabnică a probleme­ ză o naţiune, să nu poată fi urale puternice). Putem spu­ noastre socialiste! (Aplauze cu maşini moderne, cum este cea de spAlat, din iotogralie, cu o capacitate de 50 kg.
rezolvată în spatele acestei
lismului. Aceasta a constituit lor din Orientul Mijlociu. naţiuni, fără ca această na­ ne că această vizită a consti­ prelungite, urale puternice,
factorul comun al tuturor în­ (Aplauze). ţiune să-şi spună cuvîntul. tuit încă o confirmare — şi se scandează: Ceauşescu,
ţelegerilor pe care le-am re­ In legătură cu situaţia din Deci popoarele trebuie să ia aş putea spune o confirmare P.C.R,!). mai 20 de metri depărtare.
alizat. A fost exprimată ho- Orientul Mijlociu, desigur, parte şi să-şi spună cuvîn­ deplină — a justeţei politicii Trăiască prietenia dintre Alături de cei mari, copiii
tărîrea ţărilor noastre de a problema populaţiei palesti­ tul, iar soluţiile la care se a- externe ,a României. Aceasta poporul român şi popoarele şi-au adus contribuţia la în­
face totul şi în viitor pen­ niene a constituit, de ase­ jung să fie soluţii care cores­ no-a întărit convingerea că ţărilor vizitate 1 (Aplauze, u- lăturarea pericolului pentru
tru a contribui la desfăşura­ menea, o preocupare. Noi am pund intereselor tuturor po­ drumul pe care mergem — rale). pădure. Bucuria lor a fost
rea cu succes a luptei pentru pornit de la faptul că tre­ poarelor lumii. (Urale, aplau­ atît în construcţia socialismu­ Trăiască solidaritatea po­ mare cînd, în faţa colegi­
lichidarea politicii imperia­ buie să se facă totul pentru ze. Se scandează : Ceauşescu- lui în'ţară, cît şi în relaţii­ porului român cu mişcările lor din şcoală, şi-au primit
liste, a practicilor legate de a se crea condiţiunile ca P.C.R. !). le internaţionale — este un de eliberare naţională din iScil isforîci Iade, doine, cîntece de nun­ binemeritatele felicitări.
ea. populaţia palestiniană să-şi Am ajuns, în general, la o drum just şi trebuie să facem Africa ! (Urale, aplauze pre­ tă contribuie la îmbogăţi­ ION LIHONI
Am pornit de la faptul că poată asigura o dezvoltare concluzie comună că trebuie lotul pentru a continua cu lungite). în înîrecere rea muzeului şcolar. Aceas­ elev în clasa a V-a
un rol important au în viaţa economică-socială liberă, de să dezvoltăm solidaritatea fermitate această politică, tă acţiune frumoasă va con­
tinua pînă la Ziua pionie­
internaţională ţările socialis­ sine stătătoare — şi în a- noastră în lupta pentru re­ aceasta corespunzînd intere­ Trăiască unitatea tuturor DENSUŞ — Pionierii de­ rilor cînd grupele fruntaşe Cinsfe şi
te şl de aceea este necesar să cest sens considerăm că ori­ zolvarea acestor probleme, că selor tuturor popoarelor ca­ forţelor antiimperialiste ! (A- taşamentului clasei a "V-a vor fi evidenţiate în faţa
inten.sificăm relaţiile cu toate ce soluţie în Orientul Mij­ este necesar să se întărească re SC dezvoltă pe o cale in­ plauze, urale. puternice). au iniţiat un concurs „Col unităţii. corecfifudîrae
aceste ţări, precum şi cu ti­ lociu trebuie să ţină seama unitatea şi colaborarea tutu­ dependentă, cauzei păcii şi Trăiască pacea şi coopera­ mai bun cunoscător al tre­ ALEXANDRINA FRENJ
nerele state independente — de dreptul poporului pales­ ror forţelor antiimperialiste, colaborării între toate po­ rea între toate popoarele lu­ cutului istoric al comunei". pionier-comandant al detaşa­ TUŞTEA. In urmă cu cît-
văzînd în colaborarea dintre tinian la o viaţă independen­ a tuturor popoarelor dornice poarele lumii. (Aplauze, ura­ mii ! (Aplauze, urale prelun­ De cîteva luni toate grupele mentului clasei a V-a va timp pionierul Petru Sî-
statele socialiste şi cele re­ tă. (Aplauze, urale). Ne-am de progres, de dreptate şi le, se scandează: Ceauşescu, gite, se scandează Ceauşescu- de pionieri sînt în mare în­ A medroni din clasa a Il-a,
cent eliberate un factor de o întîlnit cu reprezentanţii pace. Consider că discuţiile P.C.R.!). trecere. Colecţionînd mone­ Işi fac şcoala satul Tuştea, a găsit un
deosebită importanţă în des­ mişcării de eliberare palesti­ şi vizitele în cele 8 state din Nu aş putea să nu menţio­ P.C.R., Ceauşescu şi po­ de, obiecte do uz casnic portmoneu al cetăţeanului
făşurarea cu succes a luptei niene — cu Arafat şi alţi Africa au constituit şi con­ nez cu acest prilej şi faptul porul !). vechi, creaţii literare: ba­ mai frumoasă Alexandru Liviu din acelaşi
generale pentru triumful conducători ai acestei miş­ stituie un moment important sat, în care se găsea suma
cauzei păcii, libertăţii şi in­ cări. Am exprimat solidari­ în intensificarea iuptei pen­ do 190 lei şi acte. Pionierul
dependenţei popoarelor. (A- tatea noastră cu năzuinţa tru unitatea forţelor antiim­ BRETEA ROMANA. Pio­ a restituit portmoneul po­
plauze puternice). ' populaţiei palestiniene la o perialiste. Dar, pornind de [ntuziasta primire de la aeroportu nierii şi uteciştii de la a- sesorului, primind în schimb
Desigur, am pornit în dis­ existenţă liberă, independen­ aici, am abordat problema u- ceastă şcoală au hotărît cuvinte de caldă mulţumire.
cuţiile noastre do la faptul tă — şi am asigurat că po­ nităţii forţelor progresiste să-şi facă şcoala mai fru­ Unitatea de pionieri l-a fe­
că în lume există ţări cu o- porul român sprijină dorin­ din fiecare ţară. Este clar că moasă. Ei au lucrat în fie­ licitat.
care zi 1-2 ore pentru în­
rînduiri sociale diferite, şi ţa acestei populaţii de a-şi forţa şi unitatea mişcărilor (Urmare din pag. 1] zidenţială cu care conducă­ în cele 8 ţări de pe conti­ frumuseţarea curţii. Au cu­ RADU BACALETE
de eliberare naţională, a miş­
de aceea este necesar să se putea organiza viaţa potrivit cărilor progresiste antiimpe­ torul partidului şi statului nentul african. Noi sîntem răţat, tere.sat şi greblat o elev în clasa a IV-a
găsească modalităţile şi căile aspiraţiilor sale. (Aplauze, rialiste constă, în primul Berghianu, Florian Dănăla- nostru a călătorit pe conti­ convinşi că această vizită va suprafaţă de peste 70 ari, ■
I
pentru dezvoltarea relaţiilor urale). rînd, în unitatea şi în tăria che. Emil Drăgănescu, Petre nentul african aterizează. La da un nou impuls relaţiilor unde va fi amenajat un fru­
între toate statele fără deo­ Deşi am fost în Africa, In- acestora în cadrul fiecărui Lupu, Dumitru Popa, Dumi­ coborîrea din avion, tovară­ bune dintre poporul român şi mos parc. Aici ei au plantat HARAU. Pionierii şi şco­
sebire de orînduire socială, dochina a fost prezentă în stat. De aceea, noi am expli­ tru Popescu, Leonte Răutu, şul Nicolae Ceauşescu, tova­ popoarele ţârilor vizitate, că pomi ornamentaii, au ame­ larii de la această şcoală
în spiritul principiilor coexis­ toate convorbirile — şi a- cat pe larg preocuparea şi Gheorghe Stoica, Ştefan "Voi- răşa Elena Ceauşescu sînt sa­ ea va întări legăturile noas­ najat rondouri de flori şi au plantat un număr de
lutaţi cu deosebită cordiali­
tenţei paşnice. ceasta pentru ’ că toate po­ interesul României, a mişcă­ tec, losif Banc, Petre Blajo- tate de tovarăşul Ion Gheor­ tre cu celelalte popoare din au construit bănci, care vor 1 500 sălcii pe malul Mure­
Constantinescu,
Miron
vici,
In toate ţările vizitate, am poarele înţeleg că lupta pe rii revoluţionare româneşti Mihai Dalea, Miu Dobrescu, ghe Maurer, de ceilalţi con­ lumea întreagă, în lupta îm­ înfrumuseţa acest parc. şului, pentru prevenirea e-
ajuns la concluzia unanimă care o duc pop<jarele vietna­ de a se obţine, în toate ţă­ Mihai Gere, Ion loniţă, Va- ducători de partid şi de stat potriva imperialismului, pen­ OHABA. Animată de ace­ roziunii laterale şi întărirea
că la baza relaţiilor interna­ mez, khmer şi laoţian este o rile care au păşit pe calea sile Patilineţ, Ion Stănescu, veniţi pe aeroport. Din rîn- tru pace". eaşi dorinţă de a-şi face malurilor. De asemenea, ei
ţionale trebuie să aşezăm de­ luptă dreaptă, că ea cores­ dezvoltării independente, o Cornel Burtică, împreună cu duriie mulţimii izbucnesc ro­ In aplauzele şi uralele ce­ şcoala lor cît mai frumoa­ au ajutat la repararea aco­
plina egalitate în drepturi punde intereselor tuturor unire a tuturor forţelor na­ soţiile. pote de aplauze ; se aud ura­ lor prezenţi a luat apoi cu- să, unitatea de pionieri din perişurilor şcolii şi caselor
între state, respectul inde­ popoarelor şi că este în inte­ ţionale care se pronunţă pen­ Erau prezenţi, de aseme­ le şi ovaţii; se scandează vîntuî tovarăşul Nicolae Ohaba a mobilizat toate lor care au avut de suferit
pendenţei şi suveranităţii na­ resul tuturor forţelor anti- tru dezvoltarea economică-.so- nea, membri ai'C.C. al P.C.R., „P.(j.R. - P.C.R. !“, „Ceauşescu- Ceauşescu. forţele pentru amenajarea de pe urma vîntului putei'-
ţionale, neamestecul în tre­ imperialiste, al tuturor state­ cială a acestor ţări pe calea ai Consiliului de. Stat şi ai P.C.R. !", lozinci în cinstea Cuvîntarea conducătorului parcului şcolii şi a răsad­ nic. Un număr mare de pio­
burile interne, avantajul re­ lor, de a face totul pentru a progresului. Am subliniat, nu guvernului, conducători ai Partidului Comunist Român, partidului şi statului este ur­ niţei pentru minifermă. nieri au participat la lucră­
ciproc. De comun acord, am pune capăt războiului din In- o dată, că deosebirile de pă­ instituţiilor centrale şi orga­ a Republicii Socialiste Româ­ mărită cu atenţie, fiind sub­ Tot în această perioadă au rile de curăţire a şanţuri­
stabilit că trebuie să facem dochina, pentru a asigura reri între diferite forţe pro­ nizaţiilor obşteşti, generaii, nia. Secretarul general al liniată în repetate rînduri de luerat şi la noua pepinieră lor, la repararea gardurilor,
totul pentru excluderea for­ dreptul acestor popoare de gresiste sau mişcări do eli­ ziarişti români şi corespon­ partidului răspunde cu cor­ aplauze, de ovaţii şi urale. şcolară unde s-au plantat la amenajarea grădiniţelor
ţei şi ameninţării cu forţa a-şi rezolva problemele aşa berare naţională, abordarea denţi ai presei străine. dialitate manifestărilor de Cei prezenţi, asemeni între­ seminţe de măr. de flori şi plantarea pomi­
din relaţiile internaţionale. cum doresc, fără nici un a- într-un mod sau altul a so­ Au fost de faţă Antoine stimă, urărilor de bun venit gului nostru popor, îşi expri­ IONEL TĂTULEA lor ornamentali.
Ne-am pronunţat în mod u- mestec din afară. In toate de­ luţionării anumitor probleme Bakouzu, însărcinatul cu a- adresate de bucureşteni. mă deplina aprobare faţă de elev in clasa a Vll-a EUGEN METEŞAN
nanim pentru dreptul fiecă­ claraţiile este afirmată dorin­ ale dezvoltării interne nu tre­ faceri ad-interim al Republi­ Pionieri şi tineri în costu­ rezultatele fructuoase ale vi­ comandant instructor de unitate
buie să fie o piedică în ca­
rei ţări de a-şi hotărî dez­ ţa de a sprijini în continua­ lea unităţii şi colaborării lor, cii Africa Centrală, Jean me naţionale înconjoară pe zitei întreprinse de tovarăşul ASăfuri de
voltarea economică-socială, re lupta acestor popoare pî­ că nu se poate vorbi de uni­ Baptiste Lounda, ambasado­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Nicolae Ceauşescu în cele 8 Acfivifate febrilă
forma de rezolvare a diferi­ nă la victoria finală, şi avem tatea forţelor progresiste şi rul Republicii Populare Con­ pe tovarăşa Elena Ceauşescu, ţări din Africa, care deschid cei mari
telor probleme, aşa cum do­ convingerea că popoarele In- a mişcărilor de eliberare na­ go, Jean Zitu, însărcinatul cu oferindu-le flori. noi perspective pentru dez­ BALŞA. Pionierii unităţii
resc forţele revoluţionare şi dochinei vor obţine pace, vor ţională excluzînd pe comu­ afaceri ad-interim al Repu­ In numele oamenilor mun­ voltarea contactelor reciproc UNIREA. După ce şi-au şcolii generale au transfor­
progresiste, popoarele aces­ fi stăpîne pe destinele lor. nişti, deoarece comuniştii blicii Zair, Ibrahim Youssri, cii din Capitală, tovarăşul avantajoase dintre România făcut lecţiile cu sîrguinţă, mat curtea şcolii într-un
tor state, fără nici un ames­ (Aplauze prelungite, urale). constituie o forţă vitală a însărcinatul cu afaceri ad-in­ Gheorghe Pană, membru al şi ţările Africii, în cele mai trei elevi din satul Crăguiş: autentic şantier unde au
tec din afară. (Aplauze, ura- Este de înţeles că proble­ luptei pentru progres econo- terim al Republicii Arabe E- Comitetului Executiv, al Pre­ diferite domenii — politic, e- Anton Bolduş din clasa a lucrat la pietruire pe o su­
le). ma securităţii europene a mic-social, pentru indepen­ git în Republica Socialistă zidiului Permanent, secretar conomic, t.ehnico-ştiinţific, 'Vll-a, Nelu Cozac şl Doinei prafaţă de 947 mp, iar apoi
Ţinînd seama de faptul că fost, de asemenea, discutată denţă naţională în fiecare România, şefi ai misiunilor al C.C. al P.C.R., a adresat cultural, în interesul şi spre Părău din clasa a VlII-a au la construcţia podeţului de
în Africa colonialismul mai în cadrul tuturor convorbiri­ ţară. (Aplauze, urale). Noi, diplomatice acreditaţi la Bucu- tovarăşului Nicolae Ceauşescu binele poporului român şi plecat pe terenul de fotbal la intrarea în curtea şcolii,
domină încă în cîtcva ţări. lor. Dealtfel şi acest fapt cum am arătat şi în alte îm­ re.şti, alţi membri ai cor­ şi tovarăşei Elena Ceauşescu popoarelor acestor ţări, al să se joace. Deodată au au­ efectuînd în total 400 oro
o preocupare importantă a este reflectat în declaraţiile prejurări, am afirmat şi a- pului diplomatic. un cald bun venit pe pămîn- cauzei păcii şi colaborării in­ zit strigăte : „Săriţi, arde muncă patriotică.
constituit-o lupta pentru li­ comune. Am pornit de la in­ cum că anticomunismul nu Pentru a-1 întîmpina pe to­ tul patriei. „Cetăţenii Bucu- ternaţionale, al unităţii de pădurea !". Au lăsat jocul Un aport deosebit şi-au
chidarea definitivă şi cît mai teresul pe care l-au mani- serveşte decît imperialismu­ varăşul Nicolae Ceauşescu, la reştiului, întregul nostru po­ acţiune a tuturor forţelor an- şi au alergat la locul unde adus pionierii la achiziţio­
rapidă a colonialismului şi, feslat toate ţările vizitate de lui, colonialismului şi reac- aeroport au venit zeci de mii por — a spus vorbitorul — au tiimperiaiiste, revoluţionare şi primarul, cu alţi oameni în­ narea unui număr de 800
în acelaşi timp. a politicii a .se realiza securitatea euro­ liunii şi că trebuie făcut to­ de cetăţeni ai Capitalei. urmărit cu un deosebit inte­ progresiste din lume. cercau să stingă focul ce se sticle şi .300 borcane.
rasiste promovate de guver­ peană, văzînd în aşezarea re­ tul pentru unitatea tuturor Este ora 17. Aeronava pre­ res vizita pe care aţi făcut-o (.Agerpres) întindea prin iarba uscată DORIN PAKAN
nele din Rhodesia şi Africa laţiilor din Europa pe baze forţelor progresiste şi antiim­ spre pădurea aflată la nu­ elev in clasa a VII-o