Page 25 - Drumul_socialismului_1972_04

Proletari din toate fările unifi-văl j BILâHT BOGAT AL VIZITEI

AFRICA A TOVARĂŞULUI

NICOLAE CEAUŞESCU

Algeria, Republica Africa România livrează statelor a-
Centrală. Congo, Zair, Zam- fricane, în condiţii competi­
bia, Tanzania, Sudan, Egipt tive, instalaţii complexe de
— opt ţări, trei arabe şi înalt nivel tehnic din dome­
cinci aparţinînd Africii Ne­ niile petrolier şi minier, linii
gre — constituie tot atîtca de montaj pentru tractoare
etape ale călătoriei efectuate şi autocamioane, maşini şl
timp de aproape o lună (11 utilaje pentru sectoarele chi­
martie — 6 aprilie) de se­ mic şi petrochimic, tractoare
cretarul general al P.C.R., şi utilaj agricol, autocamioa­
preşedintele Consiliului de ne, utilaje şi materiale de
Stat al României, tovarăşul construcţii, bunuri de con­
Nicolae Ceauşescu, însoţit de sum industriale şi alimenta­
tovarăşa Elena Ceauşescu, pe re. Schimburile economice
continentul african. ale României cu ţările în
Poziţia României socialiste curs de dezvoltare iau tot
faţă de aceste ţări se înscrie mai accentuat forme moder­
ANUL XXIV. Nr. 5 365 S1MBÄTÄ 8 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI în contextul politicii sale ex­ ne. avantajoase tuturor păr­
terne, care acordă relaţiilor ţilor, de cooperare directă în
cu statele în curs de dezvol­ producţie. Concomitent. Româ­
tare o atenţie deosebită, fun­ nia furnizează acestora li­
LA I. M. BARZA damentată pe convingerea că cenţe, documentaţii tehnice,
aceste slale constituie un asistenţă tehnică, pregăteşte
factor important în lupta personal tehnic pentru ex­
pentru progres, pentru pro­ ploatarea obiectivelor con­
struite. participă cu specia­
PRIN METODE MODERNE movarea păcii şi înţelegerii lişti la executarea do studii,
internaţionale. împotriva co­
prospecţiuni şi explorări geo­
lonialismului şi neocolonialis-
mului. Considerînd că cola­ logice etc.
borarea economică, tehnică, Un rol de scamă în extin­
DE EXTRACŢIE - ÎNSEMNATE ştiinţifică, culturală şi în derea cooperării dintre Româ­
toate celelalte domenii dintre
nia şi statele de pe conti­
state, dintre ţările socialiste nentul african au avut con­
şi ţările care doresc să se tactele la diferite niveluri în­
dezvolte independent este c-
SPORURI DE PRODUCŢIE sonţinlă pentru progresul fie­ tre reprezentanţii vieţii poli­
tice, economice şi
sociale,
cărui stat în parte, pentru
rate ori gazda unor delegaţii
cauza păcii în general. Româ­ Bucureştiiil fiind de nenumă­
nia urmăreşte în raporturi­ africane printre care unele
O privire de ansamblu a- maşină, fiecare utilaj, acor- vităţii tehnice li s-a acor­
supra rozul latelor obţinute clînd prioritate acelor factori dat o atenţie deosebită. Se le sale cu ţările în curs de la cel mai înalt nivel.
de colectivul întreprinderii care concură direct la eco­ stabilea printre altoie apli­ dezvoltare, cărora le aparţin Vizita tovarăşului Nicolae
miniere Barza în primul tri­ nomisirea timpului de lucru, carea începînd cu primul tri­ şi cele opt state vizitate, toc­ Ceauşescu a fost marcată In
mestru al anului îndreptă­ noi n-am trecut însă cu ve­ mestru al anului şi apoi ex­ mai asigurarea avansării lor acest context tocmai de do­
ţeşte . la aprecieri pozitive. derea peste specificul activi­ tinderea lor în continuare a pe calea progresului econo­ rinţa continuării contactelor
Sarcinile de plan la produc­ tăţii pe care o desfăşurăm. unor metode moderne de ex­ mic şi social, servind în ace ­ stabilite sau realizarea unor
ţia globală şi producţia mar­ tracţie a minereului. In ce laşi timp cauza luptei anti- - asemenea contacte, pentru a
fă au fost depăşite cu 15,7 măsură a influenţat asupra imperialisle. imprima noi valenţe colabo­
la sută, respodiv 12,8 la sută; PRIN METODA CU FIŞII realizărilor de pînă acum Analele raporturilor dintre rării. Analiza convorbirilor
sporul de producţie asigurîn- materializarea acestui pro­ Republica Socialistă România purtate, ale căror rezultate
Satisfacţie pe chipurile sudorilor conduşi dc Vaier Voiculescu de la I.I.L. Deva, provenită. în
du-se pe baza depăşirii cu ÎNALTE SE OBŢIN : gram ? — adresăm întrebarea urma reuşitei asamblări a picioarelor de maşini de cusut, fabricate la Cugir. şi ţările Africii (România în­ sînt sintetizate în declaraţi­
10,8 la sută a productivităţii inginerului Marin Mihalache, treţine în prezent relaţii di­ ile comune conduce la con­
muncii planificate. ® O producţie în medie şeful serviciului tehnic. plomatice cu 32 de state afri­ cluzia că a fost inaugurat
Sînt dale suficiente pentru — Aş zice că într-o mă­ cane) consemnează peste 80 un nou stadiu, calitativ su­
a ilustra competenţa, respon­ de 1,4—2,2 ori moi ma­ sură holărîloare. De fapt, de acorduri comerciale, de perior, în relaţiile -dintre
sabilitatea şi dăruirea în re decît prin metoda sporul nostru de producţie cooperare industrială, teh- România şi ţările vizitate.
muncă a inimosului colectiv; clasică derivă în exclusivitate din Siderurgiştii hunedoreni înfăptuiesc nico-ştiinţifică otc. In Iraza Documentele semnate !a
cifre sintetice elocvente ale creşterea productivităţii — unor asemenea aranjamente, Alger, Bangui. Brazzaville,
dinamicii în care are loc per­ ® 0,1—0,12 posturi eco­ creştere înregistrată în urma de natură să asigure cadrul Kinshasa, Lusaka, Dar Es
fecţionarea activităţii econo­ nomisite la fiecare to­ aplicării şi extinderii metode­ juridic cel mai adecvat Salaam, Karthum şi Cairo
mice a întreprinderii. nă extrasă lor de mare productivitate. cu succes angajamentele unei extinderi în perspecti­
Folosirea mai ¡judicioasă a ® O reducere cu 5 la su­ Programul de extindere sta­
capacităţilor de producţie, bilit încă din anul 1971 pre­ vă a schimburilor bilaterale. (Continuare ¡n pag, a 4-a)
îmbunătăţirea tehnologiilor tă a consumului de vede creşterea ponderii mi­ HUNEDOARA. In chemarea la întrecere pe ţii de furnale s-a realizat un indice mediu de
de lucru, gospodărirea ¡judi­ lemn nereului extras prin aceste acest an, adresată de colectivul Combinatului utilizare superior cu 1,3 procente normelor teh­
cioasă a bazei de materii pri­ metode de la ,31,2 la sută cît siderurgic Hunedoara către toate unităţile din nice stabilite. Topitorii de la cuptoarele Mar­
me şi a mijloacelor materia­ s-a realizat în 71, la circa industria metalurgică a ţării, s-au stabilit o- tin, de marc capacitate, au elaborat zilnic, pe
flecare metru pătrat vatră, însemnate canti­
biective de o deosebită Importanţă pentru e-
le, saltul calitativ petrecut în unde cheia realizărilor constă 50 la sută în 1972. Nivelul conomia naţională. După încheierea primului tăţi de oţel peste prevederi. Trebuie subliniată
conştiinţa fiecărui salariat, în folosirea judicioasă, efi­ propus pentru primul trimes­ pătrar al anului, constatăm cu satisfacţie că şi contribuţia adusă la obţinerea succeselor Un eveniment de seamă in viata
sînt doar cîţiva dintre facto­ cientă, fără eforturi prea tru al anului a fost depăşit toate angajamentele asumate de siderurgişti se amintite de către muncitorii, tehnicienii şi
inginerii din secţiile de aprovizionare şi între­
înfăptuiesc cu succes. Rezultatele de piuă a-
rii care au generat bilanţul mari a muncii vii. In această cu aproape 3 la sută, fapt ce cum sînt cele mai concludente dovezi ale hăr­ ţinere a agregatelor. Colectivele celor două fa­ 3
rodnic de la finele primului optică generală — statornici­ arată ca posibilă realizarea niciei sidcrurgiştilor, ale acţiunilor întreprinse brici de aglomerare a minereurilor au livrat
trimestru. tă la I.M. Barza de cîţiva ani pînă la finele anului a pon­ de organizaţiile de partid, de conducerea com­ furnalelor, în perioada care a trecut dc la în­
ceputul anului, o cantitate suplimentară de a-
binatului, pentru ridicarea pe o treaptă supe­
— Şi nu se poate trece cu •— se înscriu şi aplicarea şi derii propuse. In afara meto­ rioară a muncii politico-educativc, pentru per­ glomerat feros, autofondant, care poale servi cooperativelor meşteşugăreşti
vederea că rezultatele obţi­ extinderea metodelor moder­ delor cu înmagazinare, aripi fecţionarea continuă a întregii activităţi de la producerea a peste 28 000 tone de fontă. La
rîndul lor, lucrătorii de la uzina cocsochimiră
producţie.
nute constituie o platformă ne de extracţie ca izvor si­ înclinate, front lung şi fîşii Aşa după cum nc-a informat tovarăşul ing. au dat pînă acum peste plan o rantitalc de
sigură pentru realizările gur de creştere a productivi­ transversale, urmează să e.x- Valentin Răileanu, şeful planificării din com­ cocs metalurgic echivalentă cu 6.î la sulă din Azi are loc conferinţa U- depuse do lucrătorii coopera-
noastre viitoare — declară tăţii muncii, de uşurare a e- tindem metoda cu fîşii înalte binat, toate prevederile- din angajament, valo­ angajamentul luat pe tot anul la acest indi­ nlunii judeţene a cooperati­ ţiei meşteşugăreşti sub In-*
cator.
inginerul loan Popa, directo­ fortului fizic al lucrătorilor, de 3 şi 4 metri, metodă care rice şi fizice, aferente perioadei care a trecut velor meşteşugăi'eşli. drumarea permanentă a or­
de la începutul anului, au fost Îndeplinite si
Roadele întrecerii desfăşurate de siderurgişti
rul general al întreprinderii. ca sursă sigură a dezvoltării şi-a încheiat cu bine stadiul depăşite. Din situaţia centralizată pe combinat se reflectă şi în reducerea consumurilor speci­ Eveniment important în ganizaţiilor de partid. In ul­
Am pornit de la premisa — şi perfecţionării. de experimentare. De aseme­ rezultă că la producţia marfă s-a realizat 5n fice, în sporirea eficienţei economice. Mai viaţa cooperativelor meşteşu­ timii trei ani realizările la
mult de 31 la sută din producţia de fontă dată
subliniată dealtfel la Confe­ — Reţinem că în planul de nea. în colaborare cu primul trimestru o depăşire echivalentă rii pe­ peste plan de la începutul anului s-a elaborat găreşti, lucrările conferinţei producţia marfă au crescut
ste 43 la sută din angajamentul anual. Fimia-
rinţa pe ţară a cadrelor de măsuri tehnico-organizatorice C.C.P.M.N. Deva, vom expe­ lîştîî combinatului au dat pînă Ia finele lunii CV cocs economisit. In primele două luni ale vor face o amplă analiză a- cu 56,8 la sută, la prestările
conducere din industrie şi pentru realizarea indicatori­ rimenta în următoarele luni martie 43,2 la sută din cantitatea de fontă pre­ anului, perioadă pentru care au fost încheiate supra activităţii cooperative­ do servicii cu 40 la sută, e-
construcţii — că întreaga ga­ lor de plan şi a angajamen­ metodele de exploatare cu văzută a fl elaborată în plus anul acesta. Iar calcule economiro-financiare, s-aii obţinut pe lor meşteşugăreşti şi vor ja­ videnţiindu-se cooperativele
la oţel şl laminate finite realizările reprezintă
mă de preocupări menită să telor pe anul 1972, probleme­ subetaje şi suitori înaintaşi. peste 39 la sută din angajamentul pe 1972. ansamblul combinatului, aproape 4 milioane lona sarcinile de viilor.
lei economii la cheltuielile materiale şi mai
sporească eficienţa activităţii lor legate de utilizarea mai Avem în centrul atenţiei şi Pentru ridicarea rmitinuă a parametrilor de mult de 5 200 000 Ici beneficii suplimentare. „Retezatul" Haţeg, „Progre­
productive trebuie să se re­ eficientă a capacităţilor de ILIE COJOCARU producţie s-au stabilit şi pus în valoare noi Uniunea cuprinde în pre­ sul" Deva, „Moţul" Brad şi
rezerve Interne, s-a asigurat folosirea cu ran­
găsească în cifre concluden­ producţie, 'creşterea producti­ dament sporit a agregatelor. La cele două sec- A ZAHARIE zent 13 cooperative cu peste altele.
te, în fapte de necontestat. vităţii şi îmbunătăţirea acti- (Continuare în pag. a 2-a) 560 unităţi do deservire şi Aceste realizări au fost po­
Utilizînd mai bine fiecare producţie. Datorită muncii sibile datorită folosirii mal
raţionale a spaţiilor, extin­
derii muncii în 2 schimburi,
Există condiţii să se pună la dispoziţia consumatorilor precum şi construirii a 2 ate­
Rezulfate liere de producţie mixtă şi a
unei spălătorii chimice mo­
bune la l.f.L. derne, a 3 noi complexe de
deservire, precum şi a unor
Deva Cantităţi suficiente şi sortimente spaţii de deservire în com­
DEVA. întreprinde­ plexele comerciale.
O dezvoltare accentuată a
rea de industrie locală cuno.scut în perioada respec­
din Deva răspunde tivă producţia de covoare şi
chemării sinonimei sa­ produse de artă populară;
le din Orăştie prin fap­ variate de legume pentru export, sector în care
te demne de subliniat. realizările au crescut de 6
Succesele obţinute de ori. Activitatea do întreţine­
colectivul de aici pe re şi reparaţii auto. a obiec­
primul trimestru al a- In cuvînlarea tovarăşului continuare, în atenţia legu­ telor de uz gospodăresc cu
nului sint continuate Nicolae Ceauşescu şi în docu­ micultorilor stau executarea folosinţă îndelungată şi alte­
la un nivel superior. mentele adoptate dc Congre­ ^ Rosadul sâ ajungâ neîntîrziat în cîmp în condiţii cît mai bune a le. de asemenea au marcat
De apreciat că în pri­ sul al Il-lea al Uniunii Na­ lucrărilor de pregătire a te­ creşteri.
mele trei luni ale anu­ ţionale a C.A.P. se sublinia­ ^ De ce sînt diminuate sortimentele ? H La renului şi plantarea celorlal­
lui l.i.L. Deva a livrat ză, ca o cerinţă majoră, ne­ te culturi în cîmp. Ţinînd scama de sarcinile
fondului pieţei mărfuri j cesitatea ca în cooperativele Rapolt, 100 000 kg de ceapă verde aşteaptă In ce priveşte plantatul le­ mari pe care conducerea par­
tidului şi statului nostru le
în valoare de 800 000 j agricole să fie luate măsurile gumelor — ne spunea şeful pune în fala unităţilor de
lei peste prevederile j cuvenite în vederea sporirii cooperatorii şi I. ]. P. V. L. F.-ul formei de la C.A.P. Rapoltu
planului, iar sarcina la j în mod substanţial a produc­ Mare, ing. Petru Mateevici, prestări de servicii pentru
populaţie. sînt necesare în
export a fost depăşită i ţiei de legume şi zarzavaturi, acţiunea este în plină desfă­
cu 58 000 lei , valută. j asigurindu-.se în ace.st fel sa­ şurare şi rezultatele de pînă continuare măsuri concrete
Succese de seamă au \ tisfacerea cît mai deplină a Ijuie să i se acorde rea mai acum sînt mulţumitoare. Ţi- pe linia dezvoltării servici­
fost obţinute şi în do- j cerinţelor populaţiei, a nevoi­ mare atenţie dc către orga­ operativele agricole de pro­ nînd seamă de condiţiile cli­ ilor la comandă, extinderea
ducţie situate în lunca Mu­
meniul materialelor de • lor economiei naţionale cu nele comunale de partid şi reşului — zonă deosebit de materice din acest an, plan­ şi diversificarea serviciilor,
construcţii. Astfel, au j sortimente cit mai variate şi do stat, care au datoria să propice producerii legumelor. tatul răsadurilor dc varză dczvoltfuca în continuare a
fost date peste sarcini- i bogate de legume. In vede­ vegheze ca în fiecare formă Ferma C.A.P. din Geoagiu limpurie şi salată s-a înce­ producţiei de mică serie In
vederea
sorti­
completării
le de plan : 1 000 mc i rea realizării acestor obiecti­ legumicolă să so realizeze are prevăzut să cultive în put mai devreme, realizîn-
prefabricate din beton, i ve. organele agricole, consi­ producţii cît mai mari la hec­ acest an o suprafaţă de 90 du-se pînă acum (5 aprilie) mentului do mărfuri destinat
20 000 mc produse de ; liile de conducere şi specia- tar pe toate suprafeţele cul­ hectare cu legume. In vede­ plantatul a două hectare. fondului pieţei, dezvoltarea
carieră şi balastieră, ; iiştii din unităţile de produc­ tivate. Aflindu-ne în perioa­ rea realizării sarcinilor de Concomitent cu aceasta s-a producţiei de artizanat şi
60 000 de cărămizi ctc. \ ţie au sarcina să asigure cul­ da cind so hotărăşte soarta producţie s-au luat măsuri pus şi ceapa pe 5 hectare. In artă populară în special
tivarea legumelor numai pc
Rezultatele bune ob- ! terenuri irigate, să extindă producţiei de legume, se naş­ pentru ca întreţinerea şi zilele următoare — preciza La Fabrica ele stîlpi Iiiclraulici din Vulcan, lucrilnlp dc precizie pentru export, precum şi gă­
ţinute din primele zile sortimente, în special cele te în mod firesc întrebarea : plantarea răsadului în cîmp interlocutorul — continuăm sînt încredinţate strungarului Ca rol Nag3’, pentru priceperea şi sirea de noi posibilităţi pen­
plantarea verzei timpurii şi
tru intensificarea colaborării
competenţa lui profesională.
Foto: V, ONOIU
ale lunii aprilie sint o timpurii, să execute în con­ Cum se acţionează şi ce re­ să se facă în bune condiţiuni. de vară pe 7 hectare şi a gu­
garanţie a realizării şi diţii bune lucrările de culti­ zultate s-au obţinut pînă a- Ca urmare, într-un teren bi­ liilor pe un hectar. In acest cu industria republicană.
depăşirii sarcinilor de cum în acest important sec­ ne pregătit şi fertilizat, s-au an, ne-am asigurat din pro­
plan şi pj acest trimes­ vare, întreţinere şi recoltare. tor al agriculturii ? Răspun­ însămînţat 10 ha cu morcovi, ducţie proprie toate soi-ti-
tru. înfăptuirii cerinţelor puse sul la întrebarea de mai sus 10 ha cu pătrunjel. 3 ha cu mentele de răsaduri, avînd la
în faţa legumicultorilor tre- l-am căutat în cîtcva din co- păstîrnac, 5 ha cu sfeclă ro­ Constituirea consiliului profesoral al
şie, s-au plantat răsaduri dc unele din ele chiar disponi­
varză timpurie pe mai mult bilităţi pentru valorificare.
de două hectare, 4 ha ceapă, O activitate rodnică se des­ Institutului de subingineri Hunedoara
2 ha cu usturoi. De aseme­ făşoară şi pe ogoarele fermei
nea, în solarii, care ocupă o Ieri. la Hunedoara, a avut retice şi practice a studenţi­ relevînd necesitatea de a
suprafaţă de 0,75 ha, s-a loc adunarea generală a ca­ lor dc la înfiinţarea institu­ merge în continuare pe linia
drelor didactice de la Inslitu- tului şi pînă în prezent, pre­ ridicăi'ii nivciului de pregăti­
plantat varză timpurie. In (Continuare in pag. a 2-a) tul de subingineri, consacra­ cum şi unele neajunsuri ce re teoretică şi practică, de a
tă dezbaterii activităţii de s-au făcut simţite aici. îmbunătăţi activitatea didac-
pînă acum a institutului şi a- Informarea a evident i<l. tico-ştiinţifică, condiţie hotă-
legerii consiliului profesoral. preocuparea organelor de ritoare a succesului în înde­
In afara cadrelor didactice, plinirea marii misiuni a în-
In aceste zile pe piaţă la adunare au participat re­ partid şi de stat pentru asi­ văţămîntului.
gurarea cadrelor didactico —
prezentanţi ai organelor lo­ cu şi fără funcţia de bază la In încheierea lucrărilor a
cale de partid, de stat şi din institut — pentru predarea luat cuvîntul tovarăşul David
economie, din activul U.T.C.
Trufandale de sezon funcţii şi atribuţii la institut. cursurilor, desfăşurarea semi- l-.azăr, care, după ce a apre­
şi A.S., alte persoane cu
nariilor şi a lucrărilor de la­
ciat rezultatele pozitive obţi­
Au fost prezenţi tovarăşii borator. nute, a făcut recomandări
David Lazăr, secretar al Co­ Un loc important în activi­ valoroase tuturor cadrelor şi
DEVA. Serele de legume de la Sîntandrei au pre­ mitetului judeţean Hunedoa­ tatea institutului îl ocupă studenţilor în ce priveşte ac­
gătit şi pregătesc în continuare trufandale pentru ra al P.C.R., Gheorghe Va- pregătirea politică şi cultu- tivitatea de perspectivă. Din
piaţă. întreprinderea de legume şi fructe ne comuni­ siu, prim-secretar al Comite­ ral-educativă a studenţilor, multitudinea recomandărilor,
majoritatea se referă la sar­
că faptul că graficele de livrare prevăd pentru a fi tului municipal de partid Hu­ astfel ca ei să devină buni cinile consiliului profesoral.
puse în vînzare în zilele ce au mai rămas din săptă- nedoara, prof. dr. ing. Aron specialişti, oameni înaintaţi El va trebui să acţioneze ca
mîna aceasta şi în săptăniina următoare 6,5 tone Popa, rectorul Institutului de ai societăţii noastre, pătrunşi
de ataşamentul şi devotamen­
castraveţi de seră. mine din Petroşani. tul profund faţă de progra­ un organ colectiv, cu meniri
In afară de aceasta ne mai informează că piaţa In informarea prezentată deosebite în domeniul condu­
va fi aprovizionată la nivelul cerinţelor cu spanac şi de conf. dr. ing. Anton Sai- mul partidului şi statului cerii activităţii de ansamblu'
nostru, luptători activi pen­
ceapă verde, o parte dintre ele venind din producţia mac, prorectorul institutu­ tru transpunerea ei în viaţă. a institutului.
judeţului nostru. lui do subingineri, au fost e-
Inalnte de a fi plantat In clmp, răsadului 1 se fac îngrijirile necesare — lucrare care U Informarea şi dezbaterile In adunare au fost aleşi şi
C.A.P. Gecagiu se bucură de toată atentla, videnţiate rezultatele obţinu­ pe marginea ei au pus ac­ desemnaţi membrii consiliu­
te în domeniul pregătirii teo- centul pe sarcinile de viitor. lui profesoral. -