Page 26 - Drumul_socialismului_1972_04

WimiMVgE^*rWüOaiiS;^^ ;, jyjupivmfjpfiiMimi.i<imUimmB.aJMa«l^^^ JtfJLWWÆtfg^'' nTf?1vynttti.:J^^?".C;ggi:¿¿W
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 365 O SIMBATA 8 APRILIE 1972
«GDOSHI —^SMwaBgaBaiiMBimgEtJiaswÿgEgig

Cfybü! sindicatelor

ceriíiíeior A început construcţia drumului

Din satul Dănuleşti, comuna Gurasada, raaj mulţi ce­
tăţeni ne-au scris că drumul care duce In satul lor este
profeţiei şi preooopări Ne-am interesat la Consiliul popular al comunei Gura­
foarte deteriorat, Incît nu se mal poate circula pe cl.
sada. Tovarăşa Genoveva Popa, vicepreşedinte, ne-a re­
latat :
— In ziua do 21 martie a.c., au Început lucrările de re­
parare a acestui drum. A fost dus un motocompresor cu
ajutorul căruia se dau găuri în stîncă. Lucrările se des­
Avînd drept ghid de nă­ bunătăţirea relaţiilor dintre Săptămînal, tinerilor de la făşoară In ritm susţinut.
dejde tezele programului e- statele europene pentru sta­ şcoala profesională din loca­ Urmează acum, zicem noi, ca cetăţenii satului Dănu­
ducaţional al partidului, tornicirea unui sistem trainic litate li se pune la dispoziţie leşti să răspundă chemării de a participa în număr cit
mai mare la muncă pentru refacerea drumului. O dată
dînd curs într-o măsură tot de securitate în Europa" ş a. întreaga bază materială a Începute lucrările. Impulsionarea şi finalizarea acestora de­
mai însemnată preferinţelor au reprezentat veritabile mo­ clubului în cadrul „Zilei u- pinde în mare măsură do el.
oamenilor muncii am căutat mente educative în viaţa cul­ cenicului". Aici elevii sînt
ca în planul de activitate al turală a oraşului Simeria. îndrumaţi în organizarea efi­ CINE E DE VINA ? Nicolao, execută 0
Atelierele minei Barza. Echipa de lăcătuşi confecţii, condusă do Clrcu
clubului din Simeria să in­ Acestora li se alătură con­ cientă a timpului liber, sînt „Mă numesc Ecaterlna Puşcaş. Am R1 de ani. Slnt din platformă pentru Intersecţia de la puţul contrai Hlmlc, Fotoi V. ONOIU
cludem o gamă diversificată stant şl alte forme specifice ajutaţi în pregătirea forma­ satul Lăpuşnlc, comuna Dobra. Ara cinci copil. Toţi mari,
de acţiuni culturale cu pro­ de educare: concursuri gen ţiilor artistice, la iniţierea u- căsătoriţi. Dar nu mă îngrijeşte nici unul. M-au bătut şi
funde valenţe educaţionale, ,,Cine ştie, cîştigă" pe teme nor concursuri gen ,,Cine ni-au alungat din casă“.
Citind aceste rlndurl, slntem tentaţi să credem că o
de largă rezonanţă în rîndul ca „Superlative geografice ştie, răspunde". mamă este nelndreplăţilă. Dar, după ce am stat do vorbă liteieotyiii eatelor— m potenţial
publicului, strîns legată de din R.S.R.", „Cincinalul 1971- Diversificarea profilurilor cu un mare număr de săteni din Lăpuşnlc, cu organele co­
problemele producţiei, de 1975", ,,Luptele muncitoreşti cercurilor şl cursurilor a fost munale, no-am convins că adevărul nu este cel deserLs în
scrisoare. La ahll bătrlneţii, Ecaterlna Puşca.ş se ceartă cu
problemele oraşului, de via­ din 193.3", călătorii pe hartă, o altă preocupare constantă foţi feciorii şl surorile, nu se înţelege nici cu xmul. încer­
ţa lui. medalioane, seri literare, ex­ a clubului. Funcţionează cu cările repetate de a-1 împăca n-au dat nici un rezult.sf. ine filorificat In activitatea eduoationali
Se pare că acestei familii 11 place să trăiască mal bine în
încă de la apariţia tezelor poziţii ale cărţii politice sau largă receptivitate la public certuri decit în armonie şl Înţelegere.
din Iunie, pe lîngă club s-a standuri tematice organizate cercurile de dactilografié, Lucrările plenarei C.C. al partid. Profesorii Elena Stoi- 11 sate. Au fost prezenţi 36
organizat un punct de infor­ cu prilejul unor manifestări stenografie, depanări radio şi SOBA AFUMĂ, RAFTURILE-S GOALE P.C.R. din 3-5 noiembrie covici şi Ion RădonI, de pil­ de învăţători, profesori, teh­
mare şl documentare politl- de masă. TV, engleză, filatelie, artă 1971 subliniază răspunderea dă, sînt coautorii unui inte­ nicieni, ingineri, medici u-
Am tras-o greu Iarna asta. Soba a scos fum. Ve­
—
co-ideologică In cadrul căru­ In atenţia colectivului de plastică, turi.sm. Alături de deţi cum slnt pereţii. Căldură a dat mal puţină. ce revine intelectualilor pe resant simpozion pe tema că­ mani şi veterinari.
ia 8-a desfăşurat o activita­ conducere a clubului stă în acestea clubul este şi cen­ Aşa ne-a Intlmplnat gestionara magazinului sătesc din linia iniţierii şi organizării lătoriilor omului în cosmos ; Subliniind sarcinile de răs­
te bogată. Am menţiona aici permanenţă popularizarea le­ trul unei efervescente vieţi Lăpugiu de Jos, María Lupşa. unei activităţi care să condu­ profesoara María Şoltoman pundere ale intelectualităţii,
— Ce articole vă lipsesc 7 — am întrebat noi, făctn-
prezentarea unor expuneri gilor statului într-un mod cil artistice. Zilnic aici se des­ du-ne că nu vedem... afumătorla din colţul sobei şl păian­ că la ridicarea nivelului de şi învăţătorul lullus Andrionl consfătuirea a concretizat în­
ca: „Făurirea societăţii soci­ mai accesibil, mai larg. Se făşoară repetiţii ale forma­ jenii de peste tot. conştiinţă al maselor. In a- se ocupă de instruirea brigă­ tr-un plan acţiunile ce ur­
aliste multilateral dezvolta­ organizează, alături de afişa- ţiilor artistice care prezintă — N-am nici un fel de ciorapi pentru femei, Încălţă­ zii artistice de agitaţie, iar mează a fi iniţiate şi mate­
te, obiectiv fundamental sta­ jul selectiv al legilor şi pro­ spectacole în localitate sau minte pentru copil, bărbaţi şl femei, tricotaje diferite. ceastă direcţie relatăm, la­ bibliotecarul Zenovie Densu- rializate cu concursul aces­
pidar, citeva din preocupări­
bilit de Congresul al X-lea“ iectelor de legi, expuneri a- în împrejurimi. Menţionăm Unde ar trebui să fie aceste articole, am rafturi goale. le intelectualilor din două şanu le alcătuieşte textul. tora. Printre cel dinţii care
Gestionara Maria Lupşa şi-a dat Interesul pentru a
sau ,,Formarea conştiinţei supra conţinutului lor, dez­ taraful, formaţia de muzică aduce ciorapi, încălţăminte şi tricotaje. Numai că drumu­ comune hunedorene. La Ştei, Crlva, Poieni, Peş- s-au angajat cu întreaga răs­
socialiste — imperativ de ba­ bateri cu participarea unor uşoară, teatrul de păpuşi, rile făcute la depozitele I.J.E.Coop Deva au fost in zadar.
ză al ideologiei partidului", jurişti, organizarea de con­ fanfara „mare", fanfara şco­ Depozitul de tricotaje era închis, Încălţăminte n-a putut DENSUŞ. In afara atribuţi­ teana, Hăţăgel, Peşteniţa şi pundere la traducerea în fapt
Den.suş intelectuali cum sînt
a obiectivelor sînt profesorii
întîlnirile cu activişti de sultaţii juridice, procese pu­ lii profesionale, brigăzile ar­ scoate. Să vedem cine va scoate... ctistana din foc pentru ilor profesionale, intelectualii profesorii Steluţa RădonI şi .Ştefan Crişan şi Aurel O-
această proastă aprovizionare...
partid şi de stat care s-au blice. tistice de agitaţie, formaţia din localitatea reşedinţă de Lucian Dănescu, inginerul a- neasă, medicul uman. Gh.
bucurat de o deosebită apre­ Activităţile ciclice se bucu­ de teatru. Organizarea unor GEAMURI PRINSE IN NASTURI comună (profesori, medici u- gronom Marcel Stoicovici, Puşcaş, medicul veterinar
ciere. In cadrul acestora au ră de mult succes. Ciclul de spectacole pentru fruntaşi mani, medici veterinari, in­ medicii veterinari Georgeta Cornel Lazăr, ing. Nicolae
Magazinul satului Ohaba, comuna Lăpugiu de Jos, este
fost susţinute dezbateri pe etică pentru tineret ,,Cum ne sau pentru navetişti înseam­ la cîţlva paşi de şosea. Acesta să fie motivul pentru care gineri agronomi etc.) desfă­ şi Eugen lacob, medicul uman Moldovan care au participat
teme ca „Conţinutul noii eta­ comportăm în producţie, în nă tot atîtea acţiuni de suc­ de luni do zile sticla vitrinelor este epartă şl prinsă In şoară şi o bogată activitate Virginia Moraru depun efor­ la „dialoguri" pe diferite te­
pe a dezvoltării României so­ familie şi societate" cuprin- ces ale clubului. nasturi mart, negri 7 Ca să albă ce admira trecătorii 7 Sau obştească. Brigada ştiinţifică turi pentru ca în satele comu­ me cu locuitorii satelor Pa-
cialiste" ş.a. Simpozioanele pe zînd expuneri, simpozioane, Desigur, există posibilităţi faptul că In sat nu se află alt magazin şl conducerea coo­ a efectuat deplasări în salcie nei programul educaţional al
perativei de consum din Dobra n-are do unde... cumpăra
teme ca ,,Momente din Istoria organizate cu prilejul unor multiple de îmbunătăţire a sticlă 7 Peşteniţa, Hăţăgel şi a susţi­ partidului să se reliefeze tot roş şi Mălăieşti, în perspec­
tiva unor asemenea discuţii
P.C.R.", ,,Forme de luptă ale seri distractive, ciclul pe te activităţii şi acestea stau per­ Nici unul dintre motive nu pare a fl verosimil, cl doar nut o consultaţie şl în Den- mai mult în conştiinţa oame­
clasei muncitoare sub condu­ me atelst-ştiinţifice „Ştiinţa manent în atenţia colectivu­ faptul că gearaurlle-s sparte. Iar nasturii ce susţin ciobu­ suş, acum pregătlndu-se pen­ nilor. fiind acum Zăvoiul şi Nuc­
şoara.
rile n-aduc laude.
cerea P.C.R.“ şi informările învinge religia", lectoratul lui de conducere al clubului. tru întîlnlrl cu locuitorii sa­ SALAŞU DE SUS. Trans- La cele două comune —
cu femeile ,,Educaţia copii­ telor Ştel, Crlva şl Poieni.
politice privind „Ultime­ Rubrică realizată de punînd în viaţă o prevedere Densuş şl Sălaş — intelec­
lor" s-au detaşat prin intere­ lOSIF MERGEA GH. I. NEGREA Intelectualii sînt antrenaţi
le evenimente internaţiona­ sul suscitat de problemele directorul clubului şl în alte acţiuni iniţiate de a programului adoptat în tualii constituie o forţă al
le", „Rolul României In îm­ dezbătute. Simeria către comitetul comunal de plenara din 5 ianuarie a.c. a cărei potenţial este rodnic
activului său. Comitetul co­
valorificat de către comitete­
munal de partid Sălaş a con­ le comunale de partid res­
vocat de curînd o consfătui­ pective.
re cu intelectualii din cele PETRE FARCAŞIU
Agenda circulaţiei
fi
Strada Mureşului din Ilune-
doaja reprezintă doar un „NEDISCIPLINAŢII'
crîmpei din noua arhitectură ră s-a urnit cîţiva metri.
a oraşului siderurgiştilor. In Autoturismul 0617-AG, pro­
aceste zile, întregul oraş se Activitatea de suprave­ prietate U.A. Piteşti, con­
primeneşte prin cunoscuta ghere a circulaţiei şcolari­
hărnicie a locuitorilor săi. dus de Kapusi Andrei, cu
lor este în majoritate atri­ viteză excesivă şi tot atît
buită elevilor, pionierilor. de multă neatenţie, intrase
Ea se desfăşoară sub forma în spatele autocamionului.
patrulelor de circulaţie, .Şi drumul ora liber ! Nici
cînd aceştia folosesc dn.i- un alt autovehicul, în afara
miirile publice. celui care oprise regula­
Rezultatele sînt dintre ce­ mentar, semnalizat în spa­
le mai bune. In localităţi, te cu două rînduri de lu­
accidentele ale căror victi­ mini şi triunghiuri reţlec-
me erau copii au scăzut ca torizante. Din accident a re­
însemnate sporuri Constituirea comisiei municipaie Deva feroase Deva dispune de o executarea construcţiilor şl număr (Valea ,Ţiului). Dar zultat distrugerea autoturis­
Centrala minereurilor ne­
sînt
mai
„nedisciplinaţi",
mului, rănirea conducăto­
reparaţiilor conform preve­
laţiei. Elevul Oprea I,udo-
a Societăţii de Cruce Roşie însemnată bogăţie materială derilor actelor normative în întilniţl de echipajele circu­ rului său şl moartea lui
Cornea Constantin, pasager.
remedierea
vigoare,
defi­
existentă sub forma fondu­
de producţie DEVA. In conformitate cu hotărîrea Secretariatului rilor fixe. Funcţionarea în cienţelor de la instalaţiile vic de la Şcoala profesiona­ DAR, N-AM FĂCUT
lă Simeria conducea bici­
C.C. al P.C.R. privind reorganizarea Societăţii de Cru­ bune condiţluni a tuturor electrice şi termice, spriji­ cleta fără echipament co­ ACCIDENT !
ce Roşie din Republica Socialistă România, miercuri instalaţiilor şi agregatelor, nirea c^nisiilor tehnice p.c.i. respunzător (fără lumină şl
subordonate.
din
unităţile
(Urmare din pag. 1) mentare şi aplicare a celor 5 aprilie a avut Joc Ia Deva conferinţa pentru da­ pentru a realiza o continuă Membrii comisiei tehnice frînă) pe D.N. 7, arteră in­ Autovehiculele, pentru a
sporire a producţiei, for-
mai recente descoperiri din rea de scamă şi alegerea comisiei municipale de Cru­ tens circulată. Sofron Liviu fi admise pe drumurile pu­
şi Toader Dorel de la Li­
mineritul neferos. Acesta ce Roşie. blice, trebuie să aibă o sta­
alte metode cum ar fi ; front ceul din Ilia au fost găsiţi re tehnică şi estetică cores­
scurt de 10 metri, aripi în­ constituie un tablou elocvent Participanţii la discuţie pe marginea dării de seamă pe o stradă cu circulaţie in­ punzătoare. Mecanismul de
clinate scurte convergente şl al faptului că activitatea pro­ au vorbit despre necesitatea colaborării organelor de In apărarea avutului obşteso- tensă pe aceeaşi bicicletă. direcţie este unul din an­
în cascadă, metoda cu sur­ ductivă a întreprinderii va Cruce Roşie cu celelalte organizaţii ; de sindicat, de In după-amlaza zilei de 4 samblurile care necesită o
cunoaşte noi cote, la înălţi­
pare pentru zonele de stocuri mea celor stabilite de par­ tineret, pionieri, obşteşti şi profesionale, în vederea aprilie a.c., tot un elev, verificare şi întreţinere pe­
şi volburi de la Musariu şi tid pentru edificarea ţării în desfăşurării unei rodnice activităţi de educaţie sani­ anprenat întregul cslectiv Antone Avram, din Zam, se riodică, asigurînd autovehi­
Valea Morii etc. tară n populaţiei, despre necesitatea antrenării unei juca în faţa gării din loca­ culului manevrarea uşoară
— Două aspecte cred că ar acest cincinal. mase mari de oameni la activitatea de Cruce Roşie. litate şi fără să se asigure şi sigură. La articulaţiile a-
trebui evidenţiate — adaug-ă se angajează în fugă să tra­ cestui mecanism nu se ad­
inginerul Nicolae Dineş, şe­ mează una din preocupările din centrală sînt repartizaţi verseze strada, fiind acci­ mit jocuri, uzuri pronunţa­
ful serviciului producţie. In de seamă ale conducerii pentru a răspunde de acti­ dentat de un autocamion. te, iar la volan se permite
primul rînd, faptul că prin centralei. vitatea comisiilor din unită­ un joc pe circumferinţă dc
aplicarea acestor metode s-a Caotitáti suficiente si sorti- Se poate afirma cu certi­ ţile subordonate. VICTIMELE SERII cel mult 15 grade.
obţinut o producţie în me­ S ÿ tudine că activitatea de asi­ Ca urmare a sprijinului Sînt mulţi conducători
die de 1,4—2,2 ori mai mare gurare a unei normale primit, marea majoritate a In orele de după-amiază, auto care nesocotesc regle­
decit prin metoda clasică de funcţionări a tuturor capa­ comisiilor p.c.i. din unităţi traficul este mai Intens, mentarea actuală şi conduc
extracţie a minereului. Şi a- mente variate de legume cităţilor de producţie de îşi îndeplinesc cu conştiin­ drumurile devin neîncăpă­ autovehiculele care pot pu­
poi, că aplicarea unor astfel apărare a acestora împotri­ ciozitate sarcinile ce le stau toare, mai ales cînd printre ne în pericol securitatea
de metode se răsfrînge pozi­ va avariilor şl incendiilor în faţă. Printre aceste co­ noi, conştienţi de pericolul circulaţiei. Astfel, autovehi­
tiv asupra eficienţei de an­ (Urmare din pag. 1) răsadurile necesare şi se tuaţie îngrijorătoare nu în . - face parte integrantă din misii care sînt bine pregă­ ce-1 prezintă nerespectaroa culul 22-B-6276 de la
samblu a întreprinderii. E- munceşte cu spor la planta­ Icgcm de ce consiliul popu­ preocupările cotidiene şi de tite se numără cele de la uneia sau alteia dintre re­ I.L.H.S, Uricani. condus
conomisim astfel 0,1—0,12 rea în continuare a culturilor lar comunal — care poartă perspectivă, începînd -de la I. M. Barza, E. M. Certej, gulile de circulaţie, se mai de şoferul Diaconu loan,
posturi la fiecare tonă extra­ legumicole a C.A.P. Orăştie. în cîmp. întreaga răspundere pentru centrală pînă la cele mai E. M. Boiţa-Haţeg etc. strecoară cite un „grăbit“. 21-HD-959, aparţinînd Spi­
să, ne încadrăm în sarcina Inginerul şef al unităţii, to­ Am întîlnit şi unităţi unde, realizarea sarcinilor de plan mici unităţi productive. Cu toată buna pregătire Dar pe nesimţite, liniştea talului Hunedoara, condus
de reducere cu 5 la sută a varăşul loan Avram, nc re­ deşi se depun eforturi apre­ în agricultură — siă pasiv şi Unul din obiectivele prin­ a majorităţi comisiilor se serii de primăvară nu mai de Moloc Petru, 31-HD-884,
consumului de lemn (în pri­ lata că s-a plantat întreaga ciabile pentru a se obţine nu intervine cu măsuri ho- cipale ale activităţii forma­ mai constată în unele sec­ este tulburată nici de trafi­ al I.P.S.P. Deva, condus de
mul trimestru am economisit suprafaţă de 4 hectare desti­ rezultate cît mai bune în ie- lărite care să asigure valori­ ţiilor p.c.i. este acela de în- ţii şi sectoare anumite lip­ cul auto. Aşa de liniştită era Danilă Vasilc, sînt doar cî-
peste 50 mc de lemn de mi­ nată culturii de varză timpu­ gumicultură, data ieşirii cu ficarea de urgenţă a întregii tării'e permanentă a capaci­ suri. Avem în vedere slaba seara zilei de 5 aprilie a.c. tova dintre autovehiculele
nă), avem create posibilităţi rie, gulioarele pe un hectar, răsadul în cîmp mai stă sub producţii dc ceapă. Pe drumul Orăştie — Aurel a căror şoferi consideră că
de extindere a mecanizării, ceapa şi usturoiul de toam­ semnul întrebării. Aşa este Cînd au de gînd organele tăţii de prevenire şi comba­ pregătire p.c.i. Ia anumite Vlaicu era numai un auto­ nu e prea grav să aibă joc
încărcării şi transportului mi­ nă pe 3 şi respectiv un hec­ cazul la C.A.P. Simeria, undo comunale şi întreprinderea tere a incendiilor, ca şi do­ locuri* de muncă, neinstrui- camion, 21-HD-2823, care exagerat la direcţie că doar
nereului, s-a redus substan­ tar, precum şi un hectar dc se intenţionează — după cum do producţie şi valorificare a tarea cu echipamentul şi rea personalului cu privire s-a oprit o clipă, deoarece n-au făcut accident ! Ciu­
ţial efortul fizic al muncito­ salată. De asemenea, s-au în- spunea şeful formei legumi­ legumelor şi fructelor să materialul necesar a tutu­ la respectarea normelor de în funcţionare a apărut o dată optică. Oare aceşti şo­
rilor. , sămînţat cu rădăcinoase 16 cole — să se înceapă plan- treacă la măsuri practice ror formaţiilor. p.c.i. etc. Astfel de lipsuri, defecţiune minoră. La un feri SG conving dc perico­
— Este în practica noastră hectare, 4 hectare ridichi şi latul verzei timpurii pe cele pentru ca ceapa să ajungă cît Comisia tehnică din cen­ mărunte în aparenţă, nu timp scurt, s-a auzit o lo­ lul pe caro-1 prezintă defec­
curentă orientarea spre o so­ un hectar cu spanac. .Şi în a- 4 hectare planificate numai trală urmăreşte, de aseme­ trebuie negliiate. vitură puternică şi autoca­ ţiunile numai cînd comit
luţionare cît mai bună a ac­ ceastă unitate sînt asigurate în cursul săptămînii viitoare. mai urgent în unităţile de nea, cu maximă atenţie. C. SLAVEANU mionul cu greaua lui pova- accidente ?
tivităţii de extracţie, mărtu­ desfacere, la consumatori 7
riseşte I^oghin Dineş. secre­ DE CE NU SE RESPECTA SORTIMENTELE
tarul comitetului de partid al STABILITE ?
întreprinderii. Comuniştii,
cadrele de specialişti sînt re­ Buna aprovizionare a popu- C.A.P. Geoagiu, din aceeaşi 0 acţiune importaniă-coiufeaierea şoarecibr
ceptivi la noutăţi, depun in­ hilici este condiţionată şi de cauză, s-a înlocuit cultura dc
teres pentru extinderea ace­ asigurarea unor sortimente ceapă cu usturoi. Asemenea
lor tehnologii care să permi­ variate de legume. Tocmai în practici nu fac altceva decit
tă nu doar îndeplinirea sar­ acest scop s-a stalhlit prin să diminueze sortimentul de
cinilor de plan curente, dar plan ce anume trebuie să legume, să nu poată fi satis­ Condiţiile climatice ale a- de fiecare dată născînd 4-8 Pe terenurile în care den­
să creeze platforma nccesar-ă cultive fiecare fermă şi pe făcute în bune condiţiuni ce­ cestui an, caracterizat prin pui. sitatea galeriilor este foarte
îndeplinirii cu însemnate de­ ce suprafaţă. Se constată în- rinţele oamenilor muncii cu temperaturi ridicate şi lipsa In acest an, şoarecii de mare, cele mai bune rezulta­
păşiri a mobilizatoarelor sar­ Sjă că nu peste tot se respec­ unele sortimente mult solici­ precipitaţiilor în cursul luni­ cîmp, înmulţindu-se în masă, te se obţin prin tratarea di­
cini ale cincinalului. Sînt va­ tă .sortimentele prevăzute. tate. Este de datoria tuturor lor de iarnă, au favorizat în pot să producă pagube con­ rectă a terenurilor cu un a-
lorificate fiecare idee şi pro­ Spre exemplu, la C.A.P. Ra- celor care răspund de pro­ mod deosebit înmulţirea şoa­ siderabile agriculturii, dacă mestec de 10 la sută Aldrin
punere ce aparţin muncitori­ poltii Mare, pentru că nu s-a ducerea şi valorificarea le­ recilor de cîmp, care se nu­ nu SG iau la timp măsuri de 20 şi 90 la sută Toxaphen, in
lor noştri. Astfel, la propu­ asigurat sămînţa necesară de gumelor să manifeste toată mără printre rozătoarele cele combatere. Astfel, este nece­ cantitate de 70 kg amestec la
nerea minerului Dumitru fasole, o suprafaţă de 6 hec­ grija faţă de realizarea nu mai dăunătoare culturilor de sar să se distrugă buruienile, hectar.
Hoştea, a fost introdu.să pen­ tare va trebui cultivată cu numai globală a producţiei cereale. mai ales de pe marginea şan­ Folosirea acestor substan­
tru experimentare încărcarea alte legume. De asemenea, la de legume, ci şi sortimentală. Hrana şoarecilor de cîmp ţurilor, drumurilor etc., care
mecanică în abataj cu ajuto­ constă aproape exclusiv din le servesc ca hrană în timpul ţe toxice trebuie să sc facă
rul maşinii de încărcat cu RECOLTAREA ŞI VALORIFICAREA produse vegetale, ca : boabe iernii. Se vor ara, săpa tere­ cu foarte mare atenţie pen­
siloz şi ¡5-a format o echipă PRODUSELOR RIDICĂ Şl IN ACEST AN de cereale, legume, lei’buri nurile invadate pentru a le tru a nu se produce otrăvi­
pentru experimentarea şi a- spontane şl cultivate, rădăci­ rea oamenilor, animalelor şi
plicarca unor noi sisteme de SERIOASE PROBLEME nile diferitelor plante, tuber­ distruge cuiburile şi folosi a vînatului.
lucru. Minerul Traían Petros, culi, fructe etc. De asemenea, momeli toxice pregătite din Avînd în vedere invazia
de la Musariu III, a propus Aprovizionarea populaţiei însă, aici se constată o slabă ei rod coaja pomilor fructi­ boabe sau diferite ierburi mare de şoareci din acest an,
deschiderea unor noi zone cu cu legume proaspete şi în preocupare pentru recoltarea proaspete (lucernă, trifoi) la pentru a preîntîmpina pier­
aur nativ, şi s-au obţinut re­ cantităţi tot mai sporite im­ şi valorificarea cepei care o- feri sau o arborilor fores­ care se adaugă arsenlt de derile ce le pot produce,
zultate foarte bune. pune ca producătorii să asi­ cupă o suprafaţă de 12 hec­ tieri şl mai ales a puieţllor, calciu, iosfură de zinc etc. La este de datoria tuturor deţi­
tare.
■A" gure recoltarea şi valorifica­ în regiunea coletului sau la 100 kg momeli alimentare nătorilor dc terenuri de a a-
Cele prezentate de interlo­ rea în condiţii optime a în­ Şeful fermei era îngrijorat rădăcini. La cereale. In tim­ uscate se folosesc 5 kg sub­ plica măsurile dc combatere
tregului fond de marfă, uni­
stanţă toxică, iar la 100 kg
cutori au lăsat să se întrevadă tăţile avînd în acest fel po­ că, deşi ceapa este frumoasă, pul recoltatului şi mai ales ierburi proaspete 1,5-2 kg indicate. In acest scop, cen­
că atunci cînd întregul colec­ sibilitatea să obţină preţuri căutată pe piaţă, şi ar adu­ trele şi subcenterele de pro­
tiv este conştient de sarci­ avantajoase. Pornind de la a- ce cooperativei un venit de după seceriş, şoarecii produc toxic. Aceste momeli se in­
nile care îi revin, cînd are ceste cerinţe, ne aşteptam ca peste 50 000 lei, consiliul de în anii de invazii pagube troduc In galeriile şoarecilor tecţia plantelor pun Ia dispo­
loc o analiză principială, bi­ ia C.A.P. Rapoltii Mare, un­ conducere nu sprijină în su­ foarte mari. primăvara devreme. Pentru ziţie unităţilor agricole şi pro­
ne argumentată privind bu­ de în anul trecut s-au înre­ ficientă măsură mobilizarea 100 galerii sînt necesare 2 kg ducătorilor individuali sub­
nul mers al treburilor, rezul­ gistrat pagube din cauza ne- cooperatorilor la stringerea Şoarecele de cîmp trăieşte de momeală.
tatele pozitive nu înlîrzie să recoltării şi valorificării la şi valorificarea întregii pro­ în colonii, în cuiburi subtera­ Arsenituî dc calciu sau al- stanţele necesare în mod
iasă la iveală. timp a produselor, să fie lua­ ducţii. Este rii totul inailmi- ne, care comunică cu exterio­ drinul sc pot folosi şi prin gratuit.
Dorinţa de perfecţiune în te măsuri ca asemenea lip­ sibil ra, după re s-au produs rul prin una pînă la cîteva
exploatarea minereului a dat circa 100 000 kg de ceapă, să prăfulre directă a galeriilor Ing. VIONELA CHIRILA
naştere la I.M. Barz.a la un suri să nu-şi mai găsească rămînă şi să se deprecieze zeci de galerii. El se înmul­ folosind 5 kg substanţe la o
adevărat curent de experi­ loc în acest an. Din păcate, în cîmp ! Faţă de această si- ţeşte într-un an de 4-7 ori. galerie. şef laborator Judeţean
protecţia plantelor