Page 3 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 3
!l''"rT~ITn'il \ Iipn I '^ITI ' r'i/PilW'M jLmLawm^ffffsn
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 359 © SIMBÄTÄ 1 APRILIE 1972
r I imoMp» ■raesr.TLT^
¡'■j-
Consfătuire privind cultura porunilului
Sporf-magazin
(Urmare din pag. 1) tuale. Pentru a asigura suc încheierii grabnice a planta
cesul deplin al lucrărilor se tului cartofilor, realizarea e-
crărilor, încadrarea acestora impune ca tn fiecare unitate xemplară a planului de însă- Aşadar, Jiul — în semifi şi au vegheat la ridicarea
în epoca optimă. Totodată, munca să fie organizată te mînţărl, efectuarea lucrărilor nalele „Cupei României". Ce începătorilor şi consacraţi
sarcini de mare răspundere meinic, să se aplice la timp şl In legumicultură şi pomicul vor decide sorţii ? Probabil, lor din prezent. Oare nu şi
revin organizaţiiior da partid în condiţii agrotehnice supe tură, finalizarea acţiunilor de ca şi pînă acum. Jiul cu o lor li se datoresc şi succe
de la sate, consiliilor popu rioare măsurile de care de Îmbunătăţiri funciare şl În divizionară A, deci Rapid, sele copiiîor Viorica Hupeca
şi losif Krachtus — cam
lare comunale şi conducerilor pinde soarta recoltei viitoare deosebi amenajarea terenuri şl Dinamo cu o divizionară pionii de azi, Mihai Mânu,
B, adică Metalul Bucureşti.
unităţilor agricole privind mo de porumb. lor pentru irigaţii, îndeplini Ar fi interesantă o finală Francisc Nemeş, Veld Vels-
bilizarea tuturor cooperatori ★ rea obiectivelor stabilite Jiul — Dinamo... Pînă a- cop şl Virginia Coman —
lor la efectuarea întregului Duipă încheierea lucrărilor pentru creşterea producţiei tuncl, echipa din Petroşani recenţii premianţi ai Cam
volum de lucrări de sezon cu consfătuirii, tovarăşul ing. pajiştilor naturale, încheierea are două deplasări grele : li pionatului naţional de soni
care sînt confruntate unităţi Aurel Nistor, directorul gene angajamentelor scrise pentru Steaua (mîine) şl la U.T.A. al elevilor din liceele şi
le agricola. ral al Direcţiei generale pen retribuirea muncii In acord (12 aprilie), şl după cum a şcolile sportive ? Desigur !
Producţiile diferite obţinute tru agricultură, industrie a- global, aplicarea măsurilor mers echipa în cele două La Hunedoara s-a desfăşu
In anul trecut de unităţi cu limentară şi ape, a precizat pentru păstrarea umidităţii in partide cu C.F.R. Cluj — rat etapa judeţeană a Cam
condiţii asemănătoare — a participanţilor sarcinile actu sol, îngrijirea semănăturilor slabă linia de mijloc — e pionatului republican de te
subliniat vorbitorul — oglin ale care stau în faţa lucră de toamnă, cil şi urmărirea dificil de pronosticat. To nis de masă — individual —
desc faptul că sînt mari re torilor din agricultură, la re Îndeaproape a modului în ca tuşi, niciodată nu se ştie de al juniorilor. Campioni:
zerve care trebuie superior alizarea cărora este necesar re se îndeplinesc indicatorii unde sare... mingea în pla Victoria Chlnceşan, Cornel
valorificate, ceea ce va p>er- să fie concentrate toate forţe de plan în sectorul zootehnic să- Mîine — marele derbi al Popovlci — simplu. Silvia
mite ca recoltele la hectar să le şl mijloacele existente tn — toate acestea condiţionînd seriei a VlII-a a diviziei Foro — Victoria Chinceşan
fie la un nivel corespunzător unităţi, Intre aliate, la loc de eficienţa activităţii economi C, Mureşul — Vagonul. — dublu fete. Ion Ghenca
cerinţelor şl posibilităţilor ac frunte se situează necesitatea ce * unităţilor agricole. Printr-o victorie, echipa de- — Ion Tripón — dublu bă
Studenţii Institutului de sub Ingineri din Hunedoara amenajează spaţiile din ¿aţa căminului. veană emite serioase opţi ieţi, Victoria Chinceşan —
uni pentru cucerirea locului Dumitru Bildea — dublu
întîi. Succes I De la Haţeg mixt. Mult succes la etapa
sîntem înştiinţaţi că la me finală (6-9 aprilie, la Hune
Sentiere Vlaîcü ¥odă“ pe scena Producţie suplimentară ds ciul echipei locale Gloria, doara). Au avut loc sfertu
rile de finală faza judeţea
cu Minerul Urioanl, specta
59
torii au intrat, peste gard,
în incinta terenului, după nă) ale campionatului repu
blican — masculin — de
teatrului „Valea Jiului“ fontă cu cocs economisit ce oaspeţii ¡au deschis sco şah. Campion judeţean pe
rul. Fair-playl?... La Stra
ja s-a desfăşurat un inedit anul 1972 — loan Adam
(9,5 puncte, categoria I, Cor-
Montarea dramei istorice a — De data aceasta va ve ba, Ohlra Scarlat, W. Savin- (Urmare din pag. 1} specifice In care lucrăm în a- concurs de schi; al vetera vinul Hunedoara). Pe locu
Jui Al- Davilla ,,Vlaicu Vodă" dea lumina rampei. In regia scJil, MIhai cuta, V. Donca, cest an. Dir faptul că aceste nilor. S-au întîlnit aici fos rile următoare — Emil Men-
(Urmare din pag. 1) pe scena teatrului din Petro dumneavoastră, spectacolul Is Radu Neag, L. Muscurel, N. oxigen şi gaz metan cores greutăţi constituie zilnic pri tele glorii ale schiului din de (9 puncte, categoria I,
şani este un fapt lăudabil. toric cu piesa „Vlalcu Vodă" Nicolae, N. Gheorghe şi alţii. punzătoare. lej de adîncl frămîntări ne În Valea Jiului. Bunicii şi ta Corvinul) şi losif Lazăr (7,5
Piesa face parte din acele de AI. Davilla... — Clteva cuvinte despre Pe lingă analizele noastre dreptăţeşte să credem că ele tii de azi au crescut, de-J puncte, candidat de maestru.
Noutăţi Io reşedinţa scrieri care găsesc întotdeau — Da, Insă constituie un scenografie şi colaboratori ? săptămînale cu şefii de edil- vor fi grabnic lichidate. Ar lungul anilor, numeroşi schi Jiul Petroşani). In curînd, e-
Sălaşu de Sus, reşedinţa na un ecou cald, animlnd pu spectacol de o înaltă măre — Decorul este conceput de pă — de care depinde ne fi urmarea firească a compe ori şl au propagat în rîn- chipa de rugbi Ştiinţa Pe
comunei, oferă aspect de a- ternice sentimente. Davilla nu ţie Intr-o aparentă carcasă arhitecta Teodora Dinulescu, mijlocit atingerea unor înalţi tenţei şl răspunderii cu care durile tineretului pasiunea troşani va efectua un tur
devărat şantier. Pe sute de s-<a mulţumit cu traducerea istorică. Nu reconstituim ni fină şl sensibilă,, care ştie să parametri de funcţionalitate a organizaţia de partid mobili pentru acest frumos sport. neu în R.F.G. Ilie Năslase
metri lungime sînt săpate şan conflictului istoric în terme mic. Din faptele Înălţătoare răscolească prin arhitectura furnalelor — deosebit este zează colectivul de furnalişti, Decanul de vîrslă ai schio şi Ion Ţiriac au debutat cu
ţurile fundaţiei căminului cul nii unei intrigi de curte, ci a ale piesei — Încercarea şi Iz- veche românească. Iar Maria faptul că am Început susţine a strădaniei şl abnegaţiei cu rilor din Valea Jiului — victorii Ia Monte Carto. Fe
tural cu sală de 200 locuri şl căutat să insinueze — fără a butirea lui Vlalcu de a duce Bartnowki, o entuziastă cer rea unor lectorate şi dezba care muncitorii, tehnicienii şi polisportivul de mai tîrziu deraţia franceză de fotbal a
cu toate dependinţele pe care forţa raporturile şl Împreju ţara la „nelnchlnare", la Inde cetătoare a costumului româ teri „la gura furnalului", cu inginerii răspund problemelor şl neobositul activist volun alcătuit Iotul jucătorilor pen
le reclamă complexul cultural rările caracteristice pentru pendenţă— vom căuta să a- nesc, sensibilă şi energică În cadrele tettmlco-inglnerîşli, pe care actualul cincinal ie tar , de astăzi — Gheorghe tru meciul România —Fran
al bibliotecii şl cinematogra timpul evocat — sentimentul rătăm şl noi, pe calea scenei, tocmai ca o ţărancă nobilă unde invităm cocsari şi aglo- pune în faţa oricărui colec Criş.an. alături de F. Edelin, ţa (8 aprilie, Bucureşti). In
fului sătesc. Alături, sute de participării active a poporu emoţionanta Încredere In des din Gorj, de unde-şi trage şi meratorişti cu cure rezolvăm tiv de muncă. P, Stoica, U. Dengel, M. echipa de tinerel a Români
tone de pietriş, ciment şi pia lui la Întreaga desfăşurare a tinul luminos al poporului originea, realizează costumele. pe loc complexul de aspecte Tocmai pornind de la aces Schmidt, I. Hudescu, M. Dîl- ei, care va întîlni, la 9 a-
tră aşteaptă Începerea lucră acţiunii. nostru, al zilei de azi şi al ce — Ce planuri mal aveţi ? ce se întrepătrund In activi te premise, am hotărît să ne ja, R. Drotzinger, S. Ciofli- prilie la Le Havre, selecţio
îndeplinim angajamentul anu
Realizarea acestui spectacol
rilor. a fost Încredinţată Artistului lei de mllne. încercăm, de a- ' — Multe, şl unele concre tăţile noastre. ca, E. Petrovici şi mulţi al nata similară a Fr.inlei, va
Rîul Sălaş — pe o lungime Emerit Ion Olteanu, profesor semenea, să eliberăm piesa de La buna funcţionalitate a a- al cu două luni mai devreme. ţii s-au aliniat la start, du evolua şi Mulţescu de la
Avem încă proaspete în
de 250 de metri — a primit la Institutul de artă teatrală stufoşenille care Încurcă sen te... In teatru aş vrea să fac gregatelor ne ajută şi ciclul memorie problemele dezbă pă ce au luat legămîntul de Jiul. Pele va deveni in-
cel de-al treilea ciclu Blaga,
o nouă albie din care s-au şi cinematografică din Bucu sul el măreţ, lăctnd serioase „Dionisiacul", oare ar cuprin de lecţii pe care l-am iniţiat a se întîlni In fiecare an, în sTruclor internaţional do
smuls adevărate păduri de reşti. In dorinţe ca cititorii tăieturi, InciSrcäm pe umerii cu muncitorii categoriilor IV- tute de Conferinţa pe ţară a ultima duminică a lunii mar fotbal, urmînd să predea
sălcii şi arini. Afundată şi din judeţ, spectatori deopo personajelor greaua sarcină de : .Ivanca", „Dana“ şl „Tul VI, în cadrul cărora dezba cadrelor de conducere din in tie, ,,pentru a face dovada tehnica jocului de fotbal în
lărgită de mina oamenilor şl trivă ai teatrului din Petro-^ de a reda veridic eliberarea burarea apelor“. Aş dori să tem pe larg problemele lega dustrie şl construcţii. Acţio- hotărîrii noastre de a nu a- şcolile şi universităţile din
de utilaje grele, noua ,,cale" şani, să facă cunoştinţă cu un poporului de sub jugul şl a- joc, pentru prima oară la noi, te de reducerea consumului nînd în spiritul sarcinilor ca bandona nicicînd sportul în lumea întreagă.
a apei este căptuşită cu ziduri ceas mai devreme decît bătaia mestecul străin, In condlţluni pe marele poet şi dramaturg de cocs şl influenţa acestei re ne guvernează activitatea drăgit". Cinste veteranilor,
din piatră şi beton. Pînă şi primului gong cu personalita extrem de grele, de a trece englez T. S. Eliot. Aş dori reduceri asupra preţului de nu vom precupeţi nici un e- celor care au sădit pasiunea, N. STANCIU
• pragul albiei a fost prelucrat, tea maestrului Ion Olteanu, de la patriotard la adevărat să montez cîţiva autori ro cost. Prin colectivele de agi fort pentru a ne îndeplini cu
cinste misiunea încredinţată.
corectîndu-se pentru scurge l-am rugat să ne spună cîteva simţ patriotic. mâni nejucaţi încă. Tînărul tatori, prin agitaţia vizuală
re. Rîul Sălaş, la orice debit cuvinte despre a treia cola director al teatrului Valea organizată la fiecare loc de
de apă, nu va mal fi un peri borare a sa cu teatrul din — Oum aţi lucrat cu echi Jiului, prof. Ironim Munteanu, muncă din cadrul secţiei, prin
col pentru aşezare. Oamenii Valea Jiului. pa actoricească î se pare că a găsit pe unul şl împrospătarea ritmică cu noi âm litru autemobiiisti
— Teatrul este un stup de
şi utilajele care au lucrat pe — Mă aflu pentru a treia albine harnice şl entuziaste, anume VasHe Zdrenghea cu numere a gazetei de perete, Excursii prin L 0. H.
şantier l-au cuminţit. oară la Petroşani. Ivlulţumosc de la ateliere pînă la primul piesa „Omul pămlntului". Ii am reuşit să mobOizăm la tre Oficiul judeţean de tu- nă, R.P. Polo U.R.S.S.
La sediul consiliului popu autorităţilor şi teatrului pen şl ultimul interpret. Şi, ceea doresc energie şi un nobil burile majore ale secţiei pe rlsm tn colaborare cu fiii- — pe întregii': turis- stabilesc la cererea solici
tanţilor. Costul unei pen
lar, primarul Ion Bursescu. tru grija, efortul moral şi ma plan de lucru pe care să-l iz- fiecare furnalist şi muncitor. ala A.C.R. Deva face în- tic. SolloF.îi depu- siuni complete de persoa
redacta o scrisoare de mulţu terial depus In realizarea ce le cer nu este deloc u- blndească. Desigur mai avem încă ne scrieri—pînă la 1 iunie 1972 ne odată . e în-
mire ce are ca destinatar „O- spectacolelor pe care le-am şor... Distribuţia este formată numărate greutăţi, care pro — pentru excursiile ce se scriere şi ex- nă pe zi esle cuprins înlre
127 şi 219 lei. Se asigu
ficiul de îmbunătăţiri funcia montat şi le voi monta. din I D. Drăcea, Elisabeta Bel- I I. BERTA vin în special din condiţiile vor organiza peste hotare cursicl, pe .slabi- ră mzină şi bani în nu-
re", concretizat în persoanele cu posesorii de autoturis
directorului Traian Simina me. Astfel de excursii vor lese. pentru > cmirea mr .,r conform normelor
în vigoare,
şi inginerului-şef Alexandru
Zsok, singura unitate care s-a Irifreeerea brigăzilor artistice de agiSaţie fi organizate în R.P. Bul- preţului şl asie,' ^ ser-
vidîlor. Duratr ' ,,J^3gori.a
gară, R.P. Ungară, R.S.
angajat pentru lucrarea de ca JBehoslovacă, R.D. Gerraa- serviciilor, şi a GRIGORE SUCIU
nalizare în ' stil modern a .or se — corespondent
CÎTEVA PREZENTE REMARCABILE
albiei rlului Sălaş.
In păşunile satelor
Comitetul de partid al co
munei, consiliul popular şl Şl UNELE ABSENŢE NEJUSTIFICATE
cooperativele agricole şi-au
conjugat preocu,narea fată de Sala „Arta" din Deva a găz enţl faţă de personalul c® de al Întreprinderii, s-a realizat
mobilizarea unul mare număr duit faza municipală a con serveşte unităţile T.A.P.L. ţie. Să nu existe ,,probleme“
de oameni pentru lucrările cursului brigăzilor artistice O apariţie reconfortantă, un lucru bun, deşi ne între în cadrul acestor unităţi la
de igienă a păşunilor pe 400 de agitaţie. Intr-o atrnosferă care a captat publicul, a con băm de ce s-au folosit „olte- care brigada, prin rolul el a-
de ha şi defrişări de tufăriş specifică acestui gen de con stituit-o brigada P.T.T. cu pro nisme" (â la Amza Pellea) ? gitatoric $1 educativ, să nu-şl
ori spini pe alte 50 ha. Sa curs, colectivele celor 11 bri gramul intitulat I ,,La drum cu Trebuie să menţionăm faptul poată aduce contribuţia la
tele Peştera, Sălaşu de Sus, găzi prezente la această fa brigada" (instructor Ştefan că reuşita spectacolului se rezolvarea. lor? Să nu fie oa
Mălăieşli, Zăvoi, Corceşti, ză au oferit publicului de- Răduţ). Brigada a evidenţiat datoreşte In m&re parte inter meni şi fapte care să merite
Rîu Mic şi Rîu Alb erau pre vean un frumos şi unitar realele posibilităţi artistice pretării susţinute cu multă să fie evidenţiaţi? Există, fă
zente în acţiune prin înşişi spectacol artistic. ale interpreţilor, concretizate vervă de Liviu Ţintea şi A- ră îndoială. Există $1 forţe cu
oamenii — de ordinul miilor într-o omogenitate interpre vram Bar. care să fie puse în scenă
— care participau la acţiune. Avînd dificila sarcină de a tativă şi un gust estetic co De o bună apreciere s-au spectacolele. Au dovedit-o cu
deschide concursul, brigada alte prilejuri Dar atunci cînd
In fruntea cetăţenilor, con artistică a T.C. Hunedoara, respunzător. Din păcate nu au bucurat brigăzile de la Re
stituind adevărate exemple, putut fi evitate nota de ge gionala de căi ferate Deva tronează lipsa de preocupa
se aflau secretari ai unor or cu programul intitulat ,,Da- neralitate care a umbrit tex (brigadă Ia care este demnă de re...
ganizaţii de partid ca Victor ţi-mi voie“ (instructor loan tul, lipsa vizărilor directe, li remarcat prezenţa în fruntea Pentru viitor este necesar
Oneasă, Ion Albescu N., Ion Bordan), a adus lî lumina obiect, şi o oarecare lipsă de colectivului, ca instructor si ca organele de partid, sindi
Nan I alături de ei deputaţii rampei aspecte semnificative originalitate. interpret, a preşedintelui comi cat şi U.T.C. din cadrul a-
Cornel Zăicănar, Nicolae Her- cu. privire la calitatea lucră Programul prezentat de bri tetului sindicatului, loan Bu- cestor unităţi să manifeste
mai multă preocupare, să a-
ţeg şi Andrei Stan ¡ briga rilor şi viaţa colectivităţilor gada Termocentralei Mintia ligan, şi a talentatului inter
dierii de cîmp Ştefan lovă- din şantiere şi loturi. intitulat sugestiv ,,La lumi pret Nicolae lacob), O.C.L. In dopte măsuri concrete pen
nescu, Olivia Itu şi Ştefan ,,Nu primim bacşiş" s-a nă" (instructor George Ga dustrial, Panificiţie, I.P. Bîr- tru înfiinţarea şi permanenti
Dura, ori comuniştii Sigis- intitulat programul prezentat san) .a reuşit să scoată „la cea şi altele. zarea acestui gen de formaţii.
In urma deliberării juriu
mund Vasiu, Ştefan Plrvu şi de brigada T.A.P.L. (instruc lumină" în momente bine pasti- Deşi a fost o fază munici lui, formaţiile participante la Spectacolele prezentate
Tenzi Gabor care au fost în- tor Eugenia Boca). Deşi este late ca: „Pletoşii", „Mincino pală bine popularizată, nu ne de brigada artistici de a-
.•sufleţitorii adevăraţi ai oame- un colectiv tînăr, a reuşit să şii" şi „Furtul din întreprinde explicăm de ce întreprinderi această fază s-au clasificat în gitaţle a Trustului de con
strucţii
Deva
bucură
—-'lor, ' realizeze cu acest prilej un re“ aspectele negative care şi instituţii ca; I.P.J.H., următoarea ordine : locul I de binemeritate se aplauze,
spectacol bun. Au fost viza îşi mai fac încă loc tn cadrul I.G.C.L., I.I.L., Spital, Auto — Termocentrala Mintia ( lo repertoriul prezentat In Electrician ae mine-o meserie
■itatea pe „şantierul" cul II — P.T.T. î Locul III concurs fiind ales cu gri
r va continua cu lu te aspecte privind buna ser secţiilor şi sectoarelor între baza I.T.A., O.C.L. Alimenta T.A.P.L. şi T.C.H. Menţiuni : jă şl bine interpretat de
is îngrăşare a 150 ha vire a clienţilor precum şl prinderii (deşi insuficient con ra, I.C.R.T.I., I.C.R.A. şi alte Regionala de căi ferate Deva, componenţii formaţiei.
rafaţa acesteia, pe ca- .ireversul medaliéi" — igno cretizate). Folosind umorul în le nu au reuşit să constituie O.C.L. Industrial si Panifica-
vor administra super- rarea unor elementare norme prezentarea realizărilor obţi şi să pîrticipe cu colective de cu multiple satisfacţii
0 şi azotat de amoniu. de conduită de către unii cli- nute de colectivul de muncă brigadă în această competl- A. STOICA
Utilajele şi instalaţiile mi ta obligatoriu echipamentul
niere cu care sînt dotate de lucru şi de protecţie cu
In situaţiile în care măsu astăzi exploatările sînt ac caro este dotat. La executa
ospeiidarea din funcţie a anşajatulii ţionate electric. De întreţi rea lucrărilor în instalaţiile
ra suspendării din funcţie es
te luată, dar salariatului i se
sub
nerea lor se ocupă electri
electricienii
tensiune,
încredinţează în mod témpo-
sînt obligaţi să ia mai întîi
rar o altă funcţie în aceeaşi cienii mineri. Această me următoarele măsuri: să
serie nouă dă multiple sa
sau la altă unitate, este in tisfacţii celor caro o profe scoată de sub tensiune in
dicat să apară în carnetul de sează. De fapt electricienii stalaţia ; să monteze îngră
efectele acestei misiri muncă şi această situaţie, de mină se bucură de ace diri provizorii şi să aşeze la
prin relatarea în carnet a
leaşi drepturi ca şi minerii.
loc vizibil plăcuţe averti
faptului că a fost suspendat
Pentru ca instalaţiile şi a-
din funcţie, dar i s-a încre gregatele miniere să func zoare în caro să se menţio
neze că în locul respectiv se
dinţat temporar o alta, iar da ţioneze normal, fără riscuri lucrează; va verifica lipsa
ditionată însă de natura fap cerea contractului de muncă, încadreze pe perioadă deter re a fost suspendat pe perioa că este vorba de o altă uni de accidentare, electricieni de tensiune cu indicatorul
telor penale. în baza art. 20, litera f, din minată la o altă unitate. A- dă determinată în aceeaşi sau tate va apare „suspendat din lor le revin următoarele o- de tensiune sau voltmetrul
Măsura suspendării din Codul muncii, ori conform art. ceastă perioadă va fi limita la altă unitate, chiar dacă nu funcţie", urmat de menţiunea bligatii : să respecte întoc şi va lega la pămînt insta
funcţie, pentru care angaja 13 litera e din Legea nr 1/ tă la timpul cit durează mă a intervenit una din formele „angajat temporar". La sfîr mai normative.l€ tehnice cu laţia şi sciurtcircuitoarele |
tul a devenii incompatibil, 1970. sura suspendării din funcţie. de constatare a vinovăţiei sau şitul perioadelor, în carnetul privire la montarea, întreţi orice intervenţie în insta
nerea, controlul şi repararea
laţiile electrice se va exe
durează pînă cînd organul de In condiţiile de suspendare Potrivit articolului 17 din nevinovăţiei. Este firesc să de muncă al salariatului în utilajelor şi a instalaţiilor
urmărire sau de jurisdicţie din funcţie a angajatului, de Legea nr. 1/1970, în cazul în fie aşa, pentru că în acest cauză se va înscrie „reluat cuta de cel puţin doi elec
Nsrespectarea de către sa- penală se pronunţă asupra constatare a vinovăţiei sau care se constată nevinovăţia din urmă caz salariatul pres din sfera sa de activitate ; tricieni, din care unul va
funcţia" în prima ipoteză, iar
'iriat a prevederilor legale cu cauzei penale în care este im nevinovăţiei acestuia — situa salariatului suspendat din tează o muncă în altă funcţie, în cea de a doua „încetat an să nu execute nici un fel de răspunde de lucrare. Acesta
viviré la raporturile de plicat salariatul respectiv. In ţie în care se impune menţi funcţie, acesta are dreptul la pentru care nu există impedi gajarea" ş.a.m.d., după cura lucrare electrică dacă in primeşte de la şeful de eclii-
uncă angajează o răspunde- situaţia însă în care organul nerea sau desfacerea contrac o despăgubire egală cu par mente de incompatibilitate şi se finalizează măsura sus stalaţia respectivă nu este pă dispoziţia de lucru şi in
‘ disciplinară, materială ori penal constată nevinovăţia sa tului de muncă — după caz, tea din salariu de care a fost este remunerat pentru aceas pendării din funcţie. scoasă de sub tensiune; lu dicaţiile ce urmează să le
nală, după caz. In condiţii- lariatului, măsura suspendării se produc efecte diferite- U- lipsit. In această situaţie, se tă muncă. crările ce conduc la modifi execute; la terminarea lu
unoi asemenea răspunderi, din funcţie se ridică de drept nul din aceste efecte constă ridică de drept măsura sus Faţă de efectele pe care In consecinţă, măsura sus carea reţelei electrice se crării se retrage împreună
art. 16 din Legea nr. 1/1970 la aceeaşi dată, salariatului în aceea că pe timpul sus pendării din funcţie pe ace le produce măsura suspendă pendării din funcţie a anga vor executa numai pe baza cu coechipierul, ridică plăci
organizării şi disciplinei în cauză urmînd să i se a- pendării din funcţie se men eaşi dată, indiferent că sala rii din funcţie, se impune ca jatului este o măsură obliga dispoziţiei de lucru în scris le avertizoare şi scurtcircui-
ncii în unităţile socialiste chite despăgubirea la care se ţine contractul de muncă, dar riatul a fost sau nu încadrat unităţile să înregistreze în torie în situaţia în care uni emisă do maistrul electri toarele precum şi alto ma
stat se prevede că în cazul pe perioadă determinată în a- tatea a făcut plîngore penală cian. Atunci cînd se execu teriale rămase de Ia inter
referă ari. 17 din Legea nr. se interzice temporar ca sa carnetele de muncă ale sa tă lucrări în echipă, elec venţie, după caro închide
care unitatea a făcut plîn- 1/1970, respectiv o despăgubi lariatul respectiv să-şi exerci ceeaşi sau la altă unitate. lariaţilor situaţiile rezultate împotriva acestuia, sau dacă tricianul de mină va urmări: dispoziţia de lucru.
e penală împotriva unul re egală cu partea din sala te funcţia sa. In cazul în care Un alt efect al suspendării din această măsură. In astfel acesta a fost trimis în jude să fie pregătit locul de mun Acestea sînt cîteva dinlro
.riat sau acesta a fost tri- riu de care acesta a fost lip unitatea îi încredinţează sa din funcţie a salariatului con de situaţii, în carnetele de cată pentru fapte ■ pc ale in că pentru evitarea oricăror sarcinile şi obligaţiile de
în judecată pentru fapte sit, Dacă organul de urmări lariatului altă funcţie pentru stă în aceea că timpul peri muncă va a.oare ..suspendat compatibile cu func' avută. pericole atît pentru el cit şi serviciu ale electricienilor do
vie incompatibile cu func- re sau organul de jurisdicţie care însă nu există impedi oadei de suspendare nu se din funcţie conform art. 16 Nu se va putea li ■ măsura pentru coilalţi membri ai e- mină. Datorită disciplinei
deţinută, conducerea uni- penală constată vinovăţia an mente de incompatibilitate, consideră vechime In muncă, din Legea nr. 1/1970", iar lî suspendării din h .Ude dacă chipei. In cazul cînd obser înaintate în muncă de care
îl va suspenda din func gajatului, unitatea care a luat măsura suspendării din func excepţie făcînd doar situaţii sfîrşitul perioadei de suspen nu sînt întrunite iniivi din vă nereguli ce pot provoca dau dovadă electricienii de
iar pe timpul suspendării măsura suspendării din funcţie ţia avută se menţine, urmînd le în care a intervenit înceta dare din funcţie, dată de Ia condiţiile menţio ir lai sus. accidente tehnice sau uma la exploalăriie întreprinderii
se plătesc drepturile de are obligaţia de a se pronun ca angajatul să presteze şi -să rea procesului penal, anularea care se ia una din măsurile Trecerea unui s ''' dintr-o ne, electricianul oşte obli miniere Hunedoara, instala
rii. ţa asupra faptului dacă îi fie remunerat pentru funcţia sau încetarea urmăririi pena cuvenile, se va înscrie după funcţie în alta diţiile gat să decuplezo instalaţia ţiile şi ulilajelo care sînt ac
in textul prevederilor le- menţine contractul de muncă, nou încredinţată. le şi achitarea în procesul pe caz ,,ridicat suspendarea din admise de di' egale electrică după care va anun ţionate electric funcţionează
, la care s-a făcut roferi- ridicînd în acest caz măsura In cazul în care unitatea la nal. Trebuie reţinut că se funcţie" sau „desfăcut con în vigoare, .‘.t-si un ţa imediat de acest lucru pe normal şi există garanţia că
rszLiltă că suspendarea suspendării din funcţie, sau care s-a dispus suspendarea Va ccfnsidcra totuşi vechime tractul de muncă conform act de suspi cţie. unul din şefii săi ierarhici. nici în viitor nu se vor pro
funcţie a angajatului este dacă faptele ce i s-au pus în din funcţie nu-i încredinţează în muncă limpul în care sala art. 20 litera f din Codul In timpul cit execută lucrări duce avarii sau defecţiuni
ăsură obligatorie. Aplica- ■sarcină justifică această mă salariatului o altă funcţie, a- riatul a prestat muncă intr-o muncii sau art. .13 litera e la reţeaua electrică va pur ■din nepriceperea lor.
icestei măsuri este con- sură, poate să dispună desfa cesta are posibilitatea să se altă funcţie decît cea din ca din Legea nr. 1/1970".