Page 5 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 5
Proletari din toate fărlle, unlfl*vä!
Vizita preşedintelui Consiliului de Stat,
Nicolae Ceausescu, in Sudan
_______________________________ f____________ [_________________________
Vizita la Damazin şi la uzina textilă
Sîmbătă după-amiază, pre tere, oaspeţii români şi gaz de flori. Răsună puternice u-
şedintele Consiliului de Stat dele sudaneze au aterizat apoi rale. Maşina decapotabilă în
al Republicii Socialiste Româ în apropierea taberei de vî- care iau loc cei doi preşedinţi
nia, Nicolae Ceauşescu, s-a nătoare a rezervaţiei natura îşi croieşte cu greu drum prin
întors din călătoria de o zi pe le Dinder, o uriaşă regiune mulţime. Zeci de mii de locui
care a Intreprins-o în provin de savană în suprafaţă de pe tori, bărbaţii îmbrăcaţi în tra
cie împreună cu preşedintele ste 250 000 de km pătraţi, diţionalele „galabia", femeile
ANUL XXIV, Nr. 5 360 DUMINICA 2 APRILIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Gaafar Mohammed El Numei- populată de numeroase ani în graţioase sariuri, care aici
ry. In cursul acestei călăto male sălbatice. poartă numele „tob", se află.
wmÊÊÊÊÊ^mÊÊÊaÊÊmmmmÊmm^KmmÊim rii, la care au luat, de ase Aid, In cursul serii de vi masaţi de-a lungul principale
menea, parte Bujor Almăşan, neri, cei doi preşedinţi au lor artere ale oraşului. Co
ministrul minelor, ţjetrolului continuat convorbirile începu loana de maşini, tn calea că
şi geologiei, şi Ahmed Abdul te In dimineaţa aceleiaşi zile reia se aruncă buchete de
Harnicul colectiv al Responsabilitate şi competenţă Rahman El-Agib, ministrul su la Khartum. flori, se opreşte în repetate
turnătoriei I de la U.V. danez al industriei şi minelor, Sîmbătă dimineaţa, a fost rînduri. Cei doi şefi de stat
Călan raportează cu au fost vizitate rezervaţia na organizată o partidă de vînă- strîng mîinile care se în
mindric producerea ce turală Dinder, oraşul Wad toare, după care preşedinţii dreaptă spre el, fac semne
lui de al 1000-lea batiu Medani şi complexul agro-in- Nicolae Ceauşescu şi Gaafar prieteneşti. De-a lungul vizi
pentru maşini - unelte. în înfăptuirea ritmică a tuturor dustrial Gszira. Mohammed El Numeiry, per tei de pînă acum în cele şap
Primul produs de acest De la Khartum la Dinder soanele oficiale care i-au în te ţări africane, am avut pri
fel a fost turnat aici în zborul s-a desfăşurat în două soţit s-au îndreptat cu elicop lejul să consemnăm nenumă
urmă cu 5 ani. De a- etape : mai întîi. ptnă la loca terele spre localitatea Wad rate scene de acest fel: sînt
tunci, muncitorii şi spe litatea Damazin, cu un avion Medani. capitala provinciei mărturii din cele mai grăitoa
cialiştii uzinei i-au adus indicatorilor de plan special, iar de aici pînă la Nilul Albastru. Aid, în tri re ale sentimenlelor de pro
substanţiale corecţii pri rezervaţie, cu elicopterele. Pe unghiul cuprins între Nilul fundă simpatie şi stimă faţă
vind confecţionarea pro aeroportul din Damazin, pa Albastru şi Nilul Alb, regiu de poporul nostru, ataşat
filului de fabricaţie, îm mării la întrecere angajamen ţjricepuţi şi harnici, care con voazat cu drapele româneşti ne cunoscută sub numele de cauzei libertăţii şi indepen
bunătăţirea calităţii, re Colectivul Oţelăriei Siemens duc cu responsabilitate şi şi sudaneze, un mare număr Gezira (în limba arabă denţei popoarelor africane şi
ducerea preţului de cost, Martin nr. 2 din cadrul, Com tele asumate, sarcinile de plan competenţă celulele lor de de locuitori al oraşului au „insulă"), se află întinse plan arabe, a popoarelor de pretu
el ridicîndu-se în pre- binatului siderurgic Hunedoa ce le revin. făcut o frumoasă primire ce taţii. de bumbac, principala tindeni, ale consideraţiei fa
ra trăieşte zilnic la înalta — In conditiuni mai mult muncă, îndeplinind şi depă tă de conducătorul statului
temperatură a muncii, sinoni declt mulţumitoare — a fost şind sistematic sarcinile de lor doi preşedinţi, întîmpinln- bogăţie a tării. Atît populaţia român.
mă cu a oţelului plămădit aprecierea tovarăşului Victor plan încredinţate. du-i cu aclamaţii, cu cîntece oraşului Wad Medani, a doua La ieşirea din oraş şi pînă
aşezare urbană ca importantă
şi dansuri.
La U.V. Călan aici, în uriaşele cuptoare. Oţe- Petroiescu, secretarul comite Aceste rezultate au la bază după Khartum-Omdurman, cit în localitatea Barakat, unde
larii ştiu că patria are ne tului de partid pe secţie. An cîtevs elemente esenţiale, din Preşedintele Consiliului de se află sediul Consiliului Ad
s-a produs ai voie de tot mai mult oţel, de gajamentul nostru anual este care otelarii de la. O.S.M. II Stat al Republicii Socialiste şi muncitorii de pe plantaţii ministrativ al Complexului
şl cei de la instalaţiile de
tot mai bună calitate. De a- au făcut o regulă generală, Una tlin cele mai harnice România şl preşedintele Re
muncitoare din secţia de râ-
1000'lea batiu ceea ei se află angajaţi Intr-o pe care o respectă cu riguro .suclt fire a Fabricii „Vls.coza" publicii Democratice Sudan au egrenat bumbacul au rezervat Gezira, aceleaşi mari mulţimi
continuă Întrecere ţjentru a La O.SM. Il zitate. Pe primul plan în ac din Lupeni este şi Aurelia răspuns cu cordialitate mani oaspetelui stimat din România de oameni. Directorul Consi
pentru maşfnl- da finalitate şi eficienţă mun tivitatea lor au situat buna Moidovan. Foto: N. GHENA festărilor spontane ale mulţi o primire al cărei entuziasm liului, Kamal Agabawir, urea
poate fi cu greu descris în
cii. Priceperea şi hărnicia co organizare a producţiei şi a mii. Imbarcîndu-se în elicop- ză bun venit oaspeţilor, apoi
uneite lectivului O.S.M. II — denu es. Hunedoara muncii, preluarea schimbului cuvinte. îi învită în sala de conferinţe,
mire intrată în vorbirea cu fără pierderi de timp, depli Pe aeroport erau adunate unde se proiectează un film
rentă a siderurgiştllor hune- na utilizare a cuptoarelor şi, grupuri compacte de oameni, explicativ asupra acestui com
doreni — îl situează de mulţi de 19 000 tone de oţel date ca urmare, realizarea unor în care ovaţionau, scandau Io-, plex. Deşi Sudanul este astăzi
zent la un înalt aivel ani la rînd printre colectivele peste prevederile planului. Pî- semnate sporuri de producţie. iBiămintul ostăşesc zinci de salut în dnstea prie renumit în întreaga lume pen
competitiv. fruntaşe din combinat. nă acum am realizat peste Totodată, respectarea cu stric teniei româno-sudaneze. Mulţi tru calitatea bumbacului o-bţl-
Mergînd pe linia ridi Din această secţie a pornit, 5 600 tone de oţel din anga- teţe a graficului de evacuare din cei de faţă purtau pancar nut aici Ia Gezira, istoria a-
cării permanente a cali în urmă cu aproape două luni, jament, ceea ce prefigurează permite eliminarea suprapu Intr-o atmosferă sărbăto le de primăvară a pomi te scrise de mînă, cu urări cestei culturi este relativ re
tăţii muncii, a respectă o entuziastă chemare la În că sarcinile anuale le vom nerilor, creează posibilitatea rească, ieri, la compania de lor, aleilor şl rondourilor de bun sosit. Celor doi pre centă, primele plantaţii expe
rii cu stricteţe a tehno trecere care a căpătat repede realiza şl depăşi. De notat că de aprovizionare în plin a pompieri din Deva, a avut geometrice sădite cu flori. şedinţi, în Intîmplnarea căro rimentale datînd de la înce
logiilor de fabricaţie, a dimensiuni, devenind chema indicele de productivitate a cuptoarelor şi, deci, utilizarea ioc solemnitatea depunerii Tinerii militari au jurat ra au venit conducătorii auto putul celui de-al doilea de-
organizării superioare a rea întregului colectiv al sl- muncii — 100,3 la sută pre lor, după cum afirmam mai jurămîntului militar. A par credinţă şi devotament po
producţiei şi a muncii, derurgiştilor hunedoreni lan sus, la randamentul maxim. ticipat tovarăşul Aron Col- porului muncitor, patriei şl rităţilor provindale şi orăşe
muncitorii, tehnicienii şi văzut In chemarea la întrece Ritmicitatea de evacuare a cer, prim-secretar «.1 comi partidului nostru comunist, neşti, Ie sînt oferite ghirlande (Continuare in pag. a 4-a)
inginerii turnătoriei I au sată către toate colectivele re — a fost realizat şi depă cuptoarelor este urmărită cu tetului municipal de partid, au jurat să păstreze cu stric V
de muncă din industria meta
şit lună de lună. Cele mal bu
obţinut rezultate deose lurgică a ţării. Acum, după exigenţă, zilnic, ,pe bază de precum şi delegaţi .ai unor teţe secretul militar şi de
bite în muncă. Ingine 60 de zile de pasionantă dis ne rezultate le-au obţinut «- grafic, de lucrători bine pre întreprinderi şi instituţii, re stat, să păzească cu grij^ă
rul Ştefan Pădureann, chipele de la cuptoarele nr. gătiţi ţurofesloual, cum sînt prezentanţi ai organizaţiei avutul obştesc. I-am urmă
şeful secţiei, şeful de pută, cînd primul trimestru 2, 5 şi 7, în frunte situln- inginerii şefi de schimb Va- U.T.C., ai altor organizaţii rit rostind cu emoţie cuvin Ansamblul folcloric stu
echipă Ferdinand Butzi, al anului a trecut ora bilanţu du-se topitorii şefi Constanttn de masă şi obşteşti din De tele de jar ale legămîntu-
muncitorii Anton Cim- lui, am căutat să aflăm cum Dragomir, lordache Barbu şi «ile Abrudeonu şi Gheorghe va. La sărbătoarea tinerilor lui: ,,Jur să fiu luptător
poieş şi Andrei Şteg sint şi-au onorat promotorii die- Auguetln Maier, meseriaşi Rădvan, tehnicienii coordona militari au fost prezenţi, de dîrz, cinstit, curajos, disci
doar ciţiva din salariaţii tori Slmion Tuşa şi Simion asemenea, membri ai gărzi plinat şl vigilent...“. Acestea denţesc — pe scena Casei
de bază de la turnăto Oîzu, maistrul de schimb loan lor patriotice. tineri care sînt tocmai trăsăturile omu
ria I, căreia ii aparţine Drăghia şl alţii- participă la pregătirea pen lui nou, constructor al so-
şi acest succes — pro — Trebuie remarcată reali- tru apărarea patriei şl o cietăţil socialiste multilate de cultură din Petroşani
ducerea celui de-al Acordul global în construcţii ssarea integrală a programu grupă dintr-un detaşament ral dezvoltate.
1000-lea batiu pentru lui sortimental — a adăugat de pionieri. Pasul important spre ma
maşini-unelte. tovarăşul Victor Petroiescu Despre semnificaţiile a- turitate şi bărbăţie pe care Tinerii mesageri ai jocu talente certe din rîndul stu
Colectivul acestei sec HUNEDOARA. De la o lu un nivel de 23 Ia sută. In lu —, cele două cifre de 98 la adînci ale jurămîntului mili l-au făcut ieri ostaşii capă lui şl melosuluî popular, ca denţilor au prezentat în fa
ţii este hotărît să-şi spo nă Ia alta, procentul de cuprin na martie el a ajuns Ia peste sută zilnic şi 99 la sută lunar tar a vorbit tovarăşul Va tă sensuri şl semnificaţii re vor reprezenta Institutul ţa publicului din localitate
rească strădaniile pentru dere a lucrătorilor din acti 60 la sută. Astfel de creşteri fiind îndeplinite cu regulari-^ lentin Popa, comandantul noi, majore, în contextul ac de mine din Petroşani -la un obicei îndrăgit, perpetuat
ca produsele realizate să vitatea de construcţii prin înregistrează şi. şa,ntlerele : nr. täte. ■ Acest. lucru permis, Grupului • de' pompieri al ju tual- 'Otftd întreg"”.... p'dporul Pestivalul -naţional ■ al artei.r din mo şi-strămoşi: , „Nedoia-
se ridice la un înalt forma de^ salarizare în acord 1 construcţii, montaj n, nr. 4 mal buna organizare a pro studenţeşti de la Bucureşti, din Poiana Muierii". , Inttl-
grad de competitivitate. global cunoaşte Ia I.C.S. Hu construcţii eta. ducţiei sectorului de laminoa deţului Hunedoara. luptă . neabătut pentru în s-au intîlnit, ieri duipă-amîa- nindu-se cîntul şî jocul lo
florirea patriei, pentru tra
De la un capăt Ia altul,
nedoara salturi calitative. Da Se vizează astfel ca, piuă Ia re, livrarea Is timp a produ ză, pe scena Oasdî de cultu cal, într-o plăcută consonan
lOAN lASCAU că în luna Ianuarie acest pro sfîrşitnl anului, întreprinde selor contractate. In acelaşi unitatea pompierilor mili ducerea în viată a directive ră din Petroşani, Intr-un ţă cu portul şi obiceiul stră
tari era gătită de sărbătoa
lor Congresului al K-len al
locţiitorul secretarului cent. la şantierul eHectrome- rea să cuprindă în acord glo timp, s-au obţinut însemnate re. Culorile din faldurile partidului, pentru întrona spectacol ce s-a vrut şi s-a bun, spectacolul de la Petro
comitetului de partid dovedit un reuşit moment şani a prilejuit publicului un
dl secţiei turnătorie I canlc, a fost de 15 Ia sută, bal peste 60 la sută din con DUMITRU GHEONEA drapelelor partidului şi pa rea principiilor eticii şi «- desprins din nesecatul te- agreabil popas în zăvoaiele
de la U.V. Călan iar tu februarie a înregistrat structorii săi. triei, arborate la porţi şi la chităţil în viaţa noastră so eaur al folclorului local. de datini păstrate cu grijă
intrările în pavilioane, se cială. Grija cu care organele ju şi redate azi în toată auten
îmbinau armonios cu culori- M. LIVEZEANU
;* (Continuare In pag. a 2-a) deţean şi municipal de par ticitatea lor.
tid au înconjurat pe studenţi Semnatarii spectacolului
încă de la iprimele zile de (text şi . muzică — pri>f.
In acesfe zile pe ogoare pregătire «-a concretizat şi maestrul coregraf Vasile
Gheorghe Popa, dansuri —
prin prezenţa la spectacolul
de ieri a tovarăşilor: loachim Chevereşanu) au reuşit aă
[fomum loi Moga, prim-secretăr al Co dea momentului foldoric
mitetului judeţean de partid,
prezentat de studenţii de Ia
I.M.P. acurateţe şi autenti
David Lazăr, secretar al Co
mitetului judeţean de partid, citate, încheglndu-I Intr-un
Clement Negruţ, prim-secre- original tablou.
iNSAMiNIĂmiOR DIN PRIMA EPOCA tar al Comitetului municipal 52 de studenţi din Petroşani,
In această dimineaţă, cei
de partid Petroşani, Traían
Blaj, prim-vicepreşedinte al
Consiliului popular munici uniţi In ansamblul folcloric,
au pornit spre Capitală, un
pal Petroşani, Ion Ghinea, de, peste cîteva zile, se vor
SI PlANIAIUl CARTOFIIOR zan, secretari ai Comitetului întrece în fata juriului Fes
Gheorghe Feier, Ionel Ca
tivalului naţional al artei
municipal de partid Petro
studenţeşti. Urăm succes de
şani, Ilie Constantinescu plin mesagerilor artei noas
prorector al I.M.P., Vasile tre hunedorene, acelora ca
In toate unităţile agricole le planificate, asemenea, Oros, prim-secretar al Co re, pregătindu-»e pentru a
socialiste activitatea pentru 9 Munca pe ogoare nu mai sînt de însămlntat 21 ha mitetului municipal Petro stăpînl adîncurîle de cărbu
însăminţarca culturilor din trebuie să contenească nici o din cele 45 ha cu sfeclă de şani al D.T.C., Emil Marica, ne şî minereuri, ştiu să fa
prima epocă şi plantarea car clipă. O Ţăranii cooperatori şi zahăr. Sînt necesare măsuri preşedintele Consiliului Aso că în clipele lor de răgaz
tofilor cunoaşte în aceste zi mecanizatorii sint chemaţi să care să asigure tnsămintarea ciaţiei studenţeşti de La momente de adevărată înăl
le o intensitate tot mai mare. acorde cea mai mare atenţie grabnică a acestor culturi. I.M.P. ţare sufletească.
’■a multe unităţi, datorită mă executării lucrărilor în condiţii Cele două cooperative agri Unite pentru prima oară
surilor luate, se fac lucrări agrotehnice superioare. ^ in cole din comuna Şoimuş — într-un ansamblu folcloric, LUCIA Liao
pentru reţinerea apei în sol. toate unităţile agricole trebuie ne spunea tovarăşul Constan
O activitate susţinută se de să se aplice întregul complex tin Covaci — datorită eforturi
pune în unităţile agricole so de lucrări pentru menţinerea a- lor depuse de cooperatori şi
cialisto din comuna Beriu. pei în sol. mecanizatori, au terminat de "S
Primarul comunei — tovarăşul însămînţat toate culturile din
losif Nistoresc — ne relata prima epocă şi au plantat 30
că mecanizatorii şi cooperato pregătire a terenului pentru din cele 46 de hectare cu car- S.-iblatorii Elcmer Zudor şl Virgil Toma, de la atelierul mc canic al I.I.L. Deva, sint exem- LUNA TEATRULUI
rii depun mult interes pentru însămînţarea porumbului, a- pl« de hărnicie şi conştiinciozita te în muncă. Foto: V. ONOIU
ca lucrările să fie executate vîndu-se grijă să se facă şi (Continuare in pag. a 2-a) 99
Ia timp şi de bună calitate. lucrări menite să preîntîmpi-
In toate cele 4 cooperative s-au ne evaporarea apei. De ase SĂTESC"
terminat de însămtntat supra menea, s-au fertilizai cu în
feţele planificate cu culturi grăşăminte chimice 182 ha se Peste dteve zile, sunetul instituţii etc.), în aşa fel în- rile şantiere ale muncii pa Consiliul judeţean al Orga
■din epoca întii : 140 ha trifoi, mănături de toamnă. clopoţelului va da semnalul cît activităţiile instructiv- triotice, cu muncitori frun nizaţiei pionierilor pentru
19 ha sfeclă furajeră, 14 ha In raza oraşului Călan îşi pentru ultima oră de curs educative şi de călire fizică taşi. toate consiliile pioniereşti Sub acest generic, astăzi debutează o nouă şi, cre
ovăz, precum şi plantatul car desfăşoară activitatea un nu din acest trimestru şcolar şi să aibă caracter sistematic Taberele autofinantale, or din judeţ: „Fiecare unitate dem, prestigioasă manifestare a spiritualităţii hunedo
tofilor pe 95 ha din cele 110 măr de 6 cooperative. In toa pentru prima zi de vacantă. şi de masă. ganizate de consiliile muni — o expediţie pionierească". rene. Ea Îşi propune să contribuie la permanentizarea
ha prevăzute în plan. Au ter te aceste unităţi s-au însămîn- Comandamentul judeţean, Pe plan judeţean, sub di cipale şi orăşeneşti sau de O altă direcţie pe care se şi dezvoltarea activităţii teatrale de masă, la stimu
minat plantarea cartofilor tat cu trifoi în cultură ascun întrunit recent, a conceput recta îndrumare a coman consiliile pioniereşti din vor axa activităţile elevilor larea şi cultivarea gustului pentru cuvîntul frumos şi
C..A.P. Beriu, Orăşlioara de să 147 ha, faţă de 95, cit este organizarea vacantei elevi damentului, se au în vedere şcoli la cabane turistice şi va fi participarea tuturor, în plin de înţelesuri, rostit de ,pe scenă.
Jos şi Sibişel. In următoarele planificat. Totuşi, unele uni lor din această primăvară cîteva acţiuni deosebite: or- în localuri de şcoli, cu du- zilele vacanţei. La acţiuni Şi aici, ca pretutindeni, tradiţia teatrală are rădăcini
zile se va termina această lu tăţi, este vorba de C.A.P. pe cîteva direcţii şi catego social-utile / pe şantierele o- care se pierd în negura timpurilor. Căci, cu siguran
crare şi la C..A.P. Căstău. In Strei, Săcel şi Valea Sîngior- rii mari de acţiuni şi acti biectivelor social-culturale, ţă, aceasta este mai veche dedt atestările documen
ţoale cooperalivelc se apro giului, n-au însămînţat aceas vităţi. Vacanţa trebuie pre în , acţiuni de înfrumuse tare, rezidă în formele sincretice, In riturile şi în ser
pie de sfîrşit şi lucrările de tă cultură pe toate suprafeţe- gătită ca o acţiune comună ţare a localităţilor, amena bările populare, mult anterioare teatrului cult.
a tuturor factorilor care au In pragul unei vacanţe pe jarea şi întreţinerea bazelor Ştim, însă, că acum o sută de ani şi mai bine aici
obligaţii şi răspunderi în do sportive şcolare, a spatiilor la Hunedoara ,,diletanţi" din rîndul meseriaşilor şi ţă
meniul educării elevilor t verzi, de joacă şi agrement. ranilor, îndrumaţi de inimoşii dascăli ai tîrgurilor şi
şcoală, organizaţii de tine De data aceasta, Ia acţiunea satelor, interpretau piese în unui sau mai multe acte.
ÎN PAGINA A ll-A ret, părinţi, organizaţii şi in care o dorim inedită tradiţională „Fiecare pio sau declamau versuri înflăcărate, sub auspiciile „So
nier — un pom, o floare",
stituţii de artă şi cultură,
sportive, social-obşteştl, în trebuie să participe toţi pio cietăţii pentru crearea unui fond de teatru român“.
Se cuvine, apoi, să mai amintim risipa de entuziasm ca
® Programul de educaţie socialistă în treprinderile în care lucrea nierii şl şcolarii, ea. fiind racteristică pentru activitatea „Astrei“, desfăşurată ani
ză părinţii elevilor, consilii dedicată semicentenarului
acţiune : „De vorbă cu conştiinţa“ ® Co le populare, alte organe, in ganîzareo unui ciclu de ex rata de 5 zile, vor oferi po U.T.G. în şir pe tărîmul culturalizării maselor, teatrul fiind
socotit nu numai şcoală ci şi tribună de luptă.
stituţii şi asociaţii locale In cursii cu caracter de orien sibilităţi largi pentru prac Planurile, programele, pro
munistul — omul înaintat al epocii noas ...Şi iată-ne la începutul unei „luni" rezervată tea
sensul unor eforturi mate tare şcolară şi profesională ticarea sportului, a exerci- iectele vacanţei care se a-
tre : Exemplul faptelor • Prin fertiliza riale conjugate (asigurarea pentru elevii claselor a ţiilor fizice, organizarea u- propie sînt frumoase, promi trului jucat cu şi pentru locuitorii satelor. Incapind
unor locuri potrivite pentru VlII-a— a Xll-a şi a unor nor jocuri militare şi de o- ţătoare. Ele pot scoate o va de astăzi, timp de o lună de zile se va trage cortina
rea pajiştilor naturale, sporuri de 6 000- activitatea elevilor : stadioa excursii avînd ca obiectiv rientare turistică, formarea canţă, prin spaţiul pe care de zeci de ori, pentru a se oferi publicului, cu gene
11 000 kg masă verde la hectar • Cartea, ne, terenuri de sport, săli muzee, locuri istorice, obiec deprinderilor de muncă şl îl are In ciclul anotimpuri rozitate, materializarea scenică a unui repertoriu ca
de cultură şi cluburi, Ipca- tive economice şi turistice autogospodărire. lor, dintr-un nelostificat a- re cuprinde o suită de piese de teatru de la ,,0 noap
scena, discul, ecranul. luri pentru tabere autofinan- pentru pionieri şi şcolari. O Expediţiile pioniereşti, e- nonimat, ca cxînalţla ca toti te furtunoasă" de I. L. Caragiale şi „Fata de birău" de
ţate î dotarea corespunzătoa mare extindere trebuie să predate recent de ministrul factorii care au sardnî In. a- Ion Slavici, la ,,Dezertorul' lui Mihail Sorbu şi ptnă
re a spaţiilor şi locurilor asigurăm excursiilor judeţe educaţiei şi învăţămlntului, cest domeniu să-şi îndepli la cele Inspirate din viaţa satului românesc contem
pentru activitatea organiza ne, drumeţiilor şi vizitelor Mircea Maliţa, drept cea nească cu exigenţa sardnMe poran — „Poetul comunal" de Ion Băieşu, ,,Cocoşul
ÎN PAGINA A III-A tă, joacă şi agrement cu in pentru cunoaşterea trecutu mai complexă, interesantă şi ce le revin. cu două creşte" de Gh. Vlad sau „Păcală" de Şte-
strumente şi materiale de lui istoric şi al realizărilor educativă formă de activita fsn Tlta..,
practică cultural-sportivă; din judeţul Hunedoara — te pentru vacanţe, vor avea Prof. GLIGOR HAŞA Ideea care patronează această manifestare îşi arc
® Caleidoscop ® Hunedoara turistică accesul nestingherit, dar în toate acestea sintetizate în un spaţiu larg în programul preşedinte geneza în dorinţa de a cuprinde In mod unitar toate
® Şantiere gospodăreşti ® Vă răspundem mod organizat, al elevilor la acţiunea „Oameni, locuri, de vacanţă în această pri al Consiliului judeţean domeniile culturii de masă Ia înfăptuirea procesului
fapte", constînd din întîlniri măvară. Aşteptăm ecouri ol Organizaţiei pionierilor, complex şi continuu de educaţie socialistă a maselor.
la întrebare ® Agenda circulaţiei bazele cullural-sportive a- cu activişti de partid, cu ve convingătoare la chemarea inspector fef la Inspecto Le dorim înfăptuite pe deplin I
parţinînd altor organizaţii şi terani şi participtanţi Ia ma- pe care astăzi o lansează ratul Kokir |ud«teoit C, STRAJAN