Page 7 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 7
aB3HcaiH3n8BiiBmae3BaEgaHBWia8BgKEga3tMMagaa»gK»TO«i«»iftiinaMUBEBBaaaB3MaHg8ii^^
3
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 360 @ DUMINICA 2 APRILIE 1972
nwwmBasr", :~yTgígaiBinww»w?!Kge»i8!BBWBraa^
Inteoţii şi perspective in aoto-
Noutăţi cosmice Peraevereiiţă şi continuitate matizorea telefoniei internrlieiie
în realiiarea iniţiativelor ® Seranlflqaţla a două urbane din ţară.
misioiiii „ posturi telefonice. 0 Cînd vom puica elec-
oetăfeneşti văzut" leagă maxlle centre tiia, do la domiciliu, convor
@ Kilometri de cablu „ne
biri interurbane fără... .09“ ?
In cadrul unuia din expe prevină starea de oboseală,
rimentele inedite ce vor ^avea în special iregularităţile rit Spirit gospodăresc, — iată bit de favorabil efectuării Interviu cu lovarâşul ing. TIBERIU DINiŞ,
loc In cursul viitoarei misiuni mului cardiac, încercate de un termen cu care în ultimii diferitelor lucrări. V-am ru şeful serviciului exploatare telecomunicaţii din
selenare americane, programa David Scott. James Irwin şi ani operăm din. ce In ce ga să exemplificaţi ce ac Direcţia Judeţeană P.T.Tc. Hunedoara
tă să Înceapă la 16 aprills, Alfred Worden în cursul şi la mai mult. Raportat la viata ţiuni au început să prindă
astronautul John Young va sfîrşitul misiunii ,.Apollo-15". edilitară a municipiului De conturul de oare aminteaţi.
participa la o neobişnuită Medicul astronauţllor. Charles va, termenul enunţat mal — In colaborare cu diferi Abordînd Ideea propusă cest important deziderat
cursă automobilistică : la vo Berry, a declarat că scăderea sus se materializează In si te întreprinderi (şi aş vrea pentru dlscnţie, Interlocuto pentru hunedoreni ?
lanul „Rover"-uluL lunar, el cantităţii de potasiu din orga luetele elegante oare popu să subliniez in mod deose rul nostru a precizat i — Centrele urbane din ţa
va face un test de viteză, nism a fost una din principa lează cartierele oraşului, in bit sprijinul Autobazei Deva — Automatizarea telefo ră, care sînt cuprinse în
timp de opt minute, pe un lele probleme survenite din bulevardele drepte, dantela şi Trustului de construcţii), niei Interurbane este una sistemul interurban automat,
traseu în triunghi ce urmează acest punct de vedere anul te cu peluze multicolore, în au. fost transportaţi în cvar din sarcinile pe care Con sînt lega.te între ele prin ca
a fi stabilit ia fata locului, trecut. S-a hotărit acum ca a- curăţenia parcurilor şi chiar tale aproape i 000 metri cubl gresul al iX-lea al P.G.R. bluri telefonice instalate sub
printre craterele şl înălţimile cesstă insuficienţă să fie eli în scriptele statisticienilor de pămînt vegetal, cu care le-a pus în faţa. Ministeru pămînt. Există mii de kilo
accidentatei zone Descartes. minată printr-un regim ali care calculează economii de s-au amenajat ronduri şi lui Transporturilor şi Tele- metri de cablu care se rami
unde va avea loc aseleniza mentar adecvat- ordinul sutelor de mii rea zone verzi. N-am la Indemî- comunlceiţillor, respectiv e fică pe harta ţării, unind
rea. Scopul experienţei este Doctorul Charles Berry a lizate prin participarea ce nă o situaţie centralizată, Departamentului P.Tc., pen cele mal mari municipii şi
de a ii studia efectul roţilor arătat că echilibrul dintre po- tăţenilor la munci patriotice. însă pot afirma că numărul tru perioada pe care o par oraşe. La Instalarea unui
vehiculului asupra suprafeţei taslul din celule şi sodiul din Pentru a ilustra aceasta, am cetăţenilor care au partici curgem. Procesul automati astfel de cablu se lucrează
prăfoase a Lunii, mal precis afara acestora este vital pen solicitat un interviu ingine pat la această acţiune e de zării telefoniei a început de în prezent şi în judeţul nos
de 4 se vedea dacă ele de tru buna funcţionare a orga rului Gheorghe Boşorogan, ordinul miilor, iar numărul mai mult timp şl se află în tru. El va lega municipiile
rapează, cit praf se ridică şl nismului. După toate proba vicepreşedintele Consiliului orelor prestate e de ordinul plină desfăşurare. Deva şi Petroşani. Munici
aşa mai departe. Demonstraţia, bilităţile, acest eoftlllbru este municipal Deva. zecilor de mii. In micro- In ce ne priveşte pe noi, piul Hunedoara este unit de
oare va fi filmată — din cen afectat de starea de Imponde — Tovarăşe vicepreşedin raioane s-au plantat pînă hunedorenil, am obţinut re ja prin cablu cu Deva. Bine
trul triunghiului — de celă rabilitate. te, v-aş propune să începem acum 12 000 de trandafiri şi zultate bune în acest dome înţeles, aceste legături ies
lalt astronaut ce va asgleniza. N.A.S.A. va urmări mai în cu latura organizatorică a aproape 10 000 de pomi or niu. Recent, după cum au din hotarele judeţului spre
centrele urbane cuprinse în
Charles Duke. constituie unul deaproape, de asemenea, cali acţiunilor iniţiate de consi namentali. Asociaţia de lo aflat şl cititorii zlaTulul ju
din elementele noi pe care tatea somnului astronauţilor liul popular pentru înfrumu catari nr. 4 a lansat o che deţean, spedaliştli noştri sistemul de care vorbeam.
mlalunsa ,,Apollo-16" le va a- în perioada imediat premer seţarea şi buna gospodărire mare la întrecere către toa în materie de telecomunica După terminarea acestor o-
peraţii, vor fi instalate e-
duce şi pe care oficialităţile gătoare lansărit şl în timpul a oraşului. te asociaţiile similare, che ţii au Instalat două posturi chipaniente tehnice comple
N.A.S-A. le-au conturat în ca — Intr-adevăr, fără o minu mare al cărei principal o- publice telefonice automate xe In oficiile poştale ele ce
drul unei recente conferinţe zborului, cu ajutorul unor in ţioasă organizare a unor ac biectiv este buna întreţine interurbane la Deva şl Hu lor trei municipii. Şi toţi a-
strumente care înregistrează
de presă. activitatea cerebrală, ritmul ţiuni de amploare, reuşita re a blocurilor şi zonelor nedoara. De la aceste pos bonaţii telefonici vor putea
Pe de altă parte, în inten cardiac şi mişcările ochilor. lor e sub semnul Întrebării. verzi. turi telefonice, cel care do efectua con'vorbiri, de la do
ţia da a evita repetarea mo Se prevede, pe de altă par De aceea, Încă din toamna Dincolo de enumerarea lu resc pot efectua convorbiri miciliu, cu oricare abonat
mentelor dificile ale ameriză te, readucerea pe Pămînt a anului trecut am Întocmit crărilor efectuate sau în cur* — cu ajutorul unor fise de din localităţile cuprinse în
rii cabinei de comandă la sfîr- unor mostre din secreţiile or pianul de măsuri pentru ce de efectuare, dincolo de 1 leu sau 3 lei — cu orica sistemul interurban automat.
şitul trecutei misiuni, clnd u- ganismului. experiment preco ne propunem pentru primă cifre şi situaţii statistice, în re abonat telefonic din — „Divulgaţi“, pentru ci
na din cele trei paraşute nu nizat iniţial pentru progra vară. S-au delimitat zonele trezărim un lucru deosebit Bucureşti. Ne mîndrim cu a- titorii noştri, datele cînd vor
a funcţionat. astronauţii nu mul .,Skylab“. dar care a fost verzi, s-au fixat locurile de de valoros — faptul că, de ceste două... premiere teh „scăpa" de... „09“.
se vor mai debarasa, ca pînă avansat ca urmare a proble joacă pentru copii, s-a ini la şcolari pînă la pensionari, nice, dar subliniem că ele — Abonaţii telefoniei din
acum, de resturile de com melor puse de misiunea .,A- ţiat amenajarea unui nou cetăţenii municipiului nos sînt doar începutul unei au Deva — la sfîrşitul anului
bustibil la reintrarea In atmo pollo-lS". parc în cartierul Gojdu. A tru înţeleg din ce în ce mal 1973, cei din Hunedoara —
sferă, ci le vor păstra la bord. lavut loc apoi o largă con mult necesitatea de a con tomatizări Interurbane totale 1974, iar abonaţii din Petro
Testele efectuate au confir In plus, la bordul navei vor sultare a cetăţenilor, pe tribui la înfrumuseţarea ora a telefoniei în judeţul nos şani în anul 1975.
mat aupozitllle emise la vre exista medicamente, printre circumscripţii electorale, con şului, conştienţi fiind că tru.
mea respectivă, şl anume că care atropină, ce ar urma să sultare care s-a dovedit foar tot ce fao e numai în folosul — Cum se va realiza a- MARIN NEGOIŢA
aruncarea în atmosfera te fie utilizată In cazul unor ire te fructuoasă, în sensul că lor. Acesta este un semn al
restră a combustibilului deve gularităţi cardiace mai pro cetăţenii nu se considerau maturităţii cetăţeneşti. Aş
nit Inutil produce o flacără nunţata. Şl încă o noutate : simpli participanţi la o adu vrea să închei prin a preciza
de aproximativ trei metri ca Young şl Duke vor fi primii nare oarecare, ci erau pe că acţiunile voluntar-patrlo-
re. fără îndoială, a aprins astronauţi care vor duce cu< HatnoUl ’a „ deplin conştienţi de îndato tice nu le legăm doar de a- Produse muli solldfafe
cablurile celei de-a treia pa ei pe Lună periuţe şi pastă de ririle cetăţeneşti pe care le numite date; ele au carac
raşute în cursul precedentei dinţi I pînă acum, acestea ră- au. Au venit cu propuneri ter de continuitate. Şl dacă De cttova zUe, In cadrul sec tle slrmă pentru garduri. Pen
misiuni. mîneau la bordul cabinei de valoroase,- pe care noi ni s-au înregistrat succese cu ţiei de mecanică do la coope tru a SC realiza cantităţi cit
Celelalte modificări aduse comandă. Au înflorSf din nou magnoliile le-am însuşit. care ne mîndrim, în mar-e rativa meşteşugărească „Mo mai mari ;le astfel de produ
ţul“ din oraşul Brad se pro
programului sînt destinate să T. C, — Ne aflăm la începutul parte aceasta se datorează duc articole care slnt mult se, atclionil a fost dotat cu
pe lunca Mureşului Iul aprilie. Timpul e deose tocmai continuităţii. solicitate pe piaţă. Este utilaje moderne şl bine apro-
vorba de blacheurl şi plasă ■vlzlonat cu materii prime.
o viiltQ in parcai dondrologlc din BImerla acum, la în
Se anficipează un record ceputul primăverii, este o continuă pendulare intre faptul
real şl cel fantastic. închipuit şi fantastic este decorul natu
Ceî doi astronaut! de pe în ce priveşte durata şederii ral pe care doar flora Chinei, Japoniei şl Amerlcll de Nord
,,Apollo-16", John Young şl lor pe acest satelit: timpul îl oferă) susurul de Izvor, ciripitul de păsări — ambele
ECOBso parcă din cărţile de poveşti cu Ileana Coslnzeana.
prevăzut este de 73 ore, res
Charles Duke — care vor pectiv cu şase ore mal mult Benlă şi obişnuită este munca din flecare zi a oamenilor
pleca la 16 aprilie spre Lună decît a durat programul e- puşi aici să aclimatizeze specii variate, unele unice In ţară. @ INFORMARE DIVERSA ŞI UTILA Păpuşa. Continuă peste 'Virful marcat peisajul larg, cu o bu
— vor atinge un nou record chlpajulul ,,ApoIlo-15". Prin munca lor neobosită, printre exemplarele seculare de Păpuşa — marcaj cu cruce
plopi şl ulmi se simt ca la ele acasă peste SOO de specii de @ MARCAJE, NU SIMULACRE nă orientare, spre culoarul
arbori şl arbuşti exotici. galbenă — plnă ce se întîl- Bislra—-Poarta de Fier .a Tran
In acest cadru, „presărată“ de-a lungul aleilor — Ia colţul ® NOI TRASEE neşte cu traseul ce urcă în silvaniei- — Cîmpia Banatului
E^eaşteptaîa longevitate a Iul „Vanguard 3« zoologic, pe malul Mureşului — a început In aceste zile să-şl Nu ne propunem în rîndu- sînt măcar popularizate dife Vlrful Custurii dinspre Baleia şi valea Mureşului.
şi cu cel ce vine dinspre'Lu-;
desfacă petalele Magnolia —■ floare albă şi curată ca spuma
Pe ’'iîngă frumuseţea" peisa
zăpezii. Au Înflorit din nou magnoliile pe lunca Mureşului ! rile de faţă să descriem fru rite cărţi sau reviste, de tu peni. S-ar realiza în felul a- jului, semnalăm prezenta pe
,,V3nguard 1“, cel de-al doi acestui satelit va fi de 5 pînă Printre crengile golaşe,' minunatele flori cu un discret şi ra museţile ce atrag mii de tu rism deja apărute, ca să nu cesta G nouă legătură între
lea satelit artificial american, la 10 ani. Potrivit recentelor finat iz de parfum vor constitui pînă la Izbucnirea verdeţU rişti în fiecare an în judeţul mai vorbim de necesitatea e- cabana Pietrele şi cabana Bu aceste plaiuri a uneia dintre
cele mai interesante zone et
a împlinit reosnt al 15-lea an calcule s-a demonstrat, însă, principala temă de discuţie a nenumăraţilor vizitatori care nostru, ci dorim ca în cele ce ditărli pe plan local a unor la, care, deşi poate mai lung, nografice — ţinutul Pădureni-
de existenţă în spaţiu. că „Vanguard 1“ se va putea Împestriţează zilnic aleile parcului. urmează să scoatem în evi pliante care să scoată In re avantajează pe iubitorii de lor, deosebit de original în
roti in jurul Pămlntului timp ...Şl printre el, dornici de a privi minunăţia florilor, vă denţă In special ce se mai peisaje, fiind m-ai mult un
Faptul a reprezentat pentru lief tot ce pout'3 atrage pa tu arhitectură, obiceiuri şi în pi
de încă patru sau cinci mii veţi număra cu siguranţă şi dumneavoastră. poate face pentru ca turismul rist şi tot ce e pus la dispo traseu de creastă. torescul portului. De notat că
N.A.S.A. o surpriză (plăcută) : C. ILÎUŢA
de ani. hunedorean, şl In special cel ziţie în folosul lui. Mulţi turişti sînt doritori de în prezent în masivul Rusca
în momentul lansării lui, la montan, să se ridice la un Un alt mod de informare — a face trasee lungi, înnoptînd sînt numeroase drumuri fo
17 martie 1958, specialiştii au nivel pe măsura posibilităţi panourile ce marchează zone In cort sau pe la stîne. Unul restiere ce ar uşura drumul
apreciat că durata existenţei lor existente. le turistice sînt vechi, urî- dintre cele mai îndrăgite tra- turistului. Ele însă nu au nici
„Vestitorul românesc“ despre Mistreţ alb S-a înfiinţat anul trecut Mi un indicator, drumeţul fiind
pus în dilemă cînd e vorba
Şcoala de mica chirurgie nisterul Turismului, fapt ce de a lua o holărîre spre a
scoate In evidenţă importanţa
1000 penfru 20 Un fenom«n rar a fost sem ce 1 se acordă acestei acti continua călătoria.
Ziarul ,,Vestitorul românesc“ ţaţi că şl In români, începutu nalat în fondul de vînătoare vităţi. La nivel de judeţ s-a
din anul 1843 insera următoa rile, deşi mici, pot însă pro al judeţului Bistrlţa-Năsilud. reorganizat Oficiul judeţean Sinlem siguri că cele sem
Primarul oraşului Copenha rea ştire: „Joi, ia 25 februa duce sporuri dorite'. Pădurarul Grigore Popîrţac a nalate nu sînt de nerezolvnt.
ga, Edel Saunte, a impus o rie Î843 s-a făcut examen de Această ştire se referea la Împuşcat, recent, la Valea de turism. Dar mai sînt şi alte te, ininteligibila. La cabane nu see de acest fel e traseul Ele ridică, desigur, probleme
organe ce răspund sau pot
amendă unui medic pentru anatomie în Spitalul Colţea, primul examen dat de elevii Mare, din masivul Rodnel, un contribui ia dezvoltarea turis mai găseşti nimic din toate a- Baleia — Godeanu — Izvoa dar dacă există o colaborare
daune materiale aduse muni examen care încă nu s-a mai Şcolii de mică chirurgie, înfi rnistreţ... alb. Este vorba de o cesţea, sau, unde sînt, nu te rele Cernei — Băile Hercula- între organismele, instituţiile
cipalităţii. Acesta scrisese 12 văzut In ţara noastră şi la ca inţată la 10 ianuarie 1842, la femelă de aproximativ trei mului hunedorean — coope poţi informa cu nimic din ele. ne, sau acelaşi traseu plecînd şi unităţile economice care
scrisori pe hîrtie cu antet pe re au fost de faţă marele lo Spitalul Colt ea, prin străda ani. Inginerul Rosler Rudolf, raţia de consum, C.J.E.F-S., De asemenea, lipsesc de la de la Pietrele. Dar el e slab au contingenţă sau se ocupă de
care le expediase pe cheltu gofăt al dreptăţii Barbul Ştir de la Inspectoratul judeţean sindicatele, organizaţiile U.T-C. cabana sau sînt vechi averti- întreţinut, mai ales din şeaua organizarea turismului în ju
iala serviciului la care lucra. bei, eforii spitalului şl o mul nia tînăriilui diplomat al A- de silvicultură, afirmă că e Pentru turismul montan — zoarele (zone periculoase, du Plaiul Mir pînă la Piatra Ior deţ, rezolvarea lor este sigu
cademiei de medicină din Pa
După ce a calculat la 20 co ţime de alţi boieri, profesori un caz de aiblnlsm semnalat o spunem în treacăt — cea rata de parcurs a traseelor, govanului. Marcajul abia se ră. De exemplu, în marcajul
roane preţul hirtiei consuma şi doctori. Examinatori au ris, M. Kretzulescu, doctorul în literatura cinegetică pen mai spinoasă problemă o ridi unde se poate face foc etc.) mai observă, iar de aici în traseelor se poate folosi expe
te, primarul a impus medicu fost protomedic N- Gust care l-a convins pe domnitorul tru prima dată în anul 1549 că întreţinerea cabanelor. Din să nu mai vorbim de indica continuare nu se mai cunoaş rienţa judeţelor Argeş, Bra
lui o amendă de 1 000 coroa Alexandru Ghica de necesita cauza întreţinerii necorespun toare, mai ales cale de Ia In te deloc. Din localitatea Va- şov, Prahova care, cu con
ne. Diferenţa foarte sensibi şi cu ceilalţi ai comisiilor. tea creării unei asemenea şcoli. la doi mistreţi recoltat! la zătoare, a lipsei măsurilor de tersecţii de trasee. Atît în Re du Dobrii, traseul urmează cursul organizaţiilor de pio
lă între cele două cifre expli- Răspunsurile la toate întrebă In urma examenului menţio Hessa, în Germania- O astfel protecţie, azi nu mai avem în tezat cît şi în Parîng şi Şurianu, culmea pînă în Vîrful Rusca — nieri şi U.T.C. din şcoli, au
eîndu-se prin faptul că prima rile ce li s-au făcut şcolarilor nat au fost atestaţi primii fel de raritate se găseşte şi între judeţ cabanele Parîng şl Gu pe nici un traseu indicatoa 1 359 m. De aici se ponte co marcat zeci de kilomatri. In
rul este partizan al aderării studenţi, dovedeau învederat ceri şcolarizaţi, „cu învăţătu animalele Grădinii zoologice ra Apei, căzute pradă focului. rele nu mai sînt la nivelul borî la dreapta pe culmea Ră cazul nostru, privind traseul
Danemarcei la Piaţa comună, şi pătrunderea învăţăturilor şi ră de a lua sînge, a pune lipi din Turda, O problemă deloc negli cerut. ciri ţii l.'i Roşcani-Dobra sau Piatra Iorgovanului — Izvoa
iar medicul făcuse impruden sîrguinţa domnului Kretzulas- tori, ventuze, vezicători, a jabilă, ce necesită în viilor Ar fi necesar a se lua în la stingă coboară la Ruşchi- rele Cernei — Herculane, pre
ţa de a preveni, în scrisorile cu, doftorul şl profesorul lor, scoate şl curăti dinţi, a alto! Prima rafinărie mai multă atenţie şi mai mul studiu marcarea uneia din ce ba-Oţelu Roşu. In continuare
expediate, asupra consecinţe şi in sfîrşit toate cîte se ating tă inventivitate, este cea a le mai pitoreşti văi din Re se atinge Vîrlul Padeş — cum şi marcajul in masivul
lor eventuale, nefavorabile, incit ascultătorii toţi au ră propagandei şi reclamei turis tezat, cu cele mai numeroa -1 378 m, cel mai înalt vîrf din Rusca e necesară chiar cola
ale unui asemenea pas. mas şi mulţumiţi şi încredin- de mica chirurgie“. petrol în 1057 tice. In afară de cîteva plian se lacuri şi tăuri şi cu cea Poiana Ruscăi, de unde se borarea cu organele din jude
te, pe care le găsoşti prin bi deschide o panoramă largă
Istoria petrolului consem rourile O.J.T. şi filialele sale, mai variată floră. E vorba de ţele vecine i Gorj, Oiraş-Se-
nează crearea primei rafinării cîteva afişe de excursii puse Valea Rea. In prezent e foar spre Cîmpia Banatului. De verin şi Timiş,
aici se .ajunge uşor la Nă
te rar străbătută de turişti şi
^ericafi-vă perspicacitatea De... din lume în anul 1857. Ea a în primul rînd preţul excursiei numai cu însoţitor. Marcajul drag apoi la Lugoj. E de re- GEORGE BOJANU
pe geamuri'— clin care reţii
fost construită la Rîfov, o mi
/V V» I V 4 w că localitate din apropierea — nu afli mare lucru despre poate începe fie din traseul
Galeşul — triunghi roşu —
CE REPREZINTĂ FOTOGRAFIA ? invajatura Ploieştilor, de către antrepre ce se poale veciea la munte,
norul particular Mehedinţea- ce se poale face şi mai ales fie din cel marcat cu bandă clc siguranţă în contllţIUe spe
In staţie — lume multă. Au nu. După doi ani au luat fiin albastră — Vîrful Pietrele. cifice fiecărei depăşiri generea
ză accidente.
tobuzul a fost luat cu asalt. cum te întîmpină cabana. Nici Străbătînd valea, el urcă în
Patru tineri şi-au făcut loc cu ţă rafinării In S.U.A. o reclamă nu se face cu'de La 29 martie a.c., in plină zi,
coatele prin mulţime, au urcat Decenii de experienţă si scrierea frumuseţilor peisagis traseul de creastă — marcat 1 opan Gheorghe, proprietarul
i pa uşa din faţă şi s-au repe- tuează astăzi ţara noastră în autoturismului „Dacia 1300“ cu
; zit pe locurile rezervate pentru tice, florei, faunei ele. Nu cu bandă roşie — sub Vîrful numărul l-HD-2079, s-a angajat
1 mama şl copilul. „Fănel, scoa- rîndul principalelor construc In depăşirea unui alt autotu
j te cărţile ! Să vă arate băiatul toare şl exportatoare de utilaj rism, In apropierea comunei
i jocul !“. Oamenii se îmbulzesc i petrolier din lume. Rafinării Baru, clnd din sens opus cir
i la urcare. Taxatoarea Işl tace i cula regulamentar pe partea
; datoria: »Avansaţi Înainte ! A- \ sau diverse agregate realiza îă răepyoilem ia lutreliare ŞOFERUL „CINSTEŞTE" stingă un pieton. Fiind sur
vansaţl înainte 1“. „Da, avan- i te în România sînt cerute în prins cu partea din faţă a au
I sează, frate, n-auzl ce zice i străinătate şi lucrează pe a- PENTRU SUCCESUL tovehiculului şi proiectat pe as
j ’mnealel 1 Do ce nu avansezi 7“. i FOTBALIŞTILOR faltul drumului, pietonul a În
cetat din viaţă. Accidentul a
j „N-am studii, c bine ? j proape toate continentele lu CONCEDII ŞI RAPORTURI Teodor Colceru — Hune Îndurerat două familii.
i Cel patru au început deja jo- i mii. DE MUNCĂ doara şi Ştefan Victoria din 26 martie a.c., zi de .sărbăto.a-
i cui. Nu le pasă de nimeni şi j rc. O duminicii în care echipa LA DRUM, FĂRĂ
i de nioiic. „Ghindă de verde !", i Viorica Maţanga — Petro Deva. Răspunsul ce vi s-a dat de fotbal a oraşului Urlcani Ju
i „Ragă gras ¡“. Jos încă mal sînt j şani. Dacă îndepliniţi condiţii de către întreprinderile la ca ca In deplasare. La înapoiere, CĂLĂTORI OCAZIONALI !
i oameni. „Hal tovarăşi, av.insaţi j Crin japonez re sînteti angajaţi este legal. mai de bucurie, mai de necaz,
i nxal Înainte că mai e v’o doi j le de studii şi pregătire pro SC abătură pe la „Bucura“, un zilele frumoase ale primăve
i jos 1“. O voce hodorogită dă i fesională pentru a fi încadra Partenie Sălăşan — Meria. de au început comentariile pe rii îndeamnă la drumeţie. Arte
i plecarea: „Dă-1 drumul, dom’ ; Sa QuJ tă ca dactilografă, nu este Conform legii, cărăuşii cu marginea meciului şl,., o bere rele de rjrculaţle siiU tot mai
i şofer 1 E gata 1“, Taxatoarea li • nici un motiv oa să vi se re mijloace de transport cu trac rece. intens folosite de autovchic.ule.
i replică prompt: „Cum îi gata i Pentru deplasarea jucătorilor Se solicită din ce in ce mai
I cînd nu-1 gata 7 Unde vezi i La Grădina botanică din fuze angajarea pe acest post. ţiune animală care transpor a fost folosit autobuzul 31-HD- mult mijloacele do transport iu
! dumneata gata ? Dacă-1 gata, ■ Cluj s-a înmuUit o varietate Dacă vi s-a desfăcut contrac tă material lemnos in pădure 1690, proprietatea I.G.C.L. Pe comun şi intrcprinderile specia
strig eu gata. Gata i rară de crin japonez. Florile tul de muncă în luna ianua şl din pădure direct la depo troşani, condus de Şoimii Sto lizate depun Interes pentru asi
Autobuzul porneşte. Călăto- i rie 1972, pentru acest an nu zite sau rampe de încărcare, ica. Cum discuţiile trebuiau ter gurarea siguranţei călătorilor.
rll Îşi fac loc cu greu. Unii vo- i acestuia dau impresia unei minate şi timpul trecea greu Sînt însă multe, chiar foarte
clferează pe bază de I.G.C.L. i gingaşe gheişe, prinsă în zbo aveţi dreptul la compensarea plătesc un impozit de 10 la pentru şoferul care aştepta, a multe persoane care aşteaptă ia
Lingă cel patru „cărturari“ a : rul graţios al dansului. O în bani a concediului de o- sută din realizări. Ceilalţi că fost chemat şl el la o bere. marginea drumurilor, de cele
ajuns o femele cu un copil de i dihnă. răuşi ou mijloace de trans După una a urmat alta şi apoi mai multe ori în locuri inter
patru ani — după cum s-a : floare are 6 petale, răsfrînte au plecat. Dar contravenientul zise opririi autovehiculelor, să
„confesat“ el unei tanti cu- i mult înapoi, ce se oferă în- DIVERSE port ou tracţiune animală, a fost oprit la timp, deoarece călătorească cu „ocazii“. In a-
rloase care avea şl ea o fetiţă i tr-un degradau de nuanţe fi loan Cioabă — Ghelar. A- plătesc 25 la sută impozit. era' sub influenţa băuturilor al cest fel, desfăşurarea normală
de aceeaşi virată. Micuţul vrea i dresaţi-vă Notariatului de stat loan Zăvoianu — Hunedoa coolice şl autobuzul transporta a circulaţiei este afectată de
la geam, acolo, pe locul des- i ne, de la albul pur, la cicla- 33 persoane, a căror securitate opriri ale unor autovehicule
tlnat, prin lege, Iul şl mamei j menul viu. La baza acestui din Hunedoara pentru dezba ra. Dacă transferul de la o se afla în pericol. sau pentru evitarea acoldeiităril
sale. Cel patru nu se sinchl- i terea succesiunii după socrul unitate la alta s-a efectuat celor care Ies în drum. Asa
sesc. I înveliş floral. Izbucneşte o dv. decedat. la cererea dv, aveţi dreptul UN ACCIDENT, O VIAŢĂ proceda cu cîteva zile în urmă
Oameni urcă, oameni coboa- i steluţă verzuie. la spor de vechime numai de Glatz Rodica din Călan şi Ur
ră. Fiecare cu treburile Ini. ; Splendidul crin a fost în Andronic Bota — Măgura. Manevra de depăşire, pentru sit Ana din Cugir, care aştep-
Jos, cineva a ajutat doi pen- i Pentru obţinerea adeverinţei ia cea de a doua unitate. a fi regulamentară şl traficul t.au în intersecţia străzilor U-
sionari să urce. îşi sprijină do j mulţit cu seminţe primite din de vechime în muncă, solici Restul de ani lucraţi din 1948 să se desfăşoare in siguranţă, liacul şi 23 Au,gust din Deva.
mulţi ani bătrineţea în biiston. I Japonia. Dealtfel, pe baza u- —1963 nu se iau în calcul la cere respectarea unor reguli de Şi ocazia a apărut: un autotu
Li s-ar cuveni locuri pe scau taţi sprijinul Direcţiei pentru circulaţie şi atenţie deosebită. rism Fiat 850, condus de Fal-
ne. Stau Insă în picioare şl pri nor asemenea relaţii de cola probleme de mundă şi ocro acordarea sporului de vechi Prin asigurarea ca obligaţie a bach Gheorghe. Şi autoturismul
vesc la cei patru tineri caro se borare, Grădina botanică din tiri sociale a judeţului pe ra me pentru că activitatea se celui care se angajează în de 1-HD-273S, condus de Muntean
distrează eu cărţile de joc. O- Cluj a primit, numai anul a- consideră, aşa cum relatam păşire se înţelege observarea Emil din Deva a fost prezent
plnia publică e absentă. După za căruia funcţionează şantie întregului trafic auto şi pieto- într-una din zilele trecute la
cîteva staţii cei doi moşnegi cesta, peste 2 000 de mostre rul de construcţii la care sus mai sus, întreruptă. nal atît care se apropie din „dispoziţia" călătorilor de oca
coboară. Atit am prins din dis de seminţe de diverse plante, ţineţi că aţi fost angajat. lOAN VASiUE sens opus, cît şi cel din spate, zie. Cu un transport de oea-ic
cuţia lor: .,Nol, Ia anii lor, nu concluzionînd In hotărirea de a avut Ioc un accident de cir
Dezlegarea — în ediţi.! viitoare a „Caleitlo.seopuUu“. Fotogra din inlroaga lume. Botnnişlii Virgil Neag — Brădălel. So VASILE AVRAM culaţie soldat cu moartea a 3
fia apiruta în numărul trecut reprezenta o picătură do apa în ştiam jocul ăsta...“, clujeni întreţin legături ştiin licitaţi sprijinul Direcţiei de de la Direcţia judeţeană a se efectua ori nu manevra. persoane şi rănirea gravă a tí
clipa căderii ei Sntr-un vas cu apa. ţifice cu peste 520 de institu industrie locală a judeţului pentru probleme de muncă O apreciere injustă a spaţiilor llela. Deci atenţie !
Foto: V. ONOIU DAN VRiNCEANU
ţii similare din 80 de ţări. Arad, ţi ocrotiri sociale