Page 9 - Drumul_socialismului_1972_04
P. 9
Proletari din toate tarile, unitl-vă!
Vizita preşedintelui Consiliului
de Stat, Nicolae Ceauşescu,
în Republica Arabă Egipt
Sosirea la Cairo
Duminică la amiază, secre Republica Arabă Egipt în treburile interne şi avan«
tarul general al Partidului este ultima etapă a călăto tajulul reciproc. Vizita în E-
Comunist Român, preşedinte riei, în cele opt ţări africa gipt va evidenţia, în mod
le Consiliului de Stat al Re ne, a conducătorului partidu cert, noi căi de lărgire şi a-
publicii Socialiste România, lui şi statului nostru, înce dlncire a colaborării multi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pută cu peste trei săptămînl laterale dintre cele două sta
"a sosit în Republica Arabă în urmă. te, dintre Partidul Comunist
ANUL XXIV. Nr. 5 361 MARTI 4 aprilie 1972 4 PAGINI - 30 BANI Egipt, unde, împreună cu to Prietenia şi colaborare^ ro- Român şl Uniunea Socialistă
varăşa Elena Ceauşescu, face mâno-egipteană se dezvoltă Arabă, de întărire a priete
o vizită oficială de partid, şi cu succes pe baza principii niei româno-egiptene, în in
de stat, la invitaţia preşedin lor de nezdruncinat ale res teresul celor două popoare,
telui acestei republici şi pre pectării Independenţei şi su
şedinte al Uniunii Socialiste veranităţii naţionale, egalită al păcii şi colaborării inter
Arabe, Anwar Sadat. ţii în drepturi, neamestecului naţionale.
Dineu oferit de preşedintele
TRIIESTini U ANULUI
Republicii Arabe Egipt
In onoarea secretarului ge Au luat parte Ion Păţan, Printi’e invitaţi se aflau, de
neral al Partidului Comunist Corneliu Mănescu, Bujor Al- asemenea, şefii misiunilor di
Român, preşedintele Consi măşan, persoane oficiale care plomatice acreditaţi la Cairo.
liului de Stat, Nicolae îl însoţesc pe conducătorul In cursul dineului, care
Ceauşescu şi a tovai-ăşei Elena partidului şi statului nostru s-a desfăşurat într-o ambian
6MANIEA/Ă SUCCESE DE PfiESIISIU publicii Arabe Egipt, Anwar dorul României la Cairo. tele Anwar Sadat şl pre
Ceauşescu, preşedintele Re
ţă de cordialitate, preşedin
în Egipt, precum şl ambasa
doamna
şi
Sadat,
Djihan
Sadat au oferit, duminică, un Au participat personalităţi şedintele Nicolae Ceauşescu
Primul trimestru din cel dc-al doilea an Realizarea ritmică a planului de producţie, dineu la Palatul Abdin. aJe vieţii politice egiptene. au rostit toasturi.
al cincinalului s-a încheiat cu un bilanţ rod preocupările susţinute pentru îmbunătăţirea
nic, care ridică la noi cote prestigiul colec calităţii produselor şi pentru respectarea ri Ceremonia acordării unor înalte distincţii
tivelor de muncă, al organizaţiilor de partid guroasă a contractelor economice au facilitat
din întreprinderile judeţului nostru. Domi depăşirea corespunzătoare a planului pro
nanta acestei perioade de mobilizare inten ducţiei marfă vîndută şi încasată. La Palatul Abdin din Cairo vînd că aceasta constituie o Sadat ordinul „23 August",
să a capacităţii creative, a hărniciei şi pri In mod deosebit se remarcă în acest prim a avut loc, duminică seara, expresie a prieteniei pe care clasa I.
ceperii colectivelor ’muncitoreşti o reprezin trimestru activitatea laborioasă, matură şi ceremonia acordării unor poporul român o poartă po La solemnitate au partici
tă continuarea la nivel calitativ superior a responsabilă a colectivelor de muncă, a co înalte distincţii ale Republicii porului egiptean. Dorim să pat membri ai conducerii de
succeselor remarcabile dobîndite în primul mitetelor şi consiliilor oamenilor muncii, a Arabe Egipt şi Republicii So se dezvolte relaţiile de prie partid şi de stat a Egiptului.
an al cincinalului. organizaţiilor de partid de la Combinatul si I.P. Btrcea. Punctare* electr! că a armăturilor pentru prefabri cialiste România. tenie dintre poporul român Au asistat persoanele ofi
Factorii care atestă această concluzie îm derurgic Hunedoara, C.M.N. Deva, I. M. Hu cate cere multă pricepere şl ate njie. Inmlnînd secretarului ge şi poporul egiptean. ciale române care-1 însoţesc
bucurătoare îşi au confirmarea în datele bi nedoara, U.V. Călan, F.C. Orăştie, C.E.I.H. neral al Partidului Comunist Preşedintele Consiliului de pe conducătorul partidului şi
lanţului trimestrial. Planul producţiei glo Deva, I.P.B. Bîrcea, întreprinderea de in Român, preşedintelui Consi Stat al României a acordat, statului nostru în vizita în E-
bale a fost îndeplinit de marea majoritate dustrializare a laptelui Slmeria, întreprinde liului de Stat al Republicii de asemenea, doamnei Djihan glpt.
a unităţilor, realizîndu-se suplimentar o rile de industrie locală Orăştie, Hunedoara Socialiste România, tovară
producţie industrială în valoare de 75,5 mi şi Brad. şul Nicolae Ceauşescu, ordi
lioane lei. Sub acest raport, este demn de In acest spirit au acţionat şi beneficiarii Asimilarea autoturismului nul „Marele Colier al Nilu ÎN PAGINA A IV-A
relevat faptul că volumul producţiei înregis de investiţii, colectivele unităţilor de con lui“, Anwar Sadat a spus;
trat în acest trimestru este mai mare decît strucţii. Asigurarea unor condiţii mai bune Vă rog să-mi permiteţi să vă
cel realizat în perioada corespunzătoare a pentru de.sfăşurarea lucrărilor de investit! acord cea mai înaltă distinc Alfe relatări privind vizita preşedintelui
anului trecut cu 190 milioane lei. intensificarea ritmului de lucru pe şantiere W" .Dacia 1300“ ţie a Republicii Arabe Egipt, Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu,
ca simbol al sentimentelor de
Creşterile de ordin valoric au corespon — mai ales în ultima lună — au determinat ca prietenie şi respect pe care
dente reale In depăşirile substanţiale ale în trimestrul I în judeţ să se realizeze 20,8 PITEŞTI. La uzina de auto vi le poartă poporul egipteân în Republica Arabă Egipt
planului fizic, îndeosebi la acele sortimente la sută din planul anual de investiţii şl 19,8 turisme se desfăşoară lucrări ment. In thnp ce 1* secţia de şi eu personal. Doresc să se
tratament termlo au fost crea
de mare însemnătate pentru economia na la sută la construcţii-montaj. Planul de pu de construcţil-montaJ vlzlnd te noi fronturi de lucru pentru dezvolte şi să se întărească
ţională. S-au produs astfel peste prevederi neri în funcţiune aferent primului trimes sporirea actualei capacităţi. Lu desfăşurarea In mal bune con relaţiile de prietenie dintre înfiere
crările marchează, de aseme
diţii a montajului.
32,5 milioane kWh energie electrică, 1720 tru s-a realizat în proporţie de 177 la sulă. nea, încheierea procesului de Reallzind In primul trimestru ţările şi popoarele noastre.
tone fier în minereu marfă, importante can S-au predat 620 apartamente. asimilare a autoturismului „Da- al anului un volum de Inves Preşedintele Anwar Sadat
cia-1300“. Pină acum, s-au mon
tităţi de metale neferoase, 730 tone cocs, încheierea primului trimestru cu un bi tat 58 din cele 70 de prese. Şa tiţii echivalent cu 43 la sută a acordat tovarăşei Elena
7 410 tone fontă, 8 270 tone oţel, 3 210 tone lanţ de prestigiu reprezintă un succes efec se dintre ele au fost puse în din planul anual, muncitorii Ceauşescu ordinul „El Ka-
şi-au creat premise pentru de
laminate, 23 tone produse din mase plastice, tiv al colectivelor de muncă şl organizaţiilor funcţiune, iar alte 16 se află vansarea termenului de punere mal".
In probe mecanice.
5 000 mc buşteni, 360 mc cherestea, 3 750 mc de partid din economia judeţului nostru, o La secţia de uzinaj, lucrările în funcţiune a noilor obiective In cadrul aceleiaşi ce Ca în fiecare duminică —
prefabricate din beton, materiale de con puternică bază de lansare la cote mal înal de construcţie au fost practic cu cite 2 şl 3 luni. remonii, tovarăşul Nicolae
te a întrecerii pentru îndeplinirea exempla terminate. S-a montat, de ase inîfiativa cetăfenească prezentă
strucţii, mobilă în valoare de 275 000 lei, Ceauşescu a înmînat pre
ră a planului şi angajamentelor asumate în menea, 70 la suta din echlpa- (Agerpres)
4 500 hl lapte şi alte produse. al doilea an al cincinalului. şedintelui Anwar Sadat ordi la acţiunile de înfrumuseţare
/______________ nul „Steaua Republicii Socia
liste România" clasa I, rele-
In nici o primăvară mai mult ca acum, nu s-a făcut
mai masiv simţită iniţiativa cetăţenească în înfrumuseţa
Imperativ al investiţiilor miniere în Valea Jiului rea locului unde trăim. Şi duminică, la fel ca în ultimele
BARZA. Utilizarea trei săptămini, locatarii din cartierele mai vechi sau mal
dsplină a capacităţilor noi de blocuri participă cu însufleţire la acţiunile gospo
productive de la I. M. pagina a-iii-a dăreşti. Cei care au lipsit duminică de acasă au constatat
Barza constituie pre luni că peisajul dc pe traseul pc care-I parcurg în drum
ocuparea principală a spre serviciu c schimbat. S-au plantat în toate cartierele
colectivului de munci Darea în funcţiune I n termen şi din toate oraşele arbori şi arbuşti, garduri vii, flori, s-au
tori, tehnicieni şi ingl- vopsit bănci şi s-au făcut gărduleţc pentru protecţia zo
Sport nelor verzi.
de bună calitate a obiectivi ^ Hureşul D@va în fruntea clasa
Indici sporiţi Hunedoara: La locul culante, 2 excavatoare şi pe
mentului: 3-1 cu Vagonul Arad ste 400 de oameni au muncit
în utilizarea de agrement la prelungirea terasamentu-
^ Cronica etapei Pâdureo Chizid lui căii.
capacitătnor Realizarea vastului pro nificate sau înainte de ter treprins — cu ocazia sfîrşi- O mare concentrare de for
gram de investiţii prevăzut men. concomitent cu reduce tului trimestrului I — o ana Clasamente, rezultate Acţiunile organizate de ţe — elevi, cetăţeni — au lu
de producţie In cincinal presupune lua rea cheltuielilor de investiţii liză a stărilor de fapt exis consiliul popular au avut crat la curăţarea zonelor ră
rea tuturor măsurilor pentru şi îmbunătăţirea calităţii lu tente. ^ Reportaje din campionatul duminică centrul de greuta mase necurăţate de pietre şi
scurtarea duratei de execuţie crărilor". La staţia de ventilatoare te la locul de agrement Pă resturi vegetale, lîngă liceul
şi darea în funcţiune înainte Pentru Centrala cărbunelui de la puţul de aeraj nr. 2 judeţean durea Chizid. In parcul zoo nr. 2 şi la ieşirea din muni
ncri. Astfel s-a ajuns de termen a obiectivelor pla Petroşani — ca principal be Livezeni, staţia de compro- logic. la calea ferată pentru cipiu spre Deva. In micro-
ca uzina dc preparare nificate, în paralel cu între neficiar — intensificarea rit soare şi staţia de ventilatoa trenuleţul copiilor, 50 de bas- raionul 6 s-au extins ţ)lanta-
să funcţioneze la în prinderea unor acţiuni hotărîte mului de lucru al construc re din incinta Mierleasa-Băr- ţiile. Cu fiecare duminică,
treaga sa capacitate. privind îmbunătăţirea execu torului — Şantierul „Valea băteni, instalaţia de extracţie sporeşte numărul zonelor n-
In acelaşi timp, prin ţiei lucrărilor de construcţii- .liului" al T.C.M.M. — în ve de la puţul „Valea Arsului" menajate din municipiu! Hu
asigurarea la atelierele montaj. „Titularii de investiţii, derea terminării şi punerii nedoara.
întreprinderii cu strun proiectanţii, constructorii, fur în funcţiune a unor obiecti — E. M, Lonea, puţul auxi Ansamblul studenţesc „Nedeia din Poiana Muierii**
gari, frezori şl rabotori nizorii de utilaje şi materia ve de investiţii miniere res liar Bărbăteni, staţia de ven Colan : Spirit de
de înaltă calificare, le — se specifică în rezolu tilatoare suitor Centru Petri- iniţiativa
prin extinderea lucru ţia Conferinţei pe ţară a ca tante şi a altora cu caracter la, am găsit o realitate îm
de urgenţă prezintă, în mod
lui în trei schimburi drelor de conducere din în firesc, un deosebit interes. In bucurătoare : lucrările de Autenticitate şi inedit Deşi au un oraş mic ca în
la maşinile-unclte din treprinderi şi centrale indus construcţii şi de montaj sînt tindere, deşi s-au organizat
dotare, indicele mediu triale şi de construcţii — tre scopul edificării asupra felu în mare parte terminate, e- în fiecare duminică acţiuni
lui cum constructorii-montori
de utilizare a fondului buie să acţioneze cu hotărire au răspuns, pînă în prezent, xistînd premise certe ca ele gospodăreşti, locuitorii Căla-
dc timp disponibil a pentru realizarea ritmică a doleanţelor beneficiarului şi valorificarea folclorului nului au mai găsit şi dumi
crescut faţă dc anul planului de investiţii şi pu asupra modului în care a- T. MORAR nică ceva dc făcut la înfru-
mu.sclarea lui. Au plantat 380
trecut cu 5,8 la sută. nerea în funcţiune a tuturor cesta din urmă a respectat Printr-o însemnare apă plai, cu glas de fluier, cu ziua cit mai maro/Ziua ma de sălcii pe malurile rîuri-
obiectivelor la termenele pla clauzele contractuale am în- (Continuare în pag. a 2-a) rută duminică în coloanele prinde întinderile. La che rc şi frumoasă/Pentru pe lor, au amenajat 3 000 mp dc
ziarului, am făcut cunoscut marea ei, pe crestele mun-‘ trecerea noastră !“. Iar cînd zonă verde, au construit 500
cititorilor despre evoluţia pc telui, se aprind făclii-torţe astrul îşi revarsă poleiul pe ml do drum şi au întreţinut
scena C'asei de cultură din purtate de ciobanii ce ves ste plai, ciobanii — mocani 4 km. Gospodari buni fiind,
Petroşani a ansamblului tesc sărbătoarea. Un stri- şi pădureni, momîrlani şi vor găsi totdeauna ceva de
făcut în oraşul lor.
folcloric studenţesc „Nedeia
unor r ra formaţie artistică de la flăcăilor : „La Poiana Mu- ţe, în cînt, în chiot şi joc Petroşani : Frumuse
găt-chemare uneşte glasul
mărgineni — îşi dau bine
din Poiana Muierii". Tînă-
ierii/Din Munţii .Şurianului/
la nedeia din Poiana Muie
I.M.P., care participă în a-
ceste zile la Festivalul na Vin ciobanii să horcască/La rii. Iată cadrul în care îşi ţea „locului comun“
nedeia românească !". E un
Locuitorii municipiului Pe
ţional al ariei studenţeşti, a cor vorbit de o impresio face prezenţa pe scenă an troşani au lucrat dumi
rentiate in tnlinolo blu folcloric, un obicei local zorilor se ivesc dincolo dc samblul folcloric studen nică Ia recondiţionări dc
valorificat, într-un ansam
nantă frumuseţe. .Şi în clipa
în care primele zvîcniri ale
ţesc. Şi întreaga desfăşura
zone verzi, curăţarea altora,
străvechi, do o sensibilă au
re a petrecerii e o robustă şl
tenticitate şi vigoare — ne
muntelui,
fruntea
braţele
rele Boţoni şl Livezeni, repa
deia. tinerelor băciţe se înalţă că LUCIA LICIU apărări de maluri în cartie
înainte ca geana zorilor tre astrul zilei : „Soare, raţii de străzi. Şeful secţiei
din
gospodărie
consiliul
Obţinerea unor recolte spori se facă o lucrare cu discu subslanfele nutritive din .sol, şămintelor nu este indicată, să deschidă ziua, o doină de Soare, mîndre Soare/ Ţine (Continuare in pag. a 2-a) popular municipal ne-a co
te la cultura porumbului pre rile în agregat cu grapa la ele valorifică bine îngrăşă- deoarece efectul acestora este municat că în fiecare din
supune aplicarea la timp, la adîncimea de îngropare a se mintele ce se aplică pe toate redus. Aplicarea combinată a cele cinci oraşe din Valea
un nivel superior şi diferenţiat minţelor. Important este sa tipLirile de sol din zona noas azotatului în cantitate dc 300 .Jiului au ieşit cîte 1 000—
a tuturor măsurilor agroteh .«e realizeze o bună nivelare tră. In condiţiile solurilor kg la hâ azotat de amoniu şi 2 000 de cetăţeni la gospodă
nice. Producţiile bune de şi mărunţire a solului. Solu bruno din zona de terase a a fosfatului în cantitate de rirea oraşului. Aşa că. con
porumb — 3 650—4 620 kg rile care se prezintă bătăto rîului Mureş, precum şi a ce 250 kg la ha superfosfat a semnăm în loc de cifre : în
boabe la hectar — obţinute rite trebuie să fie lucrate cu lorlalte rîuri din judeţ, ad determinat sporirea produc municipiul Petroşani, „ieşiri
în numeroase cooperative a- grapa cu discuri în agregat ministrarea a 250 kg super- ţiei cu ■ pînă la 53 la sută le" în masă la gospodărire, la
gricole, dintre care amintim cu grapa cu colţi. fosfat şi 200—250 kg azotat comparativ cu martorul nc- chemarea consiliului popular,
pe cele din Foit, Brîznic, Lă- In condiţiile acestei primă de amoniu la ha contribuie îngrâşat. au devenit ceva comun.
puşnic, Strei, Ostrov şi alte veri, este de datoria cadrelor la obţinerea unui spor de pe Pe solurile din luncile rîu-
le, demonstrează posibilităţile tehnice din unităţi de a sta ste 700 kg boabe la ha. De i-ilor. aplicarea azotului în do
mari ce există pentru spori bili cu mare atenţie cu ce asemenea, aplicarea unei do ză de 300 kg la ha azotat de
rea producţiei ca urmare a maşină agricolă trebuie să se ze de 40 tone îngrăşăminte amoniu pe un fond de 250 kg
aplicării unei agrotehnici şi lucreze pe fiecare tarla, ur organice, o dată la 4 ani, de superfosfat a sporit produc VREMEA
tehnologii adecvate. Despri- mărind, pe lingă pregătirea termină un spor anual de pî ţia cu cca 2 000 kg boabe la
măvărarea timpurie din acest corespunzătoare a terenului, nă la 400 kg boabe la hectar. ha, la fiecare kg îngrăŞcîmînt
an, după o iarnă lipsită prac păstrarea apei în sol. Cînd pc fondul de gunoi se revenind un spor de 12,5 kg PENTRU 24 ORE
tic de precipitaţii în zona Pe terenurile care au ră aplică şi îngrăşăminte mine boabe.
noastră şi menţinerea timpu mas nearate, precum şi pe a- rale în doză de 150 kg azotat Eficienţa fertilizării depin Vremea va fi schlmbAtoarc,
lui excesiv de secetos, impu cclca care sînt fertilizate cu de amoniu şi 300 kg super- de nu numai de doza ce se eu cerul temporar uoros. Izo
lat va ploua slab. Vîntul va
ne stabilirea şi luarea unor gunoi de grajd proaspăt se fosfat sporul de producţie aplică, ci şi de calitatea lu sufla slab pînă la potrivit clin
măsuri diferenţiate în fieca efectuează arături la 14-16 poate creşte la 900 kg crării, respectiv de uniformi nord-vest. Temperatura mini
mă va fi cuprinsă între minus
re unitate în funcţie de natu cm, obligatoriu în agregat cu boabe la ha. Dublarea dozei tatea de aplicare. De aceea un grad şi iin grad, iar ma
ra solului, expoziţie, lucrări grapa stelată. Acolo unde de azot s-a dovedit neeco este necesar să se respecte o xima intre 9 şl 10 grade.
le aplicate în toamnă, gradul fertilizarea s-a făcut cu gu nomic.
dc îmburuienare şi de apro noi de grajd bine putrezit, Pe solurile brune podzolite Ing. MIRCEA SILVESTRU PENTRU URMĂTOARELE
vizionarea cu apă. încorporarea în sol a acestui cu un pH în extract salin director general adjunct la DOUA ZILE
In ceea ce priveşte lucră îngrăşămînt este recomandat de 5,1 (solurile sînt repre Direcţia agricolă judeţeană Vremea se uicălzeşte trep
rile solului, pe terenurile o- sâ se facă prin discuire. zentate de zona colinară a Ing. MIHAI GUŢĂ tat. Cerul va fi schimbător ;
gorîte din toamnă se reco Cu toate că plantele de po cercetător la Staţiunea izolat va ploua. Vintul va su
fla slab pînă Ia potrivit din
mandă a se lucra cu agrega rumb au o înrădăcinare des judeţului nostru, precum şi agricolă Geoagiu vest. Temperatura — In creş
„Ia jucaţi măi jleţenl/ Ca la noi la Petroşeni strigă fata in Iureşul
tul de grapă şi cultivatorul. tul de puternică, deci cu o de depresiunea Haţegului), a- flăcăii la „Jienească". jocului, Indemnlnd tere.
Foto: ION LICIU
In preajma semănatului să mare putere de a extrage plicarea unilaterală a îngră (Continuare in pag. a 2-a)