Page 1 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 1
Proletari c/in toate fările, uni|i-văj
Intîinirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
cu tovarăşul Santiago Carrillo
Marţi, 2 mai, tovarăşul In cadrul convorbirii care păreri asupra problemelor
Nicolae Ceauşescu, secretar a avut loc cu acest prilej s-n actuale ale luptei revoluţio
general al Partidului Comu reafirmat hotărîrea reciprocă nare, antiimperialiste, ale
nist Român, împreună cu to de a dezvolta în continuare mişcării comuniste şi mun
varăşa Elena Ceauşescu, s-a relaţiile de colaborare şi so citoreşti, ale situaţiei inter
întîlnit cu tovarăşul Santiago lidaritate intcrnaţionalistă naţionale.
Carrillo, secretar general al dintre Partidul Comunist Ro Convorbirea s-a desfăşurat
Partidului Comunist din Spa mân şi Partidul Comunist într-o atmosferă de cordiali
nia, care face o vizită în ţa din Spania, corespunzător in
ra noastră, la invitaţia Comi tereselor celor două partide tate şi caldă prietenie.
tetului Central al Partidului şi popoare, unităţii mişcării Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
Comunist Român. comuniste şi muncitoreştj in şi tovarăşa Elena Ceauşescu
La întîlnire a participat ternaţionale, ale tuturor for
tovarăşul Ştefan Andrei, se ţelor antiimperialiste. S-a fă au oferit un dejun în cinstea
cretar al C.C. al P.C.R. cut, totodată, un schimb de tovarăşului Santiago Carrillo.
TMmto iiiiaiiiliiniMimüM
Convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român
şi delegaţia Partidului Socialist Francez
ANUL XXIV, Nr. 5 385 MIERCURI 3 MAI 1972 4 PAGINI -30 BANI Luni, 1 mai 1972, au avut lui Naţional, secretar naţional vităţii şi preocupărilor celor
ioc convorbirile între delega cu problemele internaţionale două partide. De asemenea,
ţia Partidului Comunist Ro al Partidului Socialist Fran au fost evidenţiate aspecte
mân, condusă de tovarăşul cez, iar din partea română ale relaţiilor dintre Partidul
Nicolae Ceauşescu, secretar iau parte tovarăşii Manea Comunist Român şi Partidul
dintre
Sub steagul partidului, al solidarităţii internaţionale general Român, Partidului delegaţia Mănescu, membru al Comite Socialist şi Francez, probleme
al
Comu
Franţa,
România
al
Prezidiului
tului
Executiv,
şi
nist
Partidului Socialist Francez, Permanent, secretar al C.C. ale situaţiei politice din Eu
condusă de Francois Mit al P.C.R., Ştefan Voitec, ropa, alo actualităţii interna
terand, prim-secretar al Par membru al Comitetului Exe ţionale. S-a relevat dorinţa
cutiv al C.C. al P.C.R., Cor
tidului Socialist Francez.
Oamenii muneii hunedoreni au sărbătorit cu entuziasm, cipă Gaston Defferre, mem nel Burtică, Comitetului Execu-\ comună de a dezvolta în
su
membru
partea
parti
franceză
Din
continuare relaţiile dintre ce
pleant
al
bru al Biroului Naţional al tiv, secretar al C.C. al P.C.R., le două partide, dintre po
*
Partidului Socialist Francez, Ştefan Andrei, secretar al poarele român şi francez.
preşedintele grupului parla C.C. al P.C.R. convorbirilor s-a Convorbirile s-au desfăşu
cursul
In
mentar socialist, primar al o-
optimism şi încredere în viitor ziua de 1 Mai raşului Marsilia, şi Robert efectuat un schimb de infor rat într-o atmosferă caldă, de
bună înţelegere.
mări reciproce asupra acti-
Pontillon, membru al Birou-
Vizita în Republica Socialistă România a delegaţiei de
partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane
Munca i-a înfrăţit dintotdeauna pe oameni. Munca, numai ea, că şi de viaţă pe care Ie asigură muncitorimii, tuturor celor peste
le-a deschis căi spre izbinzi şi împliniri. La acest 1 Mai aniversat 20 de milioane de cetăţeni ai ţării. A fost reafirmată încă o dată,
din
de eroica clasă muncitoare din România s-au auzit din nou glasu cu mai multă forţă, încrederea poporului în partid şi în înţeleptul Comitetul Central la Par mane să aibă loc în a doua Partidului Socialist Unit Con
preşedintele
Germania,
rile de solidaritate internaţională, împotriva exploatării şi asupririi, său conducător, a fost reafirmat ataşamentul fierbinte la politica tidului Comunist Român, Co decadă a lunii mai ac. siliului de Miniştri al Repu
al
mitetul
Partidului
Central
Delegaţia va fi condusă de
de înfrăţire cu toate popoarele iubitoare de pace, cu toate popoa marxist-leninistâ a partidului nostru, a fost exprimată încă o dată Socialist Unit din Germania Erich Honecker, prim-secre- blicii Democrate Germane.
rele care luptă împotriva imperialismului şi neocolonialismului. hotărîrea unanimă de înfăptuire deplină, neabătută, a prevederilor şi guvernele celor două ţări tar al Comitetului Central al Cu prilejul vizitei va fi
Poporul nostru a sărbătorit ziua de 1 Mai sub semnul marilor sale — direcţii sigure, clare, spre edificarea societăţii socialiste mul au convenit ca vizita oficială Partidului Socialist Unit din semnat Tratatul de prietenie,
realizări obţinute în primul an al cincinalului şi în primele patru tilateral dezvoltate. de prietenie în Republica So Germania, şi Willi Stoph, colaborare şi asistenţă mu
cialistă România a delegaţiei tuală între Republica Socia
luni din acest an, sub impulsul apropiatei Conferinţe Naţionale a De la un capăt la altul al judeţului Hunedoara a răzbătut din de partid şi guvernamentale membru al Biroului Politic listă România şi Republica
partidului. A fost un nou prilej de manifestare a dragostei şi recu nou cîntecul şi voia bună, iar acolo unde clocotul muncii nu înce a Republicii Democrate Ger al Comitetului Central al Democrată Germană.
noştinţei faţă de partid şi guvern, faţă de conducătorul nostru iubit, tează niciodată au fost adăugate noi carate de hărnicie, talent şi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru minunatele condiţii de mun pricepere ale oamenilor Hunedoarei socialiste.
Serbării© bucuriei Prima zi de mai - primele
şi gîndurilor de mai bine succese ale siderurgiştilor
hunedoreni
SUS, PE DEALUL ÎN MINUNATUL DECOR NATURAL
Aşa cum este tradiţia Hu^ şi oţelării, toate şarjele ela
CHIZIDULUl DE LA PĂDUREA BE]AN nedoarei, mii de siderurgişti borate în schimburile din
care lucrează în secţiile cu ziua de 1 Mai s-au înscris
foc continuu ale combinatu în graficele şi prescripţiile
In zilele de sărbătoare si- Sînt numeroase locurile sărbătoare, s-a confirmat din lui au fost prezenţi la da tehnologice de calitate. Fa
derurgişti, mineri, construc naturale în care deveanul se plin. torie în zilele de 1 şi 2 Mai. bricile de aglomerare a mi
tori hunedoreni, împreună cu poate retrage pentru a pe Ne oprim puţin la atmosfe înfrăţiţi în muncă şi în nereurilor de fier au depă
familiile lor, se întîlnesc în trece cîteva momente plăcu ra ce învăluia toată acea idealuri, solidari cu munci şit sarcinile de plan cu pe
pădurea Chizid de la margi te. De sărbătorea muncii pre mulţime de oameni în sărbă torimea de pe toate meri ste 230 de tone, în timp ce
nea Hunedoarei, unde are loc gătirile cele mai mari s-au toare. Era mai presus de toa dianele globului, oamenii cocsarii au produs peste
tradiţionala serbare cîmpe- făcut la pădurea Bejan, mi te o atmosferă de mulţumire din triunghiul de foc al Hu prevederi 48 tone de cocs
nească. Au venit în această nunat cadru natural, parcă pe care o dă sentimentul nedoarei — furnale, oţelării metalurgic. Deosebit de
pădure să-şi petreacă timpul menit să atragă şi să stimu muncii răsplătite, mulţumire şi laminoare — au înscris rodnic este şi bilanţul fur-
liber în mijlocul naturii, în- leze voia bună. Cu cîtă ge dublată de o adevărată risi pe graficele întrecerii noi naliştilor şi al oţelarilor.
tr-o atmosferă veselă, săr nerozitate s-au adunat aici pă de voie bună. Grupuri de realizări, care completează Primii au realizat o produc
bătorească, creată de nume familii de mineri, de energe- bilanţul bogat al succeselor ţie mai mare cu 60 de tone
toate cele destinate să dea decît cea planificată, iar to
roasele formaţii artistice, pe nota unei adevărate petre ticieni de la Mintia, de con din primele patru luni ale pitorii de la oţelăria Martin
ste 15 000 de locuitori ai Hu ceri populare ! Ecourile pro structori consolidau sau în anului. Fiecare secţie, fie nr. 2 şi de la oţelăria elec
care schimb, fiecare munci
nedoarei. gramului formaţiilor artistice firipau prietenii. Sărbătorile trică au elaborat mai mult
La teatrul de vară, con care se perindau pe estrade noastre au şi calitatea aceas tor au desfăşurat în aceste de 40 tone de oţel peste sar
struit într-un luminiş al pă le sărbătorii răzbăteau pînă ta, de a-i apropia sufleteşte zile o activitate rodnică — cinile de plan. De aseme
ca răspuns faptic la distinc
durii, au prezentat spectaco în cele mai îndepărtate col pe oameni, completind o ope ţiile ce le-au fost decernate nea, toate secţiile de la gru
le formaţiile cluburilor „Con ră pe care o desăvîrşeşte zi pul de laminoare şi-au în Zile rodnice
ţuri ale pădurii, comerţul pentru rezultatele deosebite
structorul", „Siderurgistul", ale de zi munca. obţinute în anul 1971. ca deplinit şi depăşit sarcinile
alimenta
special
în
devean,
casei de cultură, ale elevilor ţia publică, şi-a deplasat aici Trei zile, ca-n nunţile din reafirmare a recunoştinţei de plan din prima zi a lu
şi pionierilor. faţă de partid, ca angajare nii mai. Se cuvine menţio Sărbătoarea internaţională lucrătorii ogoarelor militează bul — în mai puţin de o săp-
un mare număr de unităţi, poveştile populare, au rămas nată activitatea colectivelor
Unităţile comerciale şi de aşa încît aglomeraţia să fie la dispoziţia oamenilor pen- plenară la înfăptuirea poli care deservesc laminoarele a oamenilor muncii a fost pentru transpunerea în viaţă tămînă.
alimentaţie publică au asigu exclusă, iar bogăţia culinară, ticii partidului şi statului de profile fine, mijlocii şi cinstită cu realizări merito a sarcinilor ce le sînt încre întrecerea continuă, cîştigă
rat. printr-un sortiment deo de care am mai avut prile nostru. benzi, unde sarcinile de rii şi de către lucrătorii o- dinţate. Mai mult ca orieînd. în amploare. Zilele pline pe
în
dense
hunedorene
care,
sebit de variat, o ambianţă jul să vorbim înainte de (Continuare în paa. a 2-a) La orele cînd se face în producţie au fost depăşite goarelor eforturi stăruitoare în climatul favorabil de mo ogoare devin mai acum rodul
depunînd
realizări.
de
aplicarea
Dacă
bilizare
generat
specifică petrecerilor la iar cărcarea cuptoarelor şi ela cu 2,1 la sută, respectiv cu muncii se exprimă în hecta
borarea şarjelor, siderurgiş- 3,3 la sută. pentru a îndeplini exemplar sistemului de retribuire a
bă verbe. Cei mai mici oas tii dau un veritabil examen obiectivele cu care sînt con muncii în acord global, coo re prăşite sau plivite, nu pe
Succesele
deosebite
In
peţi ai pădurii Chizid au a- de tehnică şi măiestrie pro muncă, obţinute de siderur- fruntaţi în cel de-al doilea peratorii din Geoagiu, Ilia, ste multă vreme — la recol
vut plăcuta surpriză de a fesională, de pasiune şi cu giştii hunedoreni în prima an al actualului cincinal, au Gurasada, Vaţa de Jos, Peş- tat — unitatea de măsură ca
re va exprima cu exactitate
teana — să amintim doar cî
pus temelii solide recoltei, în-
putea înconjura pădurea cu Amprenta durabilă a muncii raj. Sînt momente de ten zi a lunii mai, au fost con sămînţînd culturile în epoca teva exemple — şi-au adus eforturile depuse la întreţi
maximă,
siune
hotărîtoare
minitrenul, de a participa la pentru calitatea şi durata tinuate şi în ziua de 2 mai, optimă şi la un nivel agro o contribuţie de seamă la nerea culturilor va fi tona.
concursurile de carting şi a şarjei — examene pe care ele exprimînd încă o dată tehnic superior. Cooperatorii materializarea în fapte a ac Cu cît cooperatorii şi meca
Călanul are o încetăţenită — La ora 15 şi 15 minute cocsarii, furnaliştii şi oţela- hotărîrea acestor oameni ta şi mecanizatorii au muncit ţiunilor cuprinse în progra nizatorii vor fi mai prompţi
încerca alături de cei mari tradiţie de a fi mereu în în va avea loc o descărcare. La rii hunedoreni le-au trecut fără răgaz, din zori şi pînă mul de îmbunătăţiri funciare. 'în intervenţii, punînd pe un
emoţia întîlnirii ,.pe viu" cu trecere cu Hunedoara. O în ora 18, alta. Cred că progra de fiecare dată cu deplin lentaţi şi harnici de a înde în noapte, pentru a întîmpi- Eforturile depuse pentru a prim plan calitatea lucrări
plini
de
exemplar
sarcinile
animalele din grădina zoolo trecere plină de profunde mul ăsta vi-1 poate explica succes. Argumentele hotă na împlinirea unui deceniu spori rodnicia celor peste lor, cu atît munca va fi mai
semnificaţii, în care elemen mai bine Mihai Jigman, Gri- rîtoare ale acestor realizări producţie ce le revin în a- de la încheierea cooperativi 12 000 hectare pe care în a- spornică, iar cîştigul fiecă
gică. gore Antoni şi Gheorghe Se- ruia şi al nostru, al tuturor,
tul motor îl constituie dărui le-am aflat în cursul dimi cest al doilea an al cinci zării agriculturii cu rezultate ceastă primăvară s-au efec
Serbarea cîmpenească din rea, abnegaţia şi competenţa leşan. Sînt furnalişti. Caupe- neţii zilei de ieri, odată cu nalului, de a transpune ne demne de vremurile noi pe tuat lucrări de ameliorare au mai mare.
pădurea Chizid s-a încheiat în muncă. ristul Ioan Maier şi echipa care le trăim. Mugurii şi ve fost eficient susţinute de me Cu gîndul la soarta recoltei
condusă de Aurel Păsculescu încheierea situaţiei operati abătut în viaţă programul getaţia care în această pri canizatori, de către mii şi mii viitoare, la răspunderea cu
seara tîrziu, cînd cerul Hu ...Pe furnalişti, primii zori zic că programul poate fi... ve a producţiei din prima zi partidului nostru pentru măvară s-au deschis mai de de locuitori ai satelor, rolie- care se pregăteşte ea, nu vom
nedoarei a început să fie ai lui Mai i-au găsit lingă „scurtat", ca să iasă alte tone timpuriu ca în alţi ani con fîndu-se astfel înalta 'lor răs fi deloc surprinşi dacă în a-
marile agregate, la elaborarea de muncă a lunii mai. La făurirea societăţii socialiste
brăzdat de săgeţile luminoa de fontă în plus. multilateral dezvoltate. stituie un mesager al prospe pundere patriotică şi cetăţe ceste zile pline, specifice at
primei şarje de fontă. îşi ve ...Nu te poţi înţelege cu bateriile de cocs, la furnale rităţii şi rodniciei. nească faţă de propăşirea lo mosferei de campanie, în
se ale şarjelor elaborate la deau rodul muncii de cîteva muncitorii de la Călan. Ei nu căutarea cifrelor care să ex
agregatele combinatului, a- Dacă în zilele pline de calităţilor rurale.
ore împlinit. Cînd am ajuns pricep că alţii acceptă „ma- campanie peste uliţele sate întrecerea în care sînt an prime realizările la întreţi
colo unde focul nu se stinge în mijlocul lor, împreună cu ialul“ pe malul Streiului. Ei lor şi comunelor s-a aşternut gajate toate unităţile agrico nerea culturilor ni se va spu
niciodată. şeful de schimb Traian Bi- îl vor aici... la foc continuu, nord-est. Temperatura mijii- liniştea, sătenii cu mic cu le din judeţ şi dorinţa una ne că preşedintele, inginerul,
mă va r cuprinsă latre 5 ţf
sorca, şi-au permis într-o cli că au un cuvînt de spus în "VREMEA I RKide tar maxima între V mare deplasîndu-şi centrul de nimă de a aspira la un loc de brigadierii şi cooperatorii pot
pă de răgaz să raporteze : şi 14 grade. .greutate al întregii activităţi frunte sînt elemnete care au fi găsiţi numai în cîmp, îr.
întrecerea cu Hunedoara. PENTRU URMĂTOARELE în livezi, în grădini sau pe dat un plus de vigoare acti livadă sau la grădină. Acesta
— Noi am dat 10 tone de
PENTRU 24 ORE DOUA ZILE şantierele de îmbunătăţiri vităţii desfăşurate în agricul e semn că ogoarele nu sînt
Cu frumuse fontă peste planul zilei. Voi ILIE COJOCARII Vreme instabilă, cu cerul Vremea se ameliorează uşor. funciare, unde şi duminica tură. Ca urmare, perioada în- lăsate singure, că oamenii
cîte daţi ? temporar noros. Vor cădea Cerul va fi variabil, favorabil lucrul nu a contenit, aceasta sămînţărilor a fost substan sînt hotărîţi să le facă să ro
ţea vîrsfei Era 1 Mai. Ora 14,30. La ploi sub formă de averse. averselor de ploaie. Vîntul va este o dovadă grăitoare a ţial scurtată, majoritatea u- dească la întregul lor poten
sufla potrivit din nord-est.
Vîntul va sufla potrivit din
Călan era „foc continuu". (Continuare în pag. a 2-a) hărniciei şi dăruirii cu care nităţilor încheind semănatul ţial.
principalei culturi — porum N. TlRCOB
Pentru mulfi dintre ti
nerii Bradului, sărbătoa
rea primăverii a început
de sîmbătă seara. Cei rare
au ţinut să cunoască fru
museţile naturale, istorice Âcfiuns insfrycfiv -
şi de artă ale ţării s-au
înfrăţit eu cîntul şi voia
bună şi au pornit cu au educative ale elevilor
tocarele prin locuri de
neuitat. 28 de tineri de la
I.M. Barza, Atelierele cen Elevii Şcolii generale din Hunedoara. Astfel, aceştia
trale Crişeior, I.T.A. şi din
alte unităţi economice au Poiana (Balşa) au participat au participat la „Carnavalul
oornif, sîmbătă, spre nor cu mult interes la acţiunile primăverii". Cîntecul şi dan
dul Moldovei. Timp de trei de muncă patriotică. Ei au sul au fost precedate de un
zile, ei au fost oaspeţii
frumuseţilor arhitecturale, plantat 300 bucăţi pruni pe disputat concurs de trotine
istorice şi de cultură din marginea drumului judeţean te şi biciclete. „Campioni
acest minunat colţ al tării.
Dornici de a petrece două Almaş — Poiana. Toate lucră lor“ li s-au acordat diplome,
zile în neasemuitul decor rile de îngrijire — fasonare,
de la Stîna de Vale. alţi iar tuturor participanţilor...
28 de tineri de la X. M. văruire, udare, iar în toam dulciuri. Prezenţa, alături de
Ţebea şi I.I.L. Brad au nă de protejare împotriva elevi, a numeroşi părinţi la
pornit spre celălalt colţ de
ţară. rozătoarelor — se vor execu această manifestare a consti
Oraşul din inima Apuse ta cu aceeaşi atenţie şi dra tuit un nou prilej de strîn-
nilor a fost, timp de două
zile, gazda unor agreabile goste pînă la intrarea pruni gere a legăturii şcolii cu fa
manifestări cultural-artlsti- lor pe rod. milia, condiţie primordială în
ee şi sportive. Parcul „Fi- Din dorinţa de a face şcoa reuşita procesului de educa
limon Sirbu“ a răsunat Sn
ctntecele aduse de tinerii la cit mai frumoasă, ei au ţie.
solişti şi taraful casei de plantat un gard viu lung de
cultură din localitate, iar •A"
terenurile sportive au cu 100 m pentru a amenaja o Elevii şcolilor generale din
noscut animaţia şi entu alee ; au plantat în curtea
ziasmul vîrstei acelora ce Valea Morii-Barza şi Ţărăţel
s-au întrecut în competi şcolii 80 bucăţi plopi, tei, au participat la o frumoasă
ţiile de fotbal, baschet, te nuci, pruni şi meri. excursie de orientare şcola
nis. dotate cu „Cupa 2
Mal". ★ ră la Brad, Ţebea, Baia de
Drumeţiile la leacul Ca- Folosirea timpului liber al Criş şi Vaţa de Jos. Ei au
raci s-au împletit cu fru
museţea naturii şi veselia elevilor în mod instructiv şi vizitat obiective industriale,
tinerilor care au făcut din plăcut este una din preocu locuri de bogată istorie, au
zilele acestei sărbători ore pările de seamă ale organi
de adevărată Înălţare su In ziua de 1 Mai, pădurea Bejan — minunat cadru natural, menit să stimuleze voia buaă, — a fost „polul magnetic" către care s-a produs exodul devenilor, cunoscut pe viu hărnicia oa
fletească. dornici să-ţi petreacă timpul liber In mijlocul naturii. Foto: V. ONOXU zaţiilor de pionieri şi U.T.C. menilor de pe ogoarele în
de la Şcoala generală nr. 2 frăţite.
i..........